Pagini

Pagini

joi, 23 iulie 2020

Cu ce trece mirosul de ceapă? Dar de usturoi?




“Scientists are no longer seeking ‘truth’ but augmenting power. ‘The question now asked... is no longer “Is it true?” but “What use is it?”... “Is it saleable?”... “Is it efficient?”” https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1279521/

Bun. Acum, după ce știam că mirosul de ceapă trece cu usturoi și-am aflat că mirosul de usturoi trece neobservat cu covid, să vedem cu ce trece covidul.

Păi, optzeci la sută trece de la sine, tratamentul este, în principal, symptomatic iar un vaccin împotriva vreunui coronavirus nu s-a reușit vreodată (am aflat ieri la Tudor Barbu/B1TV) deci, covidul trece cu timpul, adică odată cu imunitatea de turmă.

Nu cu mască, nu cu distanțare socială impusă cu forța, nu cu stare de urgență, nici cu imagini care vă pot afecta emotional și, mai ales, nu cu amenințări. Nici cu minciuni, fiindcă minciunile au ratat un scop ce ne-ar fi fost de mare folos, acela de a conștientiza că, din neglijență, luăm toate bolile jegoase care, altfel, ar putea fi evitate.

Toate “știrile” despre noul coronavirus nu sunt decît un colaj de informații culese de la celelalte tulpini de gripă, inclusiv de la SARS-COV 1 și, nu toată lumea e proastă, mulți își vor fi dat seama. Comunicarea trebuia să fie simplă și cinstită!

Am văzut și am avut, ca mai toată lumea care a prins și vremea lui Ceaușescu, atunci cînd distanțarea era, practic, imposibilă, forme de gripă care aveau toate simptomele: febră mare și persistentă, frisoane, dureri de oase și mușchi, tuse de toate felurile, pierderea mirosului și gustului, pierderea vocii, și asta, săptămîni în șir.

Era atît de rău, de ziceai că mori, dar nu te aruncai de la etaj, fiindcă atunci nu existau “specialiști” sociopați, vedete și analiști, la kil, dezaxați care să-ți inducă frica de moarte din orice.


Am avut amigdalită, încă de cînd umblam, prin lume, în brațe, și-am lovit cu mîna o punguță de polidin care s-a făcut praf la ușa doctorului unde făceam injecții.

Virusuri, coronavirusuri, bacterii, toate ucigașe, au existat dintotdeauna dar nu știam să-i afecteze, preponderent, doar pe cei în vîrstă. Întotdeauna, cei mai afectați sunt copiii și oamenii în vîrstă dar nimeni nu îndrăznește să spună asta, de frică să nu se apuce autoritățile care ne tutelează să înșiruie, pe bandă rulantă, copii morți de coronavirus.

Oamenii nu trebuie să creadă în covid, ci în autorități. Doar că, pandemia asta e mai mult filozofie decît știință, mai degrabă război psihologic decît luptă cu boala, așa că, s-a ratat momentul.

“Scientists are no longer seeking ‘truth’ but augmenting power. ‘The question now asked... is no longer “Is it true?” but “What use is it?”... “Is it saleable?”... “Is it efficient?”” https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1279521/  (“Oamenii de știință nu mai caută “adevărul”, ci să dețină mai multă putere. Problema care se pune acum nu mai e “Acesta este adevărul?”, ci “La ce folosește?”; “E vandabil?”; Este efficient?”)


“In postnormal science ‘facts are uncertain, values in dispute, stakes high and decisions urgent’.”  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1279521/


“Ȋn știința post-normală “faptele sunt incerte, valorile sunt disputate, mizele sunt mari și deciziile urgente”. Știința convențională, normală, poate fi încă validă cînd nivelurile de risc și incertitudine sunt scăzute dar nu mai e validă cînd mizele deciziilor sau incertitudinile sistemului sunt mari. Dezvoltarea acestor idei este legată direct de acceptarea crescîndă a impredictibilitații sistemului non-linear odată cu dezvoltarea teoriilor haosului și complexității. Recunoașterea unui asemenea system complex a impactat multe discipline, de la economie, la meteorology și medicină.
Stiința post-normală cere ca aceasta să-și extindă granițele, ca să includă diverse procese de validare, perspective și tipuri de cunoaștere. În particular, cere ca expertiza științifică să se întîlnească cu preocupările societății. Se deschide un dialog între toți acționarii. Asta poate include oameni de știință, sociologi, jurnaliști, activiști și membri interesați ai societății. Calitatea muncii științifice este evaluată nu doar de către experți, ci de membri comunității care folosesc date extinse, care pot include chiar dovezi anecdotice și statistici adunate de acea comunitate.
Calitatea înlocuiește adevărul, ca principiu în derulare. Știința tradițională de bună calitate nu este respinsă – este reiterată sau susținută într-un process social integrativ. Astfel, știința post-normală duce la o democratizare a științei și permite unui public mai larg să se alăture discuției despre implicațiile sociale, politice și culturale ale procesului științific.” https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1279521/

“Pentru producerea acestui soi de ceapă s-a lucrat mai bine de 10 ani, iar cercetătorii au primit pentru această descoperire premiul Ig Nobel care, în mod tradițional se acordă pentru cele mai trăsnite, ciudate sau inutile studii și realizări știintifice.”  http://www.rador.ro/2016/08/27/japonezii-au-inventat-ceapa-fara-miros-si-fara-lacrimi/


“Probabil de aceea, doctorul David Katz, director la Centrul de cercetare pentru prevenirea bolilor Yale-Griffin din SUA, a tras o concluzie dură: „Când plafonezi curba deceselor, prin implementarea unor lockdown-uri, nu scazi numărul deceselor. Schimbi doar data la care ele se produc“.”  https://adevarul.ro/international/in-lume/expert-american-prin-lockdown-uri-n-am-oprit-decesele-le-am-schimbat-datele-1_5f180f175163ec427140d323/index.html


“Dar, întotdeauna există un dar, vom avea două probleme: ce vom completa la motivele deplasării în declarația pe proprie răspundere (știut fiind că nu putem bifa decât motivele precizate de autorități) și cum vom deschide porțile cimitirelor păzite de cerberi locali. În concluzie, putem fi liniștiți: nu există strigoi/moroi, există doar isteria pandemică. De jure cimitirele sunt deschise, de facto au porțile încuiate și polițiști la poartă, care te așteaptă cu chitanțierul de amenzi pregătit.”  https://www.qmagazine.ro/astarastoaie-strigoii-saboteaza-masurile-de-combatere-a-coronavirusului/

“Probabil va fi precum virusul gripal, ca orice viroză respiratorie. Va reveni sezonier însă nu cu aceeaşi forţă şi nici cu aceeaşi transmisibilitate”, a mai declarat epidemiologul Geza Molnar.”  https://www.capital.ro/cel-mai-bun-epidemiolog-din-romania-decreteaza-pandemia-aproape-de-final-anuntul-asteptat-de-toti-romanii.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu