Pagini

Pagini

joi, 28 august 2025

Sistemul de supraveghere ȋţi intră sub piele

 


Opinions. Science and Technology

Surveillance is getting under our skin – and that should alarm us

We are at a watershed moment where surveillance is no longer limited to what we do, but how we feel. By Yuval Noah Harari

Yuval Noah Harari is a historian and best-selling author.

https://www.aljazeera.com/opinions/2020/5/31/surveillance-is-getting-under-our-skin-and-that-should-alarm-us

Published On 31 May 2020“Supravegherea ȋţi intră sub piele” By Yuval Noah Harari

“Ne aflăm ȋntr-un moment de cotitură, de unde, supravegherea nu se mai limitează la ce facem, merge mai departe, la ce simţim.”

“Coronavirusul este punctul de cotitură ȋn ce priveşte sistemul de supraveghere.

Mai ȋntȋi, pentru că supravegherea se răspȋndeşte peste tot, odată cu boala. Ȋn al doilea rȋnd, vedem o schimbare ȋn modalitatea de supraveghere, care trece de la supravegherea “pȋnă la piele” la supravegherea “sub piele”.

Supravegherea pȋnă la piele ȋnseamnă lucrurile pe care le facem – unde mergem, cu cine ne ȋntȋlnim, la ce ne uităm la televizor. Ştim asta de ani de zile, guvernele şi corporaţiile au dezvoltat abilităţil şi instrumente tehnologice ca să monitorizeze ce facem. Acestea le-au oferit multă informaţie ȋn ce priveşte vederile noastre politice, preferinţele noastre şi chiar personalităţile noastre.

Dar, ce se-ntȋmplă acum, e că supravegherea ȋncepe să ne intre pe sub piele – arătȋndu-le nu doar ce facem, dar şi ce simţim.

Desigur, ȋn acest moment, se focusează pe boală, ȋn sine. Ca să ştie dacă suntem bolnavi, sistemul de supraveghere are nevoie de date ȋn legătură cu ce se ȋntȋmplă ȋn interiorul corpului nostru – temperatura corpului, poate tensiunea arterială, ritmul cardiac. Toate aceste lucruri pot fi de folos ȋn stabilirea stării de sănătate.

Dar, odată ce supravegherea ne intră sub piele, poate fi folosită ȋn multe alte scopuri. De exemplu, dacă citeşti acest articol sau priveşti ȋnregistrarea video care-l ȋnsoţeşte, acest lucru poate lăsa indicii despre opiniile tale politice sau personalitatea ta.

Dar, ce-ar fi dacă, sistemul de supraveghere ţi-ar putea intra pe sub piele, chiar ȋn momentul cȋnd citeşti sau vizionezi asta? Poate că televizorul tău te supraveghează iar brăţara biometrică de la mȋnă ȋţi măsoară temperatura corpului, tensiunea, ritmul cardiac. Asta ȋnseamnă că ei pot şti, nu doar ce citeşti şi ce priveşti, ci şi cum te simţi [citind, privind] – ce te face furios, ce te face să rȋzi, dacă eşti de acord cu mine sau dacă gȋndeşti “Sunt nebun.”.

Implicaţiile, de-aici ȋncolo, sunt extreme. Pot merge tot ȋnainte, pȋnă la instaurarea unui nou regim totalitar – unul mai rău decȋt am văzut vreodată. Pot avea drept rezultat, revoluţii colosale pe piaţa muncii, ȋn economie, ȋn relaţiile personale.

Nu sunt ȋmpotriva unui system de supraveghere, ȋn sine. Cred că, ȋn această pandemie, e nevoie să folosim orice tehnologie disponibilă ca s-o ȋnvingem şi să evităm criza economică aferentă. Un system de supraveghere ne poate ajuta să facem asta. Poate, de exemplu, să relaxeze perioadele de lockdown şi să permită oamenilor ȋntoarcerea la locul de muncă, la şcoală sau facultate, cu mult mai devreme decȋt dacă n-am fi avut aceste tehnologii.

Dar trebuie făcut cu grijă. Sunt două ghiduri principale pe care trebuie să le urmăm.

Mai ȋntȋi, trebuie să monitorizăm oamenii dacă sunt bolnavi, dar asta nu trebuie s-o facă poliţia sau serviciile secrete, care pot folosi informaţia pentru alte scopuri. Trebuie stabilite nişte autorităţi sau agenţii medicale independente, care să aibă drept singur scop, oprirea pandemiei. Datele culese nu trebuie transmise nimănui – nici poliţiei, nici şefilor noştri, nici companiilor de asigurări.

Mulţi oameni, inclusiv politicienii, descriu lupta ȋmpotriva pandemiei, ca pe un război. Iar, ȋntr-un război, trebuie implicate serviciile secrete. Dar ăsta nu e un război. E o criză sanitară. Nu e despre soldaţi alergȋnd ȋncolo şi-ncoace cu armele după ei. E despre asistenţi medicali [infirmiere] din spitale, care schimbă aşternuturi murdare.

N-avem nevoie de experţi ȋn uciderea oamenilor. Avem nevoie de experţi ȋn ȋngrijirea oamenilor. Deci, dacă vrei să pui pe cineva la conducere, pune o asistentă medicală, nu un soldat sau un general.

Sau, şi mai bine, există alte posibilităţi, fără a pune pe cineva şef, căi de transmitere a informaţiei, de la om la om, fără o autoritate centrală care să o colecteze. De exemplu, există tehnologii care permit smartphonului tău să vorbească direct cu smartphonurile din jur. Să zicem că, eşti cu cineva care, ulterior, e testat pozitiv pentru Covid-19, smartphonul acelei persoane va alerta smartphonul tău şi al altor persoane care au fost ȋn preajma lui.

Ȋn al doilea rȋnd, atunci cȋnd sporim supravegherea cetăţenilor, pentru echilibru, ȋntotdeauna trebuie sporită şi supravegherea guvernelor şi corporaţiilor.

Ȋn acest moment, guvernele iau decizii extrem de importante. Banii li se scurg printre degete – sute de miliarde de dolari sau – cum e cazul Statelor Unite – triliarde de dolari. Asta trebuie monitorizat. Cine ia decizia ȋn legătură cu unde merg aceşti bani? Merg să ajute marile corporaţii, ai căror directori sunt prieteni cu miniştri din guvern, sau merg s-ajute afacerile mici?

Guvernele pot argumenta că e prea complicat să urmăreşti toate aceste decizii şi plăţi, dar tehnologia este aceeasi. Deci, dacă nu e prea complicat să ne monitorizeze pe noi, nu e prea complicat nici să-i monitorizeze pe ei.

Aşa că, cetăţenii trebuie să pretindă două lucruri – mai ȋntȋi, ca viaţa privată să le fie protejată cȋt mai mult posibil, iar apoi, ca, pe măsură ce creşte nivelul de supraveghere asupra lor, să crească şi monitorizarea guvernelor.

Oamenii se pot gȋndi, “OK, luăm aceste măsuri de urgenţă acum şi, după ce trece urgenţa, cȋnd nu mai avem coronavirus, putem să dezmembrăm acest system de supraveghere.”

E uşor să construieşti un system de supraveghere dar e foarte greu să-l distrugi după aceea.

Ȋntotdeauna va fi o urgenţă la orizont! Chiar şi cȋnd numărul de pacienţi cu Covid-19 va fi pe zero, guvernele vor spune “Da, dar, dacă mai vine un val sau o pandemie de Ebola – deci, trebuie să păstrăm sistemul”.

Aşa că, orice system se impune acum şi orice măsuri sunt adoptate, gȋndeşte-te că vor fi pe termen lung. Nu te gȋndi doar la guvernarea actuală. Poate ai ȋncredere ȋn guvernul actual, ȋn ce priveşte sistemul de supraveghere dar, ia, gȋndeşte-te, la acei politicieni din ţara ta de care ȋţi este cel mai frică! Acum, ȋntreabă-te: “Oare, ce se va ȋntȋmpla dacă acest politician ajunge prim-ministru sau preşedinte, ȋn patru sau opt ani de-acum ȋncolo?” Cu ce system de supraveghere te-ai simţi confortabil, dacă ar fi acesta la putere?

Dar, cel mai important lucru de care trebuie să fii conştient, ȋn legătură cu aceste invenţii tehnologice, e că tehnologia nu e niciodată de sine stătătoare. Ȋntotdeauna depinde, ȋntr-o oarecare măsură, de politică şi de deciziile noastre. Acelaşi tip de tehnologie, poate fi folosit pentru a construi diferite tipuri de societate. Am văzut asta ȋn sec. XX, cȋnd, aceeaşi tehnologie a folosit la construirea dictaturii comuniste, regimurilor fasciste şi democraţiilor liberale. Astăzi, dacă te uiţi la Coreea de nord şi Coreea de sud, vezi că amȋndouă au acces la acelaşi tip de tehnologie dar, pur şi simplu, aleg s-o folosească diferit.

La fel va fi şi cu noile tehnologii, precum sistemele de supraveghere. Deci, trebuie să ne punem ȋntrebări ȋn legătură cu felul cum vor fi folosite deciziile pe care le luăm acum. Deoarece, cu această pandemie, nu avem doar un motiv de sporire a monitorizării, avem şi acordul public. “OK, intră sub pielea mea, ȋţi dau voie.” E un pas mic, fiindcă, ȋn acest moment, acea informaţie va fi obţinută pentru a şti dacă ai, sau nu, boala. Ȋnsă e, fără ȋndoială, un pas ȋntr-o direcţie periculoasă, ȋntr-un moment crucial, deci, trebuie să avem grijă cȋnd ȋl facem.”


Yuval Noah Harari is a historian and best-selling author.

Yuval Noah Harari is a historian and best-selling author of Sapiens: A Brief History of Humankind, Homo Deus: A Brief History of Tomorrow and 21 Lessons for the 21st Century.

Opinions. Science and Technology

Surveillance is getting under our skin – and that should alarm us

We are at a watershed moment where surveillance is no longer limited to what we do, but how we feel. By Yuval Noah Harari

Yuval Noah Harari is a historian and best-selling author.

https://www.aljazeera.com/opinions/2020/5/31/surveillance-is-getting-under-our-skin-and-that-should-alarm-us

Amintiri din pandemie

March 16 2025 - Next time perhaps we shouldn’t shout down the pandemic pariahs, by ROD LIDDLE

https://antipresa.blogspot.com/2025/03/amintiri-din-pandemie.html

Yuval Noah Harari: the world after coronavirus | Free to read - Tot ce mai era de clarificat despre pandemie

https://antipresa.blogspot.com/2020/11/yuval-noah-harari-world-after.html


Coronavirus. Ro

https://freefrompress.blogspot.com/p/nimenin-ajunge-in-prime-time-fara-sa.html

Empatia neagră la suflet, empaticul ȋntunecat

Narcisismul: empaticul ȋntunecat prezintă trăsături de narcissist, ȋn sensul că se crede ȋndreptăţit şi superior

Din What is a dark empath, and how to deal with one

By Dr. Marisol Capellan, Ed.D., PCC, October 2, 2024 https://antipresa.blogspot.com/2025/08/empatia-neagra.html

Globalismul fură ploaia  https://antipresa.blogspot.com/2025/07/globalismul-fura-ploaia.html

Rachetele anti-grindină: Culmea privatizării: Schimbări climatice private  https://antipresa.blogspot.com/2025/06/rachetele-anti-grinfina.html

Tirania “Binelui comun”

 Freedom Focus, Liberty - The Tyranny of the “Common Good” by Brian Balfour, Senior Vice President of Research, John Locke Foundation  https://antipresa.blogspot.com/2025/08/tirania-binelui-comun.html#more

Oare, ce-am fi ales? - Chiar aşa, dacă, ȋn anii “80, am fi primit o săptămȋnă de viitor, plasat fix ȋn zilele noastre, ȋn paralel cu prezentul acelor vremuri, ce alegeam?  https://antipresa.blogspot.com/2025/01/oare-ce-am-fi-ales.html#more


 Sfȋrşitul condiţiei umane, văzut de elitiştii planetei (traducere)

Interviu fluviu

“Interviul care rezolvă condiția umană și salvează lumea”

“Interviul care rezolvă condiția umană și salvează lumea”  - interviu cu un biology Australian care susține “sfîrșitul condiției umane” și întoarcerea la condiția maimuței 

Partea I. Despre maimuțele bonobo

“-Spune-ne, cum reușește lucrarea ta să aducă “reabilitarea psihologică a speciei umane”, sfîrșitul întregii lupte și suferințe și, cum spunea și profesorul Prosen, cum “va salva lumea”?”  https://freefrompress.blogspot.com/p/interviul-care-rezolva-conditia-umana.html

Dacii, tracii, agathȋrşii… Sciţiii, romanii… Ursula von Der Leyen şi gaiţele. https://freefrompress.blogspot.com/2025/08/dacii-tracii-agathirsii.html#more

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu