 |
|
Romînia se și
îmbracă de post
|
De câteva ori pe an, când
religia cheamă la cumpătare alimentară (bîrfa și televizorul fiind în
continuare premise), televiziunile își trimit reporterii cei mai informați să transmită
de lângă raftul mântuirii prin consum, din supermarket. Ca să pară că e o știre cu rost,
speakerița evlavioasă
observă mustrător că din ce în ce mai puțini români țin post și, ca să umple timpul,
ia prin telefon sau invită în studio un teolog. Şi asta e știrea despre
nimic!
Grosul poveștii însă, și scopul ei,
constă în transmisiunea de la fața locului pe care o face reporterița de culoar de
supermarket, din dreptul raftului
de unde-ți intră în ochi
cartoanele pe care scrie “De Post”. Ca să fie rețeta completă, trebuie însiropată
cu “grijă” și
“compătimire”, doar d-aia există presă, ca să moară de grija celorlalți iar ceilalți să intre în
depresie și să moară, la propriu.
Ce încerca să insinueze
transmițătoarea de
publicitate e că românii nu mai țin post pentru că n-au bani să cumpere
produsele pe care le scotea ea în evidență. De parcă mâncarea de post a apărut
odată cu supermarketul și, de parcă, Protecția Consumatorului nici n-ar fi dovedit că junk-food-ul
ăla e plin, nu doar de E-uri dar și de șorici!
