Thinking
Out Loud - Selectorate Theory, February
03, 2014
https://irblog.blogspot.com/2014/02/selectorate-theory.html
The
three pillars of stability:
legitimation, repression, and co-optation in autocratic regimes https://www.econstor.eu/bitstream/10419/200982/1/f-17712-full-text-Gerschewski-Pillars-v2.pdf
“Regula
nr. 3: Controlează fluxul de venituri. Pentru un conducător, ȋntotdeauna e
mai bine să hotărască cine mănȋncă, decȋt să aibă o plăcintă mare din care
poporul se poate hrăni singur. Cel mai important cont curent pentru lideri, e
unul care face mulţi oameni săraci şi redistribuie banii, pentru a-i ţine pe
cei selectaţi – clica lor – bogaţi.”
Regimuri
autocrate, pe bază de stabilitate, vechi şi noi
Cei trei piloni ai
stabilităţii, ȋn regimurile autocrate sunt legitimitatea, represiunea şi
cooptarea. Toate se construiesc ȋn timp şi fac parte din procesul de instaurare
a dictaturii stabilităţii. Ȋn timpul procesului de transformare a democraţiei
ȋn autocraţie, legitimitatea (aprobarea, complianţa publică faţă de noile
norme) devine, de la un moment dat, irelevantă sau secundară pentru
stabilitate, clasa conducătoare reuşind să impună, cu forţa, atȋt de multe
reguli, ordine şi măsuri – pe care, apoi, le instituţionalizează - ȋncȋt nu mai
are nevoie de susţinerea populară. Represiunea prin abuz de putere, naşte anti-populişti,
cum li se spune pe la noi.
Represiunea e considerată de către
specialişti, drept “coloana vertebrală a autocraţiei”, definitorie pentru
instaurarea dictaturii. Se manifestă prin ameninţări cu sancţiuni, impotriva
indivizilor, organizaţiilor sau instituţiilor, coerciţie de mai mare sau mică intensitate,
funcţie de persoana sau grupul targetat, campanii agresive ȋmpotriva
recalcitranţilor, arestarea liderilor de opoziţie, supraveghere, intimidare, cenzură,
blocarea accesului la anumite forme de ȋnvăţămȋnt sau locuri de muncă.
Ȋnsă, represiunea costă
bani şi nu garantează stabilitatea pe termen lung.
Abia al treilea pilon, cooptarea,
desăvȋrşeşte opera şi-o face sustenabilă. Cooptarea este definită drept “capacitatea
de a priponi actorii relevanţi din punct de vedere strategic (sau grupuri relevante)
de elita regimului”. Cu alte cuvinte,
coaliţia ȋnvingătoare trebuie să-şi tragă de partea ei un “selectorat”, care să
se ȋntrebuinţeze ȋn favoarea regimului şi să colaboreze, aşa, ca-ntre elite.
Elitele militare şi din lumea afacerilor sunt cele mai importante. Cooptarea
funcţionează pe baza principiului de… incluziune. Dacă vă vine să credeţi! https://www.econstor.eu/
Thinking
Out Loud – Din
Selectorate Theory
Teoria
Selectoratului (selectiv/electorat)
“Actorii şi grupurile de
actori sunt definite, ȋn detaliu, mai jos:
