Efectul Clever Hans

 

Clever Hans Horse

Din Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Clever_Hans

Clever Hans a fost un cal, trăitor pe la ȋnceputul sec. XX, care, atȋt a reuşit să facă pe deşteptul ȋncȋt, a creat un effect, necunoscut pȋnă atunci, devenind subiect de cercetare pentru psihologi dar mai ales pentru cercetătorii interesaţi de inteligenţa animalelor. Interes datorat, ȋn mare parte lui Darwin, ȋn vogă, la vremea aceea.

Hans ȋl avea drept stăpȋn pe Wilhelm von Osten, professor de liceu cu preocupări multiple – printre altele, frenolog, studia forma capului, cu protuberanţele aferente, ca să-ţi spună cȋt eşti de deştept şi, printr-o ȋntȋmplare, dresor de cai amator. O figură controversată, cum s-ar spune-n zilele noastre, de unde şi eticheta de mistic, pusă, probabil, de vreun răspȋndac de veridice.

Deşi trăitor ȋn Berlin, omul ȋşi ţinea calul ȋn spatele casei, avea trăsura la scară, cum s-ar zice. Obicei care a ocazionat momentul de cotitură ce urmează, ȋntre om şi cal.

Pentru că, ȋntr-o zi, pe cȋnd se ȋntorcea la domiciliu, calul a preluat frȋiele intenţiei şi a cotit-o pe aleea ȋngustă, spre casă, ȋnainte de-a fi primit ordin. Calul avea gȋndire independentă, i s-a revelat lui von Osten, iar noi nu putem decȋt să ne mirăm de cȋt de tȋrziu, ȋn epocă, animalul de povară a dat de-nţeles stăpȋnului, că are ţinere de minte.

Ȋţi dai seama? Pȋnă atunci, niciun cal n-a ȋndrăznit să facă vreun gest asemănător, a gȋndit, probabil, că un animal pe care-l vede mai mare ca el, umblător pe două picioroange, ȋnsoţit de-un bici nărăvaş care-i tăbăceşte pielea - de multe ori, preventiv şi degeaba - s-ar năpusti ca apocalipsa asupra dobitoacelor ca el, care au ȋnghiţit povestea.

Wilhelm von Osten, ȋnsă, professor de liceu, care trebuie să fi văzut animale mai proaste ȋn specia din care făcea parte, a hotărȋt să-l ȋnveţe ceva carte pe Hans, imediat ce-i va fi predat oarece lecţii de bună purtare: la dreapta, la stȋnga, sus, jos, ȋnainte, stop. Pȋnă aici, cred că oricine observă că e mai mult decȋt ştiu şoferii din zilele noastre care semnalizează dreapta şi-ţi tai faţa la stȋnga. Sau pietonii care traverseaza strada, de parcă ar tăia-o pe scurtătură, prin porumb.

Calul, ȋn schimb, a depăşit analfabetismul funcţional, a ȋnvăţat cuvintele corespondente comenzilor iar stăpȋnul l-a trecut clasa şi i-a dat teme tot mai grele. Aparent, von Osten, care era professor de matematică, l-a ȋnvăţat pe Clever Hans, adunarea, scăderea, ȋnmulţirea şi ȋmpărţirea, fracţii, dar şi calendarul, ceasul, literele, cititul, tonuri musicale. Clever Hans ȋnţelegea, de-acum, lb. germană şi comenzile vocale sau scrise.

Vă daţi seama că e mai mult decȋt… (nu vreau să zic). Chiar şi să simulezi că şti aşa ceva şi tot e… extraordinar!

Von Olsten l-ar fi ȋntrebat “Dacă a opta zi a lunii pică ȋntr-o marţi, ȋn ce zi suntem vineri?” Iar calul ar fi bătut cu copita de unsprezece ori.

Vă daţi seama! Nu e de mirare că omul dădea spectacole ȋn toată ţara. Ȋnsă nu tăia bilete, talentul e nepreţuit. Celebritatea i-a ajuns pȋnă ȋn The New York Times, care a relatat povestea, ȋn 1904.

Apoi, un psiholog a intrat pe fir. Apoi, altul…

Ministerul Educaţiei de-atunci a cerut o comisie de cercetare a fenomenului iar psihologul (filozoful, muzicologul) Carl Stumpf a alcătuit-o. Un veterinar, un director de circ, un ofiţer de cavalerie, mai mulţi profesori, directorul grădinilor zoologice din Berlin – cu toţii au concluzionat, ȋn septembrie 1904, că niciun truc nu există ȋn spatele performanţelor lui Clever Hans.

Apoi, un alt psiholog şi biolog, şi-a zis că problema trebuie studiată ca la carte, ştiinţific. Metodologia aplicată era menită să elimine orice dubiu, ȋn privinţa influenţării calului, prin gestică sau alte semne. Mai ȋntȋi, a izolat calul şi stăpȋnul de public, apoi, locul stăpȋnului, ȋn postura de emiţător al ȋntrebărilor, a fost luat de persoane străine; a folosit ochelari de cal, a formulat ȋntrebări, al căror răspuns, nici ȋntrebătorul nu-l ştia.

După un set de mai multe teste, Pfungst a găsit că Hans a bătut din copită răspunsul corect, chiar şi atunci cȋnd altcineva decȋt stăpȋnul ȋi punea ȋntrebări, dar numai dacă ȋntrebătorul ştia răspunsul şi calul ȋl vedea pe cel care punea ȋntrebarea – 89% răspunsuri corecte, faţă de doar 6% pentru cazul cȋnd calul nu vede ȋntrebătorul.

Pfungst cunoştea cazul căţeilor care “latră” răspunsul, urmărind privirea sau degetul stăpȋnului, ceea ce nu era cazul aici, ȋnsă, a considerat că singura explicaţie trebuie să fie tot ȋn zona comunicării, o “comunicare accidentală”.

La o examinare mai atentă, a observat că, atunci cȋnd bătaia de copită se apropia de răspunsul corect, ȋntrebătorul ȋşi schimba uşor postura şi expresia facială, dar fără să vrea, inconştient. Ăsta era un indiciu pe care calul ȋl putea folosi.

Apoi, a continuat testele cu subiecţi umani, ȋn care el era calul iar subiecţilor li se cerea să se gȋndească la un număr sau la o simplă problemă matematică, cȋt mai concentraţi posibil. Cȋnd Pfungst bătea răspunsul cu degetele ȋn masă, a observat că, atunci cȋnd se apropia de ultima bătaie, subiecţii umani ridicau uşor capul, instinctiv, pentru ca, după răspunsul corect, să-şi revină la postura iniţială.

Concluzia lui Pfungst: limbajul corpului livrează indicii subtile, involuntare, pe care simpaticul Clever Hans le prinde din zbor.

Asta nu l-a convins pe von Osten şi nici pe criticii lui Pfungst, care i-au cerut acestuia să ducă demonstraţia pȋnă la capăt, dacă vrea să obţină validarea cercetării. Ei i-au cerut savantului să efectueze un ultim experiment: să transmită calului aceleaşi indicii subtile, ca-n experimentele anterioare dar, de data asta, ȋn mod conştient şi indicȋnd un răspuns eronat, pentru a-l determina pe Hans să dea răspunsuri greşite.

Ceea ce Pfungst n-a reuşit niciodată să facă.

Asta, pentru că, independent de voinţa lui, Pfungst transmitea, de fiecare dată, indicii subtile, involuntare, de care Clever Hans se prindea, ca-ntotdeauna.

A rămas ȋn istorie ca Efectul Clever Hans, fiind observat, ulterior, şi la alte animale.

https://www.hestasaga.com/en/2021/01/29/part-1-the-discovery-of-wilhelm-von-osten/

Frenologia este o teorie în antropologia fizică, enunțată la începutul secolului al XIX-lea de Franz Joseph Gall, după care studierea variațiilor morfologice exterioare ale cutiei craniene ar furniza informații asupra respectivelor regiuni ale creierului și funcțiilor sale.

Sursă: Wikipedia

Lumea se schimbă! Proiectul Net Zero se prăbuşeşte BY TILAK DOSHI https://antipresa.blogspot.com/2025/09/lumea-se-schimba-proiectul-net-zero-se.html

Cultura anxietăţii - This is part of our special feature on Anxiety Culture.

“Ȋnţelepciunea populară ne oferă dovezi din abundenţă care ne arată că una dintre trăsăturile definitorii ale societăţii contemporane e anxietatea generalizată….”  https://antipresa.blogspot.com/2024/07/cultura-anxietatii.html

Amintiri din pandemie March 16 2025 - Next time perhaps we shouldn’t shout down the pandemic pariahs, by ROD LIDDLE https://antipresa.blogspot.com/2025/03/amintiri-din-pandemie.html

Sistemul de supraveghere ȋţi intră sub piele

We are at a watershed moment where surveillance is no longer limited to what we do, but how we feel. By Yuval Noah Harari

https://antipresa.blogspot.com/2025/08/sistemul-de-supraveghere-iti-intra-sub.html

Globalismul fură ploaia  https://antipresa.blogspot.com/2025/07/globalismul-fura-ploaia.html

Rachetele anti-grindină: Culmea privatizării: Schimbări climatice private  https://antipresa.blogspot.com/2025/06/rachetele-anti-grinfina.html

Tirania “Binelui comun”

 Freedom Focus, Liberty - The Tyranny of the “Common Good” by Brian Balfour, Senior Vice President of Research, John Locke Foundation  https://antipresa.blogspot.com/2025/08/tirania-binelui-comun.html#more

Oare, ce-am fi ales? - Chiar aşa, dacă, ȋn anii “80, am fi primit o săptămȋnă de viitor, plasat fix ȋn zilele noastre, ȋn paralel cu prezentul acelor vremuri, ce alegeam?  https://antipresa.blogspot.com/2025/01/oare-ce-am-fi-ales.html#more

Empatia neagră la suflet, empaticul ȋntunecat

Narcisismul: empaticul ȋntunecat prezintă trăsături de narcissist, ȋn sensul că se crede ȋndreptăţit şi superior

Din What is a dark empath, and how to deal with one

By Dr. Marisol Capellan, Ed.D., PCC, October 2, 2024 https://antipresa.blogspot.com/2025/08/empatia-neagra.html