vineri, 1 octombrie 2010

SINDICATELE SI PRESA

Povestea Vantului care aduce Sindicatele

A început o nouă ofensivă în vederea unei noi tentative de lovitură de stat pe care, lefegii şi “golanasii” lui Vantu impreună cu Antenele lui Felix, vor s-o aplice sub centură democraţiei şi capitalismului dar şi poporului care îşi ia de la gură ca să le dea lor “dreptul”: şpaga (necondiţionată, desigur) sau “sporul de acomodare la întoarcerea din concediu”.

Climaxu’, cum ar spune un analist- golanaş de elită, s-a produs cand a fost arestat magazineru’, acest poet şi mecena care a băgat mana în gestiune pe vremea comuniştilor şi a turnat la securitate sub numele de Nuş şi care, în zilele noastre, a furat banii a milioane de oameni împreună cu securişti, politicieni, si alti “sponsorizati”, sub oblăduirea Convenţiei Democrate dar anticomuniste. Hoţomanul de care s-a lipit pentru totdeauna expresia “Dormiti liniştiţi!”, precum zvastica de Hitler , a fost plimbat de la un angajat la altul să salte ratingul ca-n reclama la Relax & Tone: “care urcă sus pe scară primul, ăla este al lui”.

In final, toată biografia de turnător şi delapidator a ars pe Via Combusta pană n-a mai rămas din lesul lui decat metafizică şi regenerare. Ursitoarele reincarnatului l-au dăruit cu talente deosebite, după puteri si reputatie: Poetul Porc la numit intellectual fin, Cel mai Iubit (dă popor, dăsigur), l-a contrazis şi complimentat în acelasi timp, fiindcă aşa e el, imparţial foc, spunandu-i că T. Basescu nu e “mediocru” cum nici el, Vantu, nu e mediocru, d-l Hurezeanu a facut o emisiune despre conflictul dintre presedinte si patronul lui de parcă asta reieşea din înregistrările apărute în presă şi nu faptul că Vantu l-a întreţinut pe condamnatul Popa, iar Bogdan Chirieac-despre ce vorbim- omul a împrumutat Realitatea cu 1 mil.de euro şi acum trage să-şi salveze investiţia proastă. In rest, o armată de discipoli-golănaşi, dar intelectuali, i-au adus ofrande şi cantări de slavă într-un montaj literar-artistic cu stangăciile obişnuite unui moment de mare emoţie: astfel, toata ţara a aflat cand şi-a schimbat aedul chiloţii pentru că o reporteră ne-a anunţat cand a primit “schimburi” patronul ei, M.Medeleanu, de emotie, a uitat să-si pună sutienul cu platoşă şi i s-a încreţit rochia deasupra plexului solar iar postul a anunţat un interviu nou-nouţ cu SOV pe care se aşezaseră paienjenii de-astă primăvară.

Momentul mult aşteptat a sosit după ce carligul eliberării a atras şi-o reclamă la prezervativ şi cand, o judecătoare, nevastă de inculpat, l-a pus în libertate pe scorpion de frică să nu se-nţepe singur.
Absolut întamplător a izbucnit şi nemulţumirea sindicatelor, după posibilităţi, care mai mulţi, care mai puţini care o desfăşurarea “impresionantă” de forţe: “cred că se ajung la mii”, cum spunea preş. Fed. Spiru Haret la Realitatea.

Purtătorii de microfon se bucurau ca în zi de sărbătoare şi transmiteau dezlanat, ca totdeauna, fără să reuşească să ia un interviu de doamne-ajută, repetandu-se şi făcandu-se de ras. Sindicalizaţii roşii scandau cand vedeau că începe filmarea şi, cu toţii se asortau după cum urmează: reporteră: “Acum asistăm la partea tehnică a acestui miting.”Demonstranţi: “Huo!”

Participanţii la miting au dat din nou declaraţii care dovedesc că într-adevăr, la stat sunt angajaţi intelectuali şi de-aia salariul trebuie să fie mare: “va urma alte mitinguri de care nu vom mai pleca din capitală”/ “am venit aici ptr. că umilinţa noastră a ajuns la limite minime”. Televiziunile argaţi la stăpan au încercat să agite spiritele şi să facă din ţanţar-armăsar dar, în final “din nefericire nimeni nu a fost rănit” (L.Chiriac)
Liderică Ponta şi Crin, s-au solidarizat cu sindicatele dar şi cu ideea de suspendare a Păsării Felix care ar vrea să renască din propria matrice şi nu le ştie cu metafizica.

Duhul Lampii, Iliescu, e mai practic fiindcă le ştie cu lupta în ilegalitate şi a sugerat o presiune a străzii, aşa că, Miron Cosma a amuşinat niţel praful de la Guns’n Roses dar a ajuns la concluzia că ăla nu e publicul lui. Si zbuciumatul de Mazăre a chemat la revoluţie dar, în final, totul s-a fleşcăit cu imaginea tragi-comică a lui Ponta vorbind la carciuma din sat despre cat de mult îşi iubea Ceauşescu ţara, asta după ce s-a jelit cu vorbe că nu poate să scape ţara de T.Băsescu.

Desigur “poliţistul degetului mijlociu” a încheiat această salbă de proteste pentru că, după ce-au făcut ei, cine se mai uită la alţii. A-ncercat o lovitură de palat un "revoluţionar" care i-a împins pe poliţişti în jandarmi dar, pană la urmă, au dat cu toţii cu caşcheta de pămant de necaz. Iţi dai seama ce-o fi fost pe Iliescu: chiar să nu mai vrea nimeni să moară pentru el?