De ce nu mai poartă lumea pălării

Why did people stop wearing hats

“In MALEZA we are committed to a new paradigm: the hat as a game, without pretensions, the hat for its own sake.”

https://www.malezahatmakers.com/journal/why-did-people-stop-wearing-hats

De ce nu mai poartă lumea pălării

“Uitȋndu-ne la fotografii din secolul trecut, ne-am ȋntrebat de multe ori: de ce s-a oprit lumea din purtat pălării? Oare a existat un moment decisiv ȋn istorie, care i-a făcut pe oameni să meargă pe stradă cu capul descoperit?

Ȋn toată lumea, purtarea pălăriilor a fost ȋn cea mai mare vogă de la sfȋrşitul secolului XIX, pȋnă la sfȋrşitul secolului XX. Sunt multe teorii pe subiect. Ȋn mod sigur, n-a fost doar un singur motiv, ci mai mulţi factori au contribuit la declinul purtării pălăriei.

Una dintre cauzele acestei schimbări de rutină este introducerea transportului public şi a maşinilor nedecapotabile. Pe de-o parte, un plafon jos al maşinii ȋnseamnă că nu mai poţi purta pălărie cȋnd conduci, pe de altă parte, nevoia de a purta pălărie ca protecţie ȋmpotriva intemperiilor vremii a scăzut, pentru că tot mai puţini oameni mergeau pe jos de acasă pȋnă la serviciu. Pe măsură ce numărul celor care şi-au cumpărat maşină a crescut, numărul celor care purtau pălărie, din obişnuinţă, a scăzut.

Mai este o teorie care spune că, după cel de-al doilea război mondial, ȋn 1945, mulţi bărbaţi au renunţat la pălărie pentru că le amintea de vremea pe care şi-au petrecut-o ȋn uniformă. După atȋta timp ȋn armată, voiau să poarte haine obişnuite iar pălăria nu se mai potrivea stilului nou.

Pălăria de dragul pălăriei

La sfȋrşitul anilor 1950, industria pălăriilor ȋncă mai credea că moda capului descoperit era trecătoare. Curȋnd, şi-au dat seama că declinul ar fi putut fi permanent. Mai mult, saloanele de frizerie şi coafură au ȋnceput să cȋştige teren ȋn rȋndul celor tineri.  Mai important decȋt să-ţi etalezi pălăria sau alte obiecte decorative de pus pe cap, era să faci paradă de cea mai ȋn vogă tunsoare.

Apoi, ȋn afară de maşina nedecapotabilă, război şi coafura la modă, un impact l-a avut şi ȋmpuţinarea celor care mergeau la biserică: participarea la slujbă rămăsese singurul moment cȋnd ȋncă mai trebuia să porţi ceva pe cap; ȋn multe ţări, secularismul a fost o veste proastă pentru fabricanţii de pălării.

Noi, creatorii de pălării de la MALEZA, nu considerăm că e un semn al degradării lumii moderne, faptul că marea majoritate a oamenilor au ȋncetat să mai poarte pălării. Dar considerăm că e păcat să vedem că mulţi oameni consideră că ei nu pot purta pălării. Tipul de pălărie care dăinuie de-a lungul istoriei este intim legată de imaginea clasică, de aceea, mulţi oameni consideră că, dacă nu se ȋmbracă ȋn stil classic, nu au cum să-şi pună pălărie.

Pălăriile noastre nu ţin cont de gen sau de un anume cod vestimentar. Ȋnainte vreme, era ieşit din comun să n-ai pălărie, acum pare să fie invers. Pentru unii oameni va fi o dovadă de curaj şi un exerciţiu de testare a ȋncrederii ȋn sine. E bine ca oamenii să ştie că există şi altfel de pălării, care se potrivesc foarte bine cu ţinute diferite, ȋn momente diferite. Forme noi şi finisaje diverse pentru o altă eră.

Ȋn MALEZA suntem dedicaţi unei noi paradigme: pălăria de dragul distracţiei, fără pretenţii, pălăria de dragul pălăriei.”

Why did people stop wearing hats

“In MALEZA we are committed to a new paradigm: the hat as a game, without pretensions, the hat for its own sake.”

https://www.malezahatmakers.com/journal/why-did-people-stop-wearing-hats

De ce avem nevoie de atȋtea sfaturi? https://antipresa.blogspot.com/2026/09/de-ce-avem-nevoie-de-atitea-sfaturi.html#more

Nostalgie, moda  https://antipresa.blogspot.com/2026/09/nostalgie-moda.html

1816 - Anul fără vară https://antipresa.blogspot.com/2026/09/anul-fara-vara.html

Psihologia inversă, gȋndirea negativă, nimic nou sub soare https://antipresa.blogspot.com/2026/01/psihologia-inversa-gindirea-negativa.html

Minimalism, pomul de iarnă dezbrăcat de zorzoane https://antipresa.blogspot.com/2025/12/minimalismul-pomul-de-iarna-dezbracat.html

Cum să plănuieşti o nuntă discretă https://antipresa.blogspot.com/2025/11/cum-sa-planuiesti-o-nunta-discreta.html

Efectul Clever Hans https://antipresa.blogspot.com/2025/09/efectul-clever-hans.html

De ce e indicat ca oamenii să consume ovăz 

https://freefrompress.blogspot.com/2026/03/de-ce-e-indicat-ca-oamenii-sa-consume.html

 

De ce avem nevoie de atȋtea sfaturi?

De ce e bine, de ce e indicat, de ce trebuie… Pȋnă la urmă, devine obligatoriu!

De ce e indicat să iei suplimente cu bacterii benefice

De ce dormim? De ce este important somnul

Ce e bine să faci înaintea somnului de 5 ori pe săptămână?

Care sunt pozitiile corecte pentru un somn sanatos?

8 motive care te pot împiedica sa ai un somn liniștit

8 alimente pentru un somn liniștit

De ce e bine să dormim pe partea stȋngă

De ce e bine să dormi dezbrăcat. Avantaje uriaşe…

Cȋnd este bine să mergi la somn ȋn funcţie de vȋrstă

De ce e bine să consumăm fitonutrienţi

De ce este bine să consumi seminte de dovleac, dovleac, dovlecei; merele – ce beneficii au, ananas, “Dieta fericirii”, alimente bio – “Bio, organic, natural, sănătos. Sunt cuvinte pe care ar trebui să le alăturăm zilnic alimentelor pe care le consumăm. Motivul e simplu…”

5 alimente care stimulează buna dispozitie; 5 motive pentru care este bine să mănȋnci măsline

Ce-ar trebui să mănânci în diferite etape ale vieții?

Ce este bine să mănânci vara?

Ce alimente de post este indicat să consumăm pe vreme de caniculă

Ce e indicat sa alegi: dieta sau activitate fizica?

Cȋtă sare e bine să consumăm?

5 motive pentru care e indicat să consumi semințe de in

De ce e bine să bem cafea

Bărbatul întreg. Puterea de a fi vulnerabil (De ce? Fiindcă e un paradox, ca să fii puternic, trebuie, mai ȋntii, vulnerabil)

Nostalgie, moda

 

“Cea mai nostalgică eră a modei”, by Emily Trix Carver, Emily Carhan

14 martie, 2022 – Care e cea mai nostalgică eră?

“Ai călători ȋn trecut sau ȋn viitor, dacă ai avea o maşină a timpului? Un studiu arată că 55% din britanici ar prefera să călătorească ȋn trecut, dacă ar avea ocazia, faţă de 28% care ar opta pentru o călătorie ȋn viitor.

Marea Britanie e cunoscută pentru contribuţia rămasă emblematică, ȋn domeniul modei, muzicii şi trendurilor, pe parcursul secolului trecut. Nu e de mirare că suntem o naţiune nostalgică, 90% din britanici declarȋnd că se simt ataşaţi de felul cum erau lucrurile odată.

Oak Tree Mobility a cercetat şi analizat trendurile cele mai representative din anii “60, “70, “80, “90 şi 2000 iar cercetarea s-a extins şi asupra ultimilor cinci ani, pentru a scoate ȋn evidenţă trendurile care revin. Prin intermediul interviurilor şi analizării datelor colectate, am scos la lumină cea mai nostalgică eră iar unele rezultate s-ar putea să vă surprindă.

Stilul care a trecut testul timpului

Dispozitive de bruiaj

 

La propriu, vreau să spun, dispozitive de bruiaj. Altfel, suntem bruiaţi ȋncontinuu, pȋnă la moarte. Se consideră, din nu ştiu ce motiv nebunesc, că nu trebuie să ştim, nici morţi, adevărul.

Ȋn noianul de ştiri ȋnghesuite ȋn această nouă serie inventată pentru distracţia şi distragerea publicului muncitor, Georgescu Dosar Penal III, s-a strecurat, fiindcă n-a stat mult, unul din efectele acuzatului cu acelaşi nume, dispozitivul de bruiaj.

Domnule, la televiziuni diferite am auzit explicaţii diferite, chiar din punct de vedere legal. Se vede treaba că, din cauza acestei auto-responsabilizări, de tip Big Brother, cu care se ȋmpovărează şi se ȋmpopoţonează toate gurile, sprȋncenele şi mȋinile din televizor, informaţia este nu doar cenzurată, ci şi deformată, ca să ajungă la urechile romȃnilor ȋntr-o formă considerată safe de utilizat. Adică, cetăteanul autohton poate muri dintr-o sută de motive derivate din nerespectarea standardelor de protecţie a muncii, siguranţa şoselelor, practici medicale etc. dar nu care cumva să afle o informaţie care l-ar putea duce cu gȋndul că are voie să… .

Ȋn cazul de faţă, să ȋmpiedice “autorităţile” – termen infiltrat abuziv de aceiaşi nomenclaturişti ai comunicării – să-l asculte ce vorbeşte, ce gȋndeşte, ce nu-i convine.

La o televiziune, o avocată spunea că dispozitivele de bruiaj sunt interzise ȋn Romȃnia. Punct. Nu spunea de ce. La o alta, se spunea că nu sunt interzise dar, dacă te prinde cu aşa ceva, devii suspect că ai ceva de ascuns.

Şi ȋntărea spusele: adică, de ce ţi-ai lua aşa ceva dacă n-ai nimic de ascuns!

“Marea putoare”, 1880, 1858, din Paris şi din Londra

 

“Marea putoare” din Paris

Spre sfȋrşitul verii şi ȋnceputul toamnei, ȋn 1880, Parisul a fost infuzat de un miros atȋt de ȋmpuţit, ȋncȋt frica generalizată s-a ȋndreptat spre existenţa unei epidemii sau a numeroase cadavre ȋmprăştiate prin tot oraşul iar urgenţa a condus la formarea unei comisii guvernamentale din care a făcut parte chiar celebrul Louis Pasteur.

Marea ȋmpuţiciune a fost de bun augur, fiindcă a dus la o revoluţie ȋn domeniul cercetării infecţiilor şi implementării unor reguli serioase de igienă, care au implicat, ȋn acest scop comun, ştiinţa, politicul şi societatea, ȋn general.

Originea mirosului greţos n-a fost detectată, cu exactitate, ȋnsă cercetătorii au căzut de acord că mirosurile fetide pot reprezenta o ameninţare la sănătatea publică dar că “Nu tot ce pute, te omoară şi nu tot ce te omoară, pute.” Microbii, evident, fiind cauza principală a bolilor.

Reforma ȋn domeniul igienei a constat ȋn “a merge pe urmele lucrătorului de la locul de muncă pȋnă acasă… cercetȋnd starea de sărăcie, fără să umileşti” iar, ȋn ce priveşte echipa de dezinsecţie a Parisului, manualul spunea că “Personalul trebuie să aibă unghiile, bărbile şi părul tăiate scurt, ȋngrijit. Vor avea la dispoziţie săpun ca să-şi spele feţele şi mȋinile, periuţe speciale şi pastă de dinţi. Ȋn fiecare seară, ȋnainte să se schimbe ca să plece acasă, trebuie să facă un duş, ȋn timpul căruia şi după, li se cere să se spele cu soluţie antiseptică.” L-am dat fiindcă mi se pare interesant cȋt e de valabil şi-n zilele noastre, mare lucru n-ar mai fi de adăugat.

Tot atunci, şcoala a devenit obligatorie, la fel şi orele de igienă introduse ȋn programa şcolară. Fosele septice din Paris au fost ȋnlocuite cu 600 km de canalizare.

“Marea putoare” din Londra

1816 - Anul fără vară

Vulcanii au ultimul cuvȋnt. Viaţa pe Pămȋnt e ciclică.

1816, cea mai rece vară ȋnregistrată vreodată ȋn scripte, determinată de cea mai puternică erupţie vulcanică, de cȋnd ne ştim. Erupţia a avut loc ȋn insula Sumbawa, Indonezia (pe atunci, colonie olandeză), avȋnd drept consecinţă o vreme anormală, numită “iarnă vulcanică”.

Vulcanul Mount Tambora a produs, ceea ce se consideră a fi, ȋn zilele noastre, cea mai puternică erupţie vulcanică din istoria consemnată a umanităţii. A atins apogeul pe 10 aprilie 1815 şi a aruncat cenuşă şi vapori (din pȋnza freatică) ȋn atmosferă, cam 4-6 luni la rȋnd iar, cu totul, a activat vreo trei ani. Temperatura medie globală a scăzut atunci cu 0,4° – 0,7°, cea mai rece ȋnregistrată ȋntre anii 1766 şi 2000.

Cenuşa s-a răspȋndit ca un nor, ȋn toată lumea, creȋnd, cu adevărat, o schimbare climatică şi vreme extremă. De fapt, cantitatea imensă de cenuşă vulcanică şi magmă aruncată ȋn atmosferă, a fost atȋt de densă, ȋncȋt s-a prăbuşit ȋnapoi ȋn crater şi lava s-a revărsat, cu viteză incredibilă, pe suprafaţa pămȋntului. Cenuşa de aproape patru metri a acoperit totul pe o rază de 161 Km. Au murit 11 000 de oameni. Populaţia pămȋntului, ȋn anul 1815, era de aproximativ un milliard.

Ce ne-am mai aerosolit ȋn ultimii ani!

“1984” e aici. Lui George Orwell i s-a ȋnlocuit propriul trecut cu unul invizibil

 

George Orwell, cel care ne-a lăsat Ferma Animalelor (1945) și O mie nouă sute optzeci și patru (1949), a devenit ţinta răzbunării unora dintre cei care nu s-au simţit flataţi de scrierile lui. Down and Out in Paris and London a fost publicat ȋn 1933.

Englezii au scos din programa şcolară de liceu, un roman, autobiographic, al lui George Orwell, pe care l-au ȋnlocuit cu o biografie fictivă, scrisă de o australiancă woke. Găselniţa paradoxală se bazează pe o descoperire din 2005, şase scrisori, chipurile, trimise de prima soţie a lui Orwell celei mai bune prietene din facultate, la care se adaugă imaginaţia autoarei mȋnate ȋn luptă de dorinţa de a o scoate din anonimatul istoric pe consoarta scriitorului genial dar plin de defecte. Unele invizibile dar “intuite” de activistă.

Acum, nu ştiu cui ȋi pasă că G. Orwell avea şi defecte. Iar dacă s-a pornit pe panta asta, ca să fie clar, cine vrea să beneficieze de plăcerea de a citi nu trebuie să lectureze niciodată biografiile exhaustive ale scriitorilor. Această woke-istă australiană, dacă se apucă de biografiile tuturor scriitorilor studiaţi la şcoală, nu mai rămȋne unul ȋn programă!

Fiindcă, scriitorii sunt şi ei tot oameni, cine zice că trebuie să fie cetăţeni de nădejde ai societăţii socialiste multicultural dezvoltate?

Ȋn fond, se studiază opera literară, nu faptele de vitejie de partea sufragetelor, lupta pentru propăşirea ȋnaltelor idealuri ale LGBDQ... şi donaţiile pentru cercetarea cancerului.