Your Morbid
Fascination With Empty ‘Liminal Spaces,’ Explained
There’s a reason
why vacant hotel hallways immediately make you think of The Shining. https://www.popularmechanics.com/culture/a46211474/liminal-spaces-explained/
Fascinaţia
morbidă faţă de spaţii liminale (rămase pustii). Explicaţie
“Cȋnd ȋntȋlnim spaţii mari, goale
care, de regulă, sunt pline de oameni, mintea noastră le percepe ca
neliniştitoare, din cauza aşteptărilor bazate pe ceea ce ştim [despre aceste
spaţii].
Experţii pot explica fascinaţia social
media pentru aceste, aşa-numite, “spaţii liminale” – din punctul de vedere
al psihologiei, arhitecturii şi mediului urban.
Dezorientarea,
ca percepţie imediată; disonanţă cognitivă, cȋnd scenariul se inversează.
Să spunem că n-aţi mai vizitat şcoala primară de cȋteva zeci de ani iar acum este complet abandonată. Cel mai probabil, dacă vă plimbaţi pe holurile goale, experienţa o să vi se pară, ei bine, ciudată. Exact cum părea, ȋn faţa lumii, Times Square din New York City, un spaţiu pustiu ȋn urma izbucnirii pandemiei de covid- 19 ȋn America; spaţii largi - care, de obicei, sunt pline de oameni dar care, dintr-un motiv sau altul, acum sunt goale - se joacă cu mintea noastră, fie că e vorba de mall-uri pustii, o parcare goală sau un stadion de 70 000 de locuri fără spectatori.
Creierul
nostru răspunde fiecărui scenariu de felul ăsta, uneori influenţȋndu-ne starea
de spirit. Aceste sentimente confuze au determinat comunitatea, ȋn creştere, a netăţenilor,
să posteze, pe social media, imagini ale acestor aşa-numite “spaţii liminale”.
Dar această denumire nu e pe deplin exactă; liminal ȋnseamnă “de la prag”,
indicȋnd un spaţiu “ȋntre” – fie că e un hol, o gară, o uşă. Asta doar ȋn sens
strict fizic. Liminal are şi un sens figurat, cum ar fi timpul pe care-l
petreci ȋntre două slujbe sau perioada de după moartea cuiva drag. Ȋnsă, social
media a ȋnceput să dezvolte modul cum noi o definim.
“Pe social media, un spaţiu liminal e
ceva mai precis: un loc unde ne aşteptăm să fim plini de viaţă dar care acum e,
ȋn mod straniu, gol.” - Carlo Ratti,
Ph.D., professor of Practice of Urban Technologies and Planning at MIT, tells
Popular Mechanics.
“Ȋnainte poate erau oameni aici, iar
acum nu mai sunt. Poate se vor ȋntoarce odată sau poate că nu. Dar, cȋtă vreme
nu suntem siguri, spaţiul este liminal, straniu…ȋţi dă fiori.” Oare, de ce?
Sub
influenţa aşteptărilor [a “marilor”
speranţe]
Reacţia de nelinişte se ȋntȋmplă
atunci cȋnd experimentăm o “neconcordanţă faţă de ceea ce numim “narativul
spaţial” sau povestea pe care ne-o spune un anumit spaţiu.” Explică Ratti (nu
uitaţi: aşteptări)
“Ȋncremenite ȋn timp, fără energia
debordantă uzuală, aceste spaţii accentuează impactul profund al prezenţei
umane ȋn cadrul spaţiilor desemnate.” - Mili Kyropoulou, assistant professor
in the Gerald D. Hines College of Architecture and Design at the University of
Houston, tells Popular Mechanics
“Creierul
uman e programat să ȋnţeleagă lumea prin intermediul asocierilor contextuale.”
Cȋnd intri pe un stadion, pentru un
concert, te aştepţi să fii acolo alături de mii de necunoscuţi. Această
aşteptare defineşte ce ȋnţelegi tu prin stadion. Parcările trebuie să aibă
maşini. Şcolile trebuie să aibă elevi. Stadioanele trebuie să aibă fani. Acum
imaginaţi-vă că intraţi ȋntr-un loc precum noul Las Vegas Sphere şi nu
vedeţi pe nimeni ȋn jur.
“Creierul
uman e proiectat să ȋnţeleagă lumea prin intermediul asocierilor contextuale.”
“Cȋnd acei oameni au dispărut,
experimentăm senzaţia de disonanţă cognitivă sau dezorientare.”, explică Ratti.
“Simţim geografia locului ȋntr-un fel nou. Nu mai există un scenariu de urmat,
nici actori care să-ţi ofere indicii.”
Cȋnd aşteptările nu se ȋmplinesc, s-ar
putea sa fii supus unor sentimente ciudate. “Aşteptările, ȋn general, sunt un
mare contributor la felul cum experimentăm spaţiul.” – spune Kyropoulou. Poate
suportăm bine unele lucruri inconfortabile ȋn spaţiile publice – cum ar fi să
stăm ȋnghesuiţi ȋntr-un stadion alături de mii de necunoscuţi – dar “ni se par
greu de suportat spaţiile odată pline de oameni, acum fără prezenţă umană,
zgomot, miros, mişcare.”
Psihologia
liminalităţii
Liminalitatea
e tot ce experimentăm ca neconcordanţă faţă de regulile şi tiparele stabilite.
“Libertatea faţă de narativul spaţial tradiţional te determină să regȋndeşti
spaţiul şi să devii conştient de ce-ţi scăpase anterior.”, spune Ratti. “asta creează aproape
ȋntotdeauna discomfort, dar poate, de asemenea, să stimuleze creativitatea.”
Devierea de la normele create de
aşteptări ȋi poate face pe unii să se simtă dezorientaţi, captivaţi sau chiar
uşor neliniştiţi “pentru că le pune la ȋncercare percepţia, cu care erau
obişnuiţi, faţă de acel mediu”, spune Kyropoulou.
MORE
HUMAN PSYCHOLOGY
thumbs
up and thumbs down - Psychologists Explain the Science of Attraction
elevator
buttons tarantula barking dog snake in hand cockroach feet dangling off cliff -
Behind the Strange Psychology of Phobias - one peg apart from a group of other
pegs -
Michael Lockwood, director al firmei
Populous, specializată ȋn proiectarea complexelor sportive şi de entertainment,
a declarat pentru Popular Mechanics, că există construcţii
gigantice, ȋn mediul ȋnconjurător, care nu suscită aceleaşi reacţii, cum ar fi
o navă comercială [cargo]. “Acest tip de construcţii, de regulă, nu
interacţionează cu psihicul uman.”, spune Lockwood, “corpul meu nu rezonează cu
acest lucru. Parte din experienţa liminală e ceea ce alţii experimentează.”
Deci, pentru o percepţie liminală
adevărată, e nevoie de sentimental de familiar. “Cheia ȋn experimentarea
liminalităţii este despre a avea o bine-ancorată percepţie a lucrurilor pe care
le traversezi.”, spune Ratti. “Desigur, lucrările arhitecturale şi de design cu
care nu suntem familiarizaţi, pe care nu le cunoaştem, pot să ne dea emoţii,
dar liminalitatea vine din ceea ce cunoaştem dar nu ne mai este familiar, din
amestecul de stiluri care, ȋn mod normal, erau bine definite ȋn mintea noastră.
Totul se reduce la memoria noastră. “Cȋnd
parcarea este goală sau cȋnd te-ntorci [după un timp] ȋn şcoala primară iar
zugrăveala e de altă culoare, experimentezi disonanţa ȋntre o stare şi alta”,
spune Ratti.
Atunci cȋnd ne afundăm ȋn trecut şi
găsim o neconcordanţă ȋntre trecut şi ce vedem acum, asta poate declanşa sentimentul
liminal, spune Kyropoulou. Chiar şi atunci cȋnd n-avem o amintire specifică,
asteptările pot conduce la o experienţă de tip liminal.
Imaginaţi-vă un meci de fotbal unde 80
000 de fani experimentează, ȋmpreună, un dezgust total faţă de jocul prost al
echipei gazdă. “Această angoasă colectivă, spune Lockwood, e ceva unic, să fii
acolo şi să simţi aceleaşi emoţii. Chiar dacă fiecare procesează la nivel
personal, cu toţii văd acelaşi lucru şi au aceeaşi reacţie. Acesta este sentimentul
colectiv ȋn urma unei experienţe şi e foarte special.”
Spaţiile liminale urmează un tipar,
prin intermediul ȋnţelegerii collective şi un set de reguli care guvernează
spaţiul. Acum du-te ȋn acel spaţiu cȋnd e singur şi gol. “Orice tip de spaţiu larg,
care e gol sau lipsit de toate acele evenimente [cunoscute] este cu adevărat
unic pentru oameni.”, spune Lockwood. “Cunoşti acest mediu ca fiind destinat a
fi folosit de mii de oameni, dar, iată, că eşti singur. Apare un puternic
sentiment de izolare dar şi de aşteptare, ȋn acelaşi timp.”
Stranietatea
mediului ȋnconjurător arhitectural
O parte din designul spaţiilor largi
cere ȋnţelegerea conceptului universal de set de reguli, ţinȋnd cont că fiecare
[om] experimentează spaţiul ȋn mod diferit. Mintea noastră e obişnuită cu
diferite limite ale spaţiului fizic, atunci cȋnd, să spunem, intrăm ȋntr-un
spaţiu aglomerat la metrou. Cȋnd coborȋm din tren, aşteptările se schimbă, din
nou. “Dacă te gȋndeşti bine, ţi se pare un pic straniu.”, spune Lockwood.
La fel se-ntȋmplă cȋnd stai pe scaun ȋntr-un
stadion, ȋnconjurat atȋt de aproape de mii de necunoscuţi. “Nu mai există aşa
ceva pe planetă, să fii atȋt de aproape de [atȋţia] oameni, să faci acelaşi
lucru ca ei şi totul să ţi se pară ȋn regulă.”
💡 Experimentează liminalitatea de unul
singur: “Stai ȋntr-un hol ȋn care nu stai de obicei, spune Ratti. Explorează
terenul vechii şcoli primare, ȋn timpul vacanţei de vară. Vei fi surprins de cȋte
poţi să ȋnţelegi.”
Fiecare interacţiune cu un mediu
construit dezvoltă o amintire. Pe măsură ce arhitecţii lucrează pentru a crea
aşteptări şi emoţii pozitive iar beneficiarii intră şi ȋnaintează ȋn spaţii,
tot ce urmează să se ȋntȋmple va lăsa o urmă ȋn mintea omului. “Aşteptări şi, mai apoi, amintiri - asta ȋnseamnă
experienţă.”, spune Lockwood. “Cred că, ȋntotdeauna, abia aşteptăm
să ȋmpărţim cu alţii emoţiile generate de punctul de vedere personal asupra
spaţiului.”
Pentru unii, postările pe social media,
instant, poate fi ceva palpitant. “Cred că fascinaţia poate fi bună sau rea. -
spune Dr. Carri Barron, psihiatru şi professor asociat la Medical Education at
Dell Medical School, University of Texas, pentru Popular Mechanics – ȋn ce
priveşte sentimentele pe care le experimentăm ȋn spaţii liminale. “Unii pot simţi singurătatea acestor spaţii, alţii pot
simţi o eliberare.”
https://www.popularmechanics.com/culture/a46211474/liminal-spaces-explained/
“In Internet aesthetics, liminal spaces are empty or abandoned places that appear eerie, forlorn, and often surreal. Liminal spaces are commonly places of transition, pertaining to the concept of liminality.” https://en.wikipedia.org/wiki/Liminal_space_(aesthetic)
Anxietatea de cultură
“Ȋnţelepciunea
populară ne oferă dovezi din abundenţă care ne arată că una dintre trăsăturile
definitorii ale societăţii contemporane e anxietatea generalizată….” https://antipresa.blogspot.com/2024/07/cultura-anxietatii.html
Cum să te prefaci c-ai vizionat ceva ce n-ai vizionat https://antipresa.blogspot.com/2024/06/cum-sa-te-prefaci-c-ai-vizionat-ceva-ce.html#more
10 semne că e un prieten fals. Cum să-l miroşi de la o
poştă https://antipresa.blogspot.com/2024/07/10-semne-ca-e-un-prieten-fals.html
Clotilde Armand, la miezul nopţii... Revista presei https://freefrompress.blogspot.com/2024/06/clotilde-armand-la-miezul-noptii.html#more
Partea
I-a - Arta subtilă a nepăsării sau Cum să faci să nu te doară nici
ȋn cot, by MARK MANSON https://freefrompress.blogspot.com/2024/05/arta-subtila-nepasarii-sau-cum-sa-faci.html
Partea a II-a Arta subtilă a nepăsării sau Cum să faci să nu te doară nici ȋn cot, by MARK MANSON https://freefrompress.blogspot.com/2024/05/arta-subtila-nepasarii-sau-cum-sa-faci_17.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu