luni, 18 aprilie 2016

Dl Morbos: 2016. INSURECŢIA V.1


Era într-una din cele nouăzeci de zile depressive de după dezgheț când vremea se încălzise frumos iar ora se dăduse înapoi cu cinci ore ca să crească consumul de medicamente. D-l Morbos tocmai își făcuse centavaccinul de sezon, între care vaccinul antibătături, cel antialergic la silicon, antifiresc, antiperspirant, antiprimăvară și altele asemenea menite să-l apere pe omul din Viitor de pericolele potențiale din epoca imuno-deficitară.

D-l Morbos înghesui eșantionul de indivizi ai anilor “90 într-un pahar pliant pe care-l întoarse cu susul în jos și-i lăsă pe nomaniaci să se urce unii în capul altora până se vor uniformiza pe verticală, o măsură obligatorie pentru stârpirea comunismului, iar el se concentră pe citirea unui jurnal de campanie de împlântare a democrației.

Își trase chipsurile cu spirulină în poală, activă , cu o atingere sfioasă a degetului mic, fișierul Lordului C, apoi…

O bufnitură și-un zgomot de fiare se abătu în liniștea roz a camerei de lucru. Pentru o fracțiune de secundă, D-l Morbos avu impresia că un tren de mare viteză îi intră în cameră și-i șterge prezentul. Rămase o vreme cu buzele ușor căscate, fără să clipească fiindcă nu mai avea mobilitate în zona ochilor, spre fereastra priveliștii, de unde venea zgomotul infernal. Nu, nu era un coșmar trimis de responsabilii cu decorul (violența de orice fel era interzisă în Viitor) ci, așa cum își dădu seama arhivarul, era un spam video. Ori de câte ori cineva activa fișiere din trecut sau din prezentul de la periferia Viitorului, se expunea riscului de a fi atacat de hackerii sălbatici.