joi, 14 septembrie 2017

Dragnea, Garcea și Stăpînii de sclavi



Pentru că, de ardeleni o să tot auzim, se vede treaba, de acum și pînă-n Centenar, dat fiind multele pelerinaje politice, la locul cu pricina, unde Liviu Dragnea, de-o pildă, merge probabil fiindcă Avrămuț în costum național îi pare a semăna leit cu el cînd își pune cămeșa de-i zice ie și din care fac și chinezii pe bandă rulantă. Avram Iancu - intellectual și revoluționar pașoptist romîn care a avut o iubită unguroaică ce i-a salvat viața – s-a luptat, printre altele, pentru desființarea iobăgiei, în timp ce clasa politică post-decembristă s-a luptat pentru înființarea sclaviei care a culminat cu acest caz cumplit de la Berevoiești/Argeș sancționat (vorba vine!) de autorități cu 3-5 ani de pușcărie pentru torționarii direcți și doar cu amendă pentru stăpînul satului, un primar PSD.  

Dar, cum, cei mai mulți romîni, vor sărbători o sută de ani la o sută de mile distanță de glie, Centenarul va fi serbat doar cu Romînia profundă, aia care folclorește și-i pupă mîna, gura și poala popii și Democrația teleghidată, aia la care ne convertește forțat occidentul prin pastorii ei mediatici, ONG-iști etc. Una peste alta, o democrație de 30%. Mai e un pic pînă la o cincime!

Dar, realizabil, mai devreme decît ne-am fi așteptat!
O nouă stea s-a ițit pe firmamentul politicii, politicianul Garcea, care a trecut neobservat în media iar acum, cînd politicianul Palada s-a luat la bătaie în același studio, nici că va mai reveni în actualitate. De aceea se cuvine să-l consemnăm fiindcă istoria are nevoie de el și de gîndirea lui futuristă.
Invitat la Silviu Mănăstire/B1TV, Mugur Mihăescu, recent invitat să facă parte din echipa Star Trek a Primăriei Capitalei ne-a umplut de speranță și încredere că țara este pe mîini și creiere bune. Dintr-un început, Garcea ar vrea să fim puși pe răboj și-n ascultare mai abitir decît pînă acum pentru că d-aia nu colectează Statul bani fiindcă nu suntem îndosariați complet. Asta ar fi ca în 1984 al lui G. Orwell, zice moderatorul. Atunci, așa să fie, zice acest individ trecut prin dictatura comunistă ca vîntul și nu ca gîndul. Ce spune el este că ANAF-ul nu colectează de la chinezi, de exemplu, fiindcă nu știe că ei există în Romînia și vînd fără bon fiscal.

În cuprins, aflăm că, oameni cu viziune, ca personajul de față, deocamdată ocultați de banalitățile cotidiene care ocupă tot spațiul, s-au refugiat, se pare, în maghernițele din centrul vechi unde moșesc un plan și pun timpul la cale, unde Timpul e mai prost decît un snob care-ți stă în cale cu o cafea proastă dar de douăzeci și cinci de ori mai scumpă. Planul e absolut original, nici nu s-a mai pomenit, și constă în upgradarea votului cenzitar doar că, în loc de avere, alegătorii devin unii mai egali decît alții funcție de diplomele accumulate. Las la o parte că asta nu e democrație (și mai las și altele) și că sistemul poate duce la sclavie, pentru că oricum democrația este constant fraudată și nici nu ne mai interesează, o să mă refer doar la dedesupturile acestui concept care a mai fost vehiculat, într-o formă sau alta în televizor.

Concret, se acreditează ideea că politicienii sunt cu mult mai deștepți decît îi vedem noi dar sunt nevoiți să facă politici proaste sau că partidele ar avea candidați de elită dar sunt nevoiți să pună pe hîrtia de vot niște mizerabili din cauză că votanții cei mulți sunt proști. Drept care, zice milițianul politic, viitorul luminous ar putea fi construit dacă un absolvent de facultate ar conta cît doi absolvenți și jumătate de liceu și cît douăzeci și cinci de nimeni care n-au nici măcar liceul. Cu mintea lui a scos-o p-asta! Da, dar, cînd avem atîtea fabrici de diplome, sugerează moderatorul…

Lasă acum (în zilele noastre, adică), zice proaspăta achiziție edilică, în viitor… – aici noi trebuie să presupunem că timpul va face școlile din ce în ce mai bune cît el îmbrățișează aerul cu arcuri de cerc desenate cu brațele – în viitor, deci, nu doar că va fi bine dar din ce în ce mai mulți romîni vor merge la facultate ademeniți de ideea că votul lor contează.

V-am spus că are o viziune!  
Mirel Palada, sociolog: “Mama lor de jegoși! Preşedintele s-a matrafoxat. Ce plăcere să-i execut electric!” http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/mirel-palada--campionul-scandalurilor-publice--sociologul-a-criticat-numerosi-jurnalisti-si-politicieni--mama-lor-de-jegosi--presedintele-s-a-matrafoxat--e-beat--nu-numai-de-putere-468889
“Motivele pentru care ţăranii liberi cădeau în iobăgie erau multiple: fiscalitatea excesivă, pedeapsa pentru răzvrătiri sau chiar din voinţă proprie, atunci când se puneau pe ei înşişi drept ipotecă pentru datorii private. Pentru români condiţia de iobag era cu atât mai grea, cu cât ei aveau doar statut de naţiune tolerată, cu toate că erau majoritari. Ţăranii unguri cădeau în iobăgie la fel ca ţăranii români, doar nobilii fiind consideraţi ca parte a „naţiunii”. În schimb saşii şi secuii beneficiau de ample privilegii, motiv pentru care iobăgia îi atingea într-o măsură mult mai mică.” http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Iob%C4%83gia
30% democrație referendum: “Dacă în 2007 românii percepeau UE ca modernă (80%) şi democrată (81%), în 2016 întrebaţi care sunt valorile care reprezintă cel mai bine UE, democraţia a acumulat 32%. Lucrurile stau şi mai prost dacă vorbim de funcţionarea democraţiei în ţară, unde doar 33% dintre români se declară mulţumiţi.”
Citeste mai mult: adev.ro/ow7lit
Procurorii au cerut clemență pentru torționari. “Pedepsele sunt cuprinse între 3 ani şi 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, din care li se va deduce perioada petrecută în arest preventiv. Sentinţa este definitivă.” Citeste mai mult: adev.ro/ow69e2
“Costinel, fratele lui Dragoş are şi el o mărturie emoţionantă: „De multe ori Mihaela şi Crinu mă ardeau pe piele cu vătraiul încins după care mă dădeau cu ulei pe rană. Feraru Nicolae, Mihaela, Crinu şi Cireaşa mă băteau cu vătraiul peste gură după care mă puneau să deschid gura, îmi băgau vătraiul în gură şi mă loveau peste dinţi ajungând să am foarte mulţi dinţi şi măsele crăpate...”.  adev.ro/om163z

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu