Doar că, mai ştim noi ce e soarele?
Nici soarele nu mai ştie ce e. Dar s-ar putea să afle ȋn timpul unui black-out.
Gȋndirea pozitivă nu mai e de
actualitate. Libertatea pozitivă e tiranie. Lumea e cu susu-n jos. Fără nicio
soluţie la orizont, oamenii sunt ȋndemnaţi să nu-şi piardă speranţa, ba chiar
să doneze bani, ca să ofere speranţă. Dacă şi speranţa e pe bani…
Ce-ar mai fi de făcut şi de gȋndit? Ȋn orice caz, nu acelaşi lucru, ca pȋnă
acum. Nu putem merge ȋn mȋini dar ne putem imagina c-o facem. Putem face un
sendviş cu felia de pȋine la mijloc, ne putem lua ciorapii pe dos… Nu putem
ţine apa ȋntr-un pahar ȋntors invers. Dar ne putem imagina c-o facem. Iar asta
ne-ar putea ajuta să vedem lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. Mai
ales dacă mai mulţi indivizi şi-ar pune mintea cu asta, ȋntr-un think-tank ȋn
care toată lumea să gȋndească invers decȋt de obicei.
Ce-ar fi dacă, soluţia pentru
rezolvarea problemelor “insolvabile” ar fi gȋndirea inversă. Ȋn loc de gȋndire pozitivă, gȋndire
negativă. Cel mai rău scenario. Dar pe care să-l gȋndim noi, nu alţii pentru
noi. Ȋn cazul cȋnd l-ar gȋndi alţii şi ni l-ar băga ȋn ochi, noi
ar trebui să ȋntoarcem foaia şi să ne imaginăm totul exact pe dos.
Inversul gȋndirii pozitive este despre
a pune răul ȋnainte. Gȋndirea pozitivă este ȋnlocuită cu gȋndirea negativă,
pȋnă la cel mai rău scenariu, moment ȋn care ne apropiem curajos de cele mai
mari frici şi, sanse sunt, să le speriem.
“Deci, ce este, mai exact, psihologia inversă? Ei bine, nu e despre a sta ȋn cap (deşi, asta ar putea ajuta la ȋmbunătăţirea circulaţiei cerebrale). E o tehnică cognitivă ce implică abordarea problemelor din direcţia opusă. Ȋn loc să te ȋntrebi “Cum ȋmi pot atinge acest scop?”, schimbi la 180° şi te-ntrebi “Ce m-ar face să eşuez ȋn mod spectaculos?”. E asemănător cu psihologia “de la coadă la cap” dar cu ceva ȋn plus.
