Pagini

Pagini

marți, 31 ianuarie 2012

ARTISTII SI SOCIALISMUL


Dihonia pornită de la o minciună, lupta de clasă, i-a făcut pe mulţi intelectuali să nu se declare de stanga, de ruşine să nu fie asociaţi cu comuniştii. Multă “lume bună” de la noi, luată de val, s-a declarat de dreapta şi a înfierat clasa muncitoare, aia ridicol de umilă care şi acum zice “Să trăiţi!”, fără să fi avut vreodată vreun deserviciu de pe urma acestei categorii sociale.
Era greu să te pui contra valului de complimente şi compătimiri pe care gazdele de emisiuni tv. le revărsau asupra artiştilor “iubiţi”, profesorilor “mentori”, doctorilor “care făceau minuni” etc.
Artiştii, de exemplu, oameni deschişi la minte prin natura lor, fiind cei care trăiesc în cea mai mare măsură din libertatea de exprimare, s-au năpustit toţi spre dreapta de frica cenzurii. Atunci nu ştiau că există şi-n capitalism cenzura “politically correct”. 

marți, 24 ianuarie 2012

PROTESTELE DIN ROMANIA

“DIALOG”
“Din punct de vedere material mă descurc dar sentimental şi social nu.”-protestatar/protv/21ian/19:05

De cand ne-am pricopsit cu libertatea de exprimare, în loc să ne îmbogăţim vocabularul, am adăugat limbajului de lemn alte două forme de exprimare inutile: trăncăneala fără rost şi vorbirea codată. Nu mai spun că această libertate a înlăturat efectiv obligativitatea învăţării limbii romane iar defectele de dicţie par a fi prima cerinţă la angajarea în televiziune. In plus, pe langă meseriile noi apărute după “89 cum ar fi hair-style-ismul, a apărut şi această specialitate, comunicarea. Un fel de cui al lui Pepelea în viaţa fiecăruia, lipsa de comunicare este invocată drept cauza tuturor relelor, de la divorţ pană la neînţelegerile dintre partide sau dintre presă şi restul lumii.
De cand au început protestele “revoluţionarilor”, pentru că asta e categoria principală reprezentată în stradă, ni s-au comunicat tot felul de lucruri prin gura răsculaţilor şi a invitaţilor, mereu aceeaşi: Paula Iacob, Bogdan Chiriac, Monica Tatoiu (am văzut-o şi pe Travel Mix), învăţătoarea ajunsă vedetă, Razvan Teodorescu etc. Cel mai mult, însă, au vorbit tot moderatorii în acelaşi stil plictisitor, chinuindu-se să-şi găsească cuvintele, să ia prim planul, să recapituleze sau să se dea exemplu pe ei. Aceşti mancători de timp, cred că noi ne uităm la televizor pentru ei, nu pentru subiect şi invitaţi.

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

LEGEA SANATATII

Trecuse o săptămană de la primul revelion pe anul ăsta, şi tot romanul stătea atarnat pe gaura de la balconul închis savurand o ţigara împuţită autohtonă în timp ce nevasta încălzea, în acelaşi serial, oala cu sarmale. La televizor se transmiteau cutremure de pană la 4 grade, din oră în oră, zilnic, în aşteptarea unei catastrofe aducătoare de bani. Nimic nu părea să-i aducă împreună pe cei dragi, de parcă maieul lui jovial şi halatul ei decolorat dar plinuţ se respingeau reciproc avantajos iar axilele lui puternic păroase şi părul ei tapat şi lipit de cap se ignorau cu aroganţă.
In timpul ăsta, din televizor se fasaiau ştiri de interes naţional cum ar fi: pitonul pus la cură de slăbire, vanturi în Campia Romană şi fufe opărite pe burtă la saloane cosmetice.

luni, 9 ianuarie 2012

PRASLEA CEL VOINIC SI TESTICULELE DE AUR


  Tămpită de cat a ţinut camera în rectul dansatoarelor din cluburi şi microfoanele în boturile siliconate ale acestor animatoare, presa a luat-o razna la propriu cand l-a întampinat pe profesorul pervers de la Jean Monnet ca pe un erou. Dezaxatul a fost eliberat din arest preventiv şi a fost aşteptat la poartă de mama lui, dar şi de o armată de ziarişti înfometaţi care au făcut zid în jurul abuzatorului în lipsa eventualilor prieteni care au lipsit cu desăvarşire. Stricăciunile îşi poartă de grijă între ele aşa că schimbul de amabilităţi nu putea fi decat unul familiar de genul: “Ce i-aţi pregătit de mancare?” iar răspunsul l-aţi ghicit: “Sarmale”.