LOVITURA DE STAT-CURAJUL NEBUNULUI

După ce Ioan Rus și Victor Paul Dobre și-au dat demisia din MAI, primul insinuând că s-a simțit presat atât de pucistul Crin Antonescu cât și de președintele înlăturat de la Cotroceni Traian Băsescu, unii încă mai discutau principial despre această tărășenie criminală pe care schizofrenicii o numesc joc democratic. Pentru toată lumea era clar că presiunile din partea președintelui ales sunt acelea pe care le-am văzut cu toții, anume avertismentele că “executanții” infracțiunii primesc pușcărie de trei ori mai multă decât cei care au dat ordinul de încălcarea legii, vezi cazul Năstase, iar cele din partea președintelui intermediar  sunt cele transmise clar din Casa Puciului, Antena3. Prin urmare, ultimele stenograme n-au spus nimic în plus, doar au confirmat că cei doi s-au retras la timp din casa de nebuni. Urmarea este că administrația americană își trimite emisar pe teritoriul minat la cap al trăzniților din NATO, după cum inspirat se numește un serial de la PRIMA.

Altceva, mai important, a ieșit în evidență post-demisii, în afară de Bin-Ladenul Radu Stroe și anume, acuzațiile de lipsă de curaj aduse celor doi, inclusiv de către puciștii ascunși, aceia care mimează imparțialitatea sau chiar fac bășcălie de lovitorii de stat ca să-i facă acceptabili, ca și când ar fi și ei tot oameni.

In România, cea mai răspândită formă de curaj este de a-i îndemna pe alții să iasă în stradă, să facă greva foamei, să se sinucidă pentru ca instigatorul să-și obțină niște beneficii  pentru care nu e în stare să se bată și nici n-ar vrea să se aleagă cu vre-o zgârietură fiindcă e sensibil la durere. Asta până la curajul lovitorilor de stat care sunt la fel de sănătoși la tărtăcuță ca descreierații care intră pe contrasens și îi sperie pe cei care vin din față până-i face să iasă după carosabil și să se omoare singuri. Așa se explică, de multe ori cum, noaptea, cu șoseaua goală, unii pierd controlul volanului și se zdrobesc de copacii de pe margine.

Acum s-a întâmplat că, cei doi de la Interne, au cârmit-o din fața mașinii care circula regulamentar iar asta, după părerea puciștilor, se numește să n-ai curaj. Curajul are multe forme, chiar și răbdarea e o formă de curaj și nu e vorba de răbdarea stoică, în cazul de față. Faptul că gânditorul nației, după ce a instigat la încălcarea statului de drept, acum se dă înapoi cu oroare și constată ce violență  s-a stârnit în societate și speră ca nu cumva să sărim să ne luăm gâtul, nu înseamnă că asta nu se va “termina” cumva.

Deocamdată, având în vedere că, după cum se vede, nu există cadrul legal ca puciștii să fie legați iar Radu Stroe tocmai a ieșit și a spus că parlamentul nu recunoaște autoritatea CCR și a Parchetului,  Zgonea a povestit la RTV cum vor fi eliminați doi judecători de la Curtea Constituțională și vor fi înlocuiți cu doi USL-iști iar președintele intermediar a anunțat că de el nu scapă nimeni decât dacă-l omoară, e cazul să se intervină cu cămașa de forță!

Pentru că, după câtă scârbă am suportat în ultimele luni, care s-a adăugat la aia care s-a conservat bine încă după vremea lui Ceaușescu, cel mai mult ne e scârbă acum să respectăm legea care a mai rămas!

JUDECATOARE CC AMENINTATA CU MOARTEA

Când s-a auzit că judecătoarea Curții Constituționale, Aspazia Cojocaru, a primit “amenințări” înainte de verdictul asupra suspendării din cauză de “încălcări grave ale Constituției”,  am crezut că vre-un politician prostănac, din care avem mulți, i-a sugerat vre-o schimbare din funcție sau așa ceva. După modelul Antonescu, Ponta, Corlățean, adică incompatibilități inventate, amenințări cu “reorganizarea” sau modelul A. Năstase: “procurorii execută, nu i-au decizii”. Astăzi , însă, am aflat că doi polițiști și un deținut au amenințat-o cu moartea pe judecătoare. Pentru asta au trebuit să-i afle numărul de telefon, chipurile, intrând într-o bază de date.

Despre reprezentanți ai Poliției Române am auzit foarte mult în ultimii ani și mai mult de când uzurpatorii nebuni și-au tras guvern. Mai întâi, pe când s-au aliat întru guvernare PDL-ul SI PSD-ul, numirea unui ministru de interne a fost mai grea decât facerea lumii. Apoi au apărut stenogramele cu Cătălin Voicu zis 

Două Mâini în care, papițoiul voia să transforme toată țara în “rețeaua” lui. DGIPI s-a ițit și ea ici și colo cu “informațiile” ei folosite pentru orice, numai să descopere corupția internă, nu.

In ultimii ani, Traian Băsescu, lupta anticorupție  și criza i-au scos din nervi pe “milițienii” rămași în sistem care erau obișnuiți “într-un fel”.  Toată țara a  văzut demonstrațiile cam prea în forță și de prost gust ale sindicatelor MAI dar, mai ales, afirmațiile cam de “pușcărie” ale liderului de sindicat Cornea care amenința că disponibilizații din MAI se vor apuca de infracțiuni că ei știu cum se fac. Asta e și acum lider! Pe cel deștept, pe care l-am remarcat acum câțiva ani, nu l-am mai văzut.

In fine, instituțiile statului român, ca și mulți români, nu sunt dintre cele mai “curățele” din punct de vedere legal. Totuși , Ministerul de Interne părea să-și facă ordine continuu în ciuda Şoricilor care-l făceau de râs din când în când.

Surpriza sinucigașă din cazul Năstase i-a scos, din nou,  în evidență, pe polițiști iar finalul i-a lăsat un pic încețoșați în ochii noștri dar premianți în ochii altora. Nebunul Ponta le-a transmis toată susținerea și ministrul Rus a alocat bani de două ori pentru angajații MAI, inclusiv pentru ce bine au fost păzite alegerile. Oricine are nevoie de bani și poate că-i și merită, numai că, pe seceta asta, cam bate la ochi!

Totuși, în ultimii ani, polițiștii și procurorii au muncit mult să trimită în judecată clanuri criminale care erau tratate chiar și de presă ca ceva cu care trebuie să te obișnuiești  la fel cum te-ai obișnuit să dai “dreptul”.

Trebuie spus că, ce au făcut polițiștii acoliți la suspendare, e foarte grav nu doar pentru amenințarea în sine, să zicem c-a fost doar la intimidare, ci și pentru faptul c-au avut tupeul. Lovitura de stat în sine le-a dat curaj s-o pună de un “război” pe față, în care totul este permis.

Altfel, impresia, la momentul ăsta,  este că instituțiile statului funcționează, în mare, destul de correct și că doar corabia nebunilor,  care este parlamentul,  e,  încă, într-o derivă disperată. Dobitocul de Ponta spunea că, dacă schimbi oameni, nu schimbi instituții. Ba, din contră, oamenii sunt totul!