Dragnea, Garcea și Stăpînii de sclavi

Pentru că, de ardeleni o să tot auzim, se vede treaba, de acum și pînă-n Centenar, dat fiind multele pelerinaje politice, la locul cu pricina, unde Liviu Dragnea, de-o pildă, merge probabil fiindcă Avrămuț în costum național îi pare a semăna leit cu el cînd își pune cămeșa de-i zice ie și din care fac și chinezii pe bandă rulantă. Avram Iancu - intellectual și revoluționar pașoptist romîn care a avut o iubită unguroaică ce i-a salvat viața – s-a luptat, printre altele, pentru desființarea iobăgiei, în timp ce clasa politică post-decembristă s-a luptat pentru înființarea sclaviei care a culminat cu acest caz cumplit de la Berevoiești/Argeș sancționat (vorba vine!) de autorități cu 3-5 ani de pușcărie pentru torționarii direcți și doar cu amendă pentru stăpînul satului, un primar PSD.  

Dar, cum, cei mai mulți romîni, vor sărbători o sută de ani la o sută de mile distanță de glie, Centenarul va fi serbat doar cu Romînia profundă, aia care folclorește și-i pupă mîna, gura și poala popii și Democrația teleghidată, aia la care ne convertește forțat occidentul prin pastorii ei mediatici, ONG-iști etc. Una peste alta, o democrație de 30%. Mai e un pic pînă la o cincime!

Dar, realizabil, mai devreme decît ne-am fi așteptat!

O nouă stea s-a ițit pe firmamentul politicii, politicianul Garcea, care a trecut neobservat în media iar acum, cînd politicianul Palada s-a luat la bătaie în același studio, nici că va mai reveni în actualitate. De aceea se cuvine să-l consemnăm fiindcă istoria are nevoie de el și de gîndirea lui futuristă.

...ce din coada au sa sune democratiei originale

…ce din coadă au să sune democraţiei originale

În ţara reformată, an de an,

De “profesoara de pian”,

Această doamnă, o metresă,

Numită ea generic, Presă,

Ne ţine-n scîrbă şi în pumni,

Că n-am fost comunişti,

Deci n-am ajuns stăpani.

De 20 de ani nu mai mergem la mare,

Ne-ați luat libertatea de evadare,

Iar, în lupta cu presa noi n-avem oşti.

Comunismul era rău iar voi sunteți proşti.

Nu mai cîntăm un folk pe stadioane

Acum orăcăie maneaua-n telefoane.

Nu te obligă nimeni s-asculţi, e absurd!

Nu trebuie s-auzi, dacă eşti surd!

Copiii nu trebuie să mai pună mîna pe carte

I-au obligat la desene animate dublate.

Dansez pentru tine, cerşesc pentru mine,

De cînd nu mai sunt fabrici şi nici uzine

Ratingul e plocon iar televizorul e naş,

De cînd colivăresele s-au mutat la oras.

Veniţi la televizor, fiţi vedete sau fani!

Mai rîdem şi noi şi ne umplem de bani!

Vorbiţi în microfon, chiar fără motiv!

Sunteţi liberi să vă manipulăm pozitiv.

Iar de nu-ţi place, exilatule trist,

Te taxăm simplu: Eşti communist!

Desigur, poţi schimba canalul, însă, vai!

Ai să auzi toată povestea în tramvai

Nu te salutăm, generație în adidaşi prăzulii,

Incultă, meditată şi cu diplome fudulii.

Nu te salutăm, generație în blugi cu paiete,

Cocalari, în loc de băieţi şi fete.

Fețe urîte, brăzdate-n suturi,  

Pline de botox și goale de nuri.

Halloweenul de-ar fi atît de horror

Ar fi interzis, prin lege, copiilor.

Popi nesătui şi moaştetheişti

Lăsaţi-ne liberi, să fim pantheişti!

Iar voi, vedete, din prima linie,

Mai scutiţi-ne, de-a voastră opinie!

Ați ocultat adevăru-n zenit,

Presa e varză şi Vântu-i “buşit”

Poporu-i obez de-atîtea diete,

Importăm boală, ca să cumpărăm medicamente.

Vrem să mîncăm ţărăneşte, vetust.

Mancarea, nu prezervativul trebui’ să aibă gust.

20 de ani și mulţi nu mai sunt printre noi.

S-au săturat să respire gunoi.

Ce-i ce se duc ne spun: “Tu rămîi!

Trăieşte-ţi  toamna cu multe gutui!”

Noi spunem că trebuie să ne împlinim datul

Şi, într-o zi, să vă rupem capul.