Pagini

Pagini

vineri, 8 noiembrie 2024

Pămȋntul devine o navă spaţială

 


Pămȋntul devine o navă spaţială

The Economics of the Coming Spaceship Earth

Kenneth E. Boulding

In H. Jarrett (ed.) 1966. Environmental Quality in a Growing Economy, pp. 3-14. Baltimore, MD: Resources for the Future/Johns Hopkins University Press.

First presented by Kenneth Ewart Boulding at the Sixth Resources for the Future Forum on Environmental Quality in a Growing Economy in Washington, D.C. on March 8,1966.



“Suntem acum ȋn mijlocul unui lung process de tranziţie ȋn ce priveşte imaginea pe care omul o are despre sine şi mediul ȋnconjurător. Omul primitiv şi, ȋntr-o mare măsură, omul civilizaţiei timpurii, se imagina ca fiind locuitor al unui spaţiu, potenţial, nelimitat. Şi, pentru o lungă perioadă de timp, a existat un loc, undeva, dincolo de limitele cunoscute ale aşezărilor omeneşti, ceva ca o frontieră. Adică, exista permanent un alt loc unde să migreze, cȋnd supravieţuirea devenea dificilă, fie din cauza deteriorării mediului ȋnconjurător, fie a deteriorării structurii sociale ȋn locurile unde trăiau oamenii. Imaginea frontierei e probabil una dintre cele mai vechi imagini ale omenirii, deci nu e surprinzător că ne vine greu să scăpăm de ea.

Totuşi, treptat, omul s-a obişnuit cu noţiunea de pămȋnt sferic şi sferă ȋnchisă de activitate umană. Cȋteva spirite evoluate din Grecia Antică şi-au dat seama că Pămȋntul e o sferă. Abia ȋn secolele XV – XVI, odată cu circumnavigaţia şi explorările geografice, faptul că Pămȋntul e rotund a devenit cunoscut şi acceptat pe scară largă. Chiar şi ȋn sec. XIX, harta cea mai răspȋndită era proiecţia lui Mercator, care a văzut Pămȋntul ca pe un cilindru - ȋn esenţă, o suprafaţă plană a globului pămȋntesc ȋndoită ȋn această formă – şi abia ȋn al II-lea război mondial, odată cu dezvoltarea erei aviaţiei, planeta sub formă de glob a intrat cu adevărat ȋn conştiinţa publică.

Chiar şi acum, suntem foarte departe de a fi realizat ajustările morale, politice şi psihologice implicite acestei tranziţii, de la planul nelimitat, la sfera ȋnchisă. Economiştii, mai ales, cei mai mulţi dintre ei, n-au reuşit să ȋnţeleagă ultimele consecinţe ale tranziţiei de la planul nelimitat, la sfera delimitată. Există o ezitare ȋn utilizarea termenilor de “ȋnchis”/”deschis”, ȋn privinţa asta, deoarece au fost folosite cu multe nuanţe. Cu toate astea, e greu de găsit termeni echivalenţi. Sistemul deschis are, ȋntr-adevăr, similitudini cu sistemul deschis al lui von Bertalanffy, prin faptul că susţine menţinerea unei părţi din structură, ȋn timpul transferului, de la input la output. [intrare/ieşire]

Ȋntr-un system ȋnchis, rezultatul tuturor părţilor sistemului depinde de părţile componente. Nu există intrări, nu există ieşiri; pentru că, ȋntr-adevăr, nu există “ȋn afara” sistemului. Sistemele ȋnchise, de fapt, sunt cazuri rare ȋn cadrul experienţei umane - ȋn fapt, sȋnt aproape necunoscute – pentru că, dacă ar exista cu adevărat sisteme ȋnchise ȋn jurul nostru, n-am putea, sub nici o formă, să introducem sau să primim informaţie, ȋn şi din system – rezultă că, dacă ar fi cu adevărat ȋnchise, nici n-am conştientiza că există. Nu putem afla despre un system ȋnchis decȋt dacă suntem participanţi. Unele societăţi primitive, izolate, se asemănau cu un system ȋnchis dar, chiar şi acestea, aveau schimburi cu mediul [intrări/ieşiri].

Toate organismele vii, inclusiv omul, sunt sisteme deschise. Primesc input-uri sub formă de aer, hrană, apă şi deversează excremente şi gaze urȋt mirositoare.

Privarea de input-ul aer, chiar şi pentru cȋteva minute, e fatal. Lipsa abilităţii de schimburi cu mediul, de tip input/output e fatală. De aceea, toate societăţile umane au fost sisteme deschise. [societăţi deschise]

Au primit input din pămȋnt, atmosferă, ape, iar ca output au deversat ȋn aceleaşi rezervoare; intern, oamenii produc input sub formă de copii şi output sub formă de cadavre. Dacă am avea capacitatea de a livra continuu input şi de a scăpa de output, un system deschis, de felul acesta, ar putea exista pe termen nelimitat.

vineri, 4 octombrie 2024

11 lucruri ridicol de scumpe, pe care le cumpără bogaţii


 11 Crazy Expensive Things Rich People Buy, by Jeff Rose, Wealth Expert at Due

11 lucruri nebunesc de scumpe, pe care le cumpără bogaţii

“V-aţi ȋntrebat vreodată pe ce-aţi cheltui banii dacă ar fi să cȋştigaţi la loto sau să deveniţi, brusc, bogaţi.

Poate fi amuzant să visaţi cu ochii deschişi la aşa ceva. Pȋnă la urmă, cine poate spune ce experienţe incredibile, palpitante ȋl aşteaptă?

Ei bine, ȋn timp ce majoritatea oamenilor se stresează din cauza inflaţiei, costul crescȋnd al traiului de zi cu zi şi portofoliul de investiţii care tot scade, cei mai mulţi bogaţi nu par să se-ngrijoreze. Ba chiar, fac achiziţii ridicole, după standardele celor mai mulţi. Uite, aici, cȋteva lucruri nebunesc de scumpe, cumpărate de aceştia, lucruri la care alţii doar visează.

Pămȋntul devine o navă spaţială - The Economics of the Coming Spaceship Earth  https://antipresa.blogspot.com/2024/11/pamintul-devine-o-nava-spatiala.html#more

Care sunt cele 11 lucruri ridicol de scumpe, cumpărate de bogaţi?

1.     Bilete de călătorie ȋn spaţiu

Mulţi oameni sunt preocupaţi să strȋngă puncte gratis şi să călătorească ȋn afara sezonului, ca să-şi permită vacanţa anuală. Ȋn acelaşi timp, super-bogaţii se gȋndesc cum să părăsească planeta.

Una dintre cele mai nebuneşti lucruri pe care le cumpără aceştia sunt bilete de călătorie ȋn spaţiu, o atracţie turistică, nici pe departe, aşa aglomerată ca Turnul Eiffel dar mult, mult mai palpitantă.

Virgin Galactic vinde publicului bilete spre spaţiul cosmic la 450 000 $ bucata, o creştere abruptă faţă de 250 000 $, cȋt era la ȋnceput. Nu e sigur că aceste zboruri nu s-au mai scumpit, ȋntre timp, ţinȋnd cont de cererea mare şi de inflaţie dar e o sumă imensă ca s-o dai pe următoarea ta călătorie. Zborurile durează 90 min., timp ȋn care experimentezi imponderabilitatea şi eşti martorul unei privelişti fantastice, Pămȋntul văzut de foarte sus.

Virgin Galactic nu este, nici măcar, singura companie aerospaţiala după piaţă. SpaceX lansează primul zbor fără astronauţi profesionişti, ȋn septembrie 2021. Blue Origin, fondată de Jeff Bezos, nici măcar nu vrea s-anunţe, ȋncă, un preţ pentru zborurile lui, dar, ȋn zborurile anterioare, locurile au ajuns la milioane de dolari, la licitaţie.

Deci, nu e nici o ȋndoială: trebuie să fii extraordinar de bogat, ca să te gȋndeşti, măcar, la plecarea ȋn spaţiu.

2.     Insule private

Care e următorul, cel mai bun lucru, după plecarea ȋn afara planetei? Să fii proprietarul unei părţi din planetă. Iar, uneori, ai noştrii bogaţi vor să deţină o insulă privată unde se pot relaxa, lenevi cu prietenii sau doar să se izoleze de restul lumii.

E o listă lungă de celebrităţi care cumpără insule private pentru uzul personal sau ca să le transforme ȋn resorturi de lux. Sir Richard Branson a cumpărat Necker Island ȋn British Virgin Islands, ȋn 1979, şi a transformat-o ȋntr-un resort de lux. Mulţi alţii, bogaţi şi faimoşi, şi-au făcut un obicei din a-şi cumpăra insule private. Leonardo Dicaprio şi-a cumpărat-o chiar lȋngă Belize, ȋn 2005. Larry Ellison, co-fondatorul Oracle Corporation, a cumpărat 98% dintr-o insula din Hawaii, ȋn 2012.

3.     Super-iahturi

Dacă ai insula ta, trebuie s-ajungi acolo, cumva. Iar bogaţii ȋşi permit s-o facă cu stil, cu iahtul. Şi cum iahturile obişnuite nu fac de ei, mulţi dintre super-bogaţi ȋşi cumpară super-iahturi; annual, se vȋnd cu sutele.

Cu ce se deosebeşte un iaht obişnuit de un super-iaht? Nu există o definiţie tehnică a super-iahtului dar, ȋn general, poate găzdui mai mult de zece invitaţi şi vine cu unele facilităţi pe care le găseşti ȋn vilele de lux.

Larry Ellison e cunoscut pentru că a fost proprietarul unui iaht de 138 de metri, numit Răsărit, care avea 82 de camere, o sală de cinema, o sală de gimnastică şi un teren de baschet. Ȋntre timp l-a vȋndul pentru altul mai luxos. Alţi miliardari din Silicon Valley, posedă, de asemenea super-iahturi, inclusiv Larry Page, Jeff Bezos şi Bill Gates.

Avȋnd atȋt de mult lux la dispoziţie pe o singur vas, e greu să nu recunoşti că super-iahturile sunt un symbol al bogăţiei.

4.     Celebrităţi la dispoziţie

Ştiaţi că bogaţii pot ȋnchiria celebrităţi pentru evenimente sociale? Dacă ai suficienţi bani, poţi angaja celebrităţi să te etalezi cu ele sau să dea o reprezentaţie pentru tine.

Super-bogaţii sunt cunoscuţi că angajează personae celebre pentru evenimentele lor private. Agenţiile online de profil ȋnlesnesc ȋnchirierea de vedete, scriitori, sportivi şi muzicieni, pentru preţul corect.

Jennifer Lopez a intrat ȋn collimator, ȋn 2013, fiindcă a acceptat să ţină un mic concert pentru liderul Turkmenistanului, ȋn schimbul a peste un million de dolari. The Kardashians au fost plătite ca să apară la vernisaje. Dacă ai suficienţi bani ȋn cont, chiar şi tu poţi să socializezi ȋntr-un grup de bogaţi şi faimoşi.

5.     Accesorii de baie scumpe, de aur

Cu toţii trebuie să folosim baia, la un moment dat, aşa că, de ce să nu fi ȋnconjurat de lux, cȋnd ȋţi faci treaba?

Bogaţii şi-au cumpărat toalete de aur şi alte accesorii de baie scumpe. Poţi cumpăra o toaletă suflată cu aur de 18 carate pentru minim 30 000 de dolari. Poţi, de asemenea, cumpăra accesorii scumpe de baie, de la bideuri, la televizoare – care se potrivesc oriunde, pȋnă la toalete ȋncălzite. Dacă vrei să te distrezi, dă-i o căutare pe băi scumpe, ca să vezi ce-şi permit bogaţii.

Dacă tot vorbim de aur, ştii că eşti bogat atunci cȋnd ai un golden card şi alte chestii aurite prin casă.

6.     Cafea Kopi Luwak

Toţi ne plȋngem de preţul cafelei de la Starbucks, dar vă imaginaţi cum ar fi să daţi 100 de dolari pe o ceaşcă de Morning Java? Atȋt costă o cafea Kopi Luwak. Doar cauţi experienţa supremă ȋn materie de cafea!

Această băutură cofeinizată costă atȋt de mult fiindcă cererea e mare şi cantitatea limitată – motive sigure de atras concetăţenii bogaţi.

Cafeaua e unică pentru că boabele sunt excreţia (rahat de pisică, ȋn limbajul comun) civetului de palmier, un fel de pisică ce digeră boabele, scoţȋnd amăreala din ele. E o cafea extrem de rară iar savoarea incredibilă face din ea ceva ce trebuie adăugat ȋn to-do list, pentru atunci cȋnd vrei să te răsfeţi.

7.     Lucruri ȋntȋmplătoare, cumpărate la licitaţie

Aţi auzit vreodată despre lucruri cumpărate la licitaţie la preţuri şocante? Atunci ştii că eşti bogat, cȋnd participi la licitaţii şi ţii ȋn mȋnă un tag cu o ofertă imensă. Unul dintre avantajele super-bogăţiei e că poţi să cumperi ce vrei.

Licitaţiile sunt grozave dacă vrei lucrurile cele mai rare sau unice, pe care nu le-ai găsi ȋn magazine. Iată, cȋteva dintre cele mai interesante cumpărături la licitaţie pe care le-am găsit:

joi, 26 septembrie 2024

13 virtuţi supraestimate


13 Overrated Virtues, By Joshua Fields Millburn https://www.theminimalists.com/virtues/

Empatia – Este, probabil, cea mai controversată şi supraestimată virtute.

“După ce am cercetat cele mai relevante calităţi ale relaţiilor care merită, trebuie să luăm ȋn considerare virtuţile assimilate credinţei că sunt nobile dar supraestimate.

Loialitatea – Da, e important să fi loial celor dragi, dar, singură, loialitatea e de obicei direcţionată greşit şi poate chiar degrada relaţiile, prin creearea unei perdele de fum ȋntre raţionalitate şi realitate. Să fii loial e bine, dar loialitatea sacrificȋnd integritatea nu e bunӑ pentru relaţie.

Onoarea – Da, vrem să  ne onorăm părinţii, vecinii, prietenii şi familia. Dar pȋnă unde? Dacă cel mai bun prieten devine un criminal violent, să-l mai tratezi cu respect? Adică, un anumit nivel de consideraţie e important, dar admiraţia fără măsură ne poate afilia, involuntar, convingerilor şi convenţiilor care ne ȋmpiedică să trăim ȋn acord cu propriile principii.

Corectitudinea – Toţi vrem s-avem dreptate. Dar dacă ne afirmăm constant corectitudinea, ne dăm moral superiori sau ȋncrezuţi, iar asta nu e niciodată sănătos ȋntr-o relaţie. Cȋnd avem ȋndoieli, “Nu ştiu” sunt cele mai eliberatoare două cuvinte pe care le putem rosti.

miercuri, 4 septembrie 2024

Este presa o ameninţare la libertate şi sănătate mintală?


Is the Mainstream Media a Threat to Freedom and Sanity?

Categories: Freedom vs Tyranny, Videos  https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/

The following is a transcript of this video.

“I rejoice that horses and steers have to be broken before they can be made the slaves of men, and that men themselves have some wild oats still left to sow before they become submissive members of society.” Henry David Thoreau, Walking

“Dacă ce spune Henry David Thoreau este adevărat – că trebuie să fim ȋnfrȋnţi ȋnainte să devenim sclavi şi supuşi – atunci suntem o populaţie ȋnfrȋntă. Fiindcă, cei mai mulţi dintre noi suntem supuşi ȋn exces. Facem ce ni se spune indifferent cȋt de absurd, idiot şi immoral ar fi, cȋtă vreme comanda vine de la un politician, birocrat sau om de ştiinţă. Ȋn schimbul protecţiei impotriva unor ameninţări relativ banale, am renunţat la libertatea noastră şi permitem apariţia unei ameninţări reale, mortale – totalitarismul. Dar, oare poate fi oprit trend-ul? Ȋn acest video, vom demonstra că internetul, smartphonul şi social media sunt tehnologii care s-ar putea dovedi foarte defavorabile acelora care vor să ne pună ȋn lanţurile totalitarismului tehnocratic.

Se spune că politicile rezidă din cultură – cu alte cuvinte, cultura determină tipul de reguli care apar ȋntr-o societate. Dar se poate spune şi că modelul cultural rezidă din tehnologie. Inovaţiile tehnice, care creează noi posibilităţi de interacţiune cu lumea, schimbă cultura.

Dintre toate revoluţiile tehnologice care au stat la baza schimbărilor culturale, tehnologiile de comunicaţie sunt printre cele cu impactul cel mai important. Pentru că acestea modelează fluxul de informaţie iar informaţia ȋnseamnă putere. Informaţia ne direcţionează atenţia, ajutȋnd astfel, la modelarea percepţiei realităţii. Informaţia stabileşte ce este posibil, influenţȋndu-ne modul de acţiune. Iar pe tărȋmul politicii, informaţia legitimează sau delegitimează o structură a clasei conducătoare.

Dacă schimbi tehnologia comunicaţiilor, schimbi fluxul de informaţii. Schimbi fluxul de informaţii, schimbi cultura. Schimbi cultura, schimbi status quo-ul politic.

O privire rapidă către două revoluţii ȋn tehnologia comunicaţiilor, care au precedat apariţia internetului – tiparul mobil, invenţia lui Gutenberg, la mijlocul secolului al XV-lea şi apariţia radioului şi televiziunii ȋn sec. XX – ne revelează schimbările sociale dramatice care au venit odată cu ele.

“Social, extinderea tipografiei a adus naţionalismul, industrializarea, comerţul de masă, alfabetizarea universală şi educaţia.” Marshall McLuhan, Understanding Media

miercuri, 21 august 2024

Cum e să fii adult? Poate e altfel decȋt ȋţi imaginai


 

20 de feluri ȋn care viaţa de adult se dovedeşte a nu fi ce ţi-ai imaginat

20 Ways Adult Life Has Really Not Turned Out Like You Imagined

By Jamie Varon  https://thought.is/20-ways-actual-adulthood-is-nothing-like-the-adulthood-you-imagined/

1 – Invitaţi la masă

Imaginaţie: Lumȋnări peste tot, conversaţie minunată despre lucruri deştepte, mȋncare deliciosă pe care ai preparat-o cu  mȋna ta, pe toată, timp ȋn care ai arătat grozav, fără să te forţezi.

Realitate: Ceară de lumȋnări peste tot, jocul de societate Cards Against Humanity devine vulgar şi ofensator; cea mai mare grămadă de vase nespălate pe care ai văzut-o-n viaţa ta; transpiraţie pe tine şi pe toţi ceilalţi. Apartamentul ţi-e prea mic iar cuptorul prea ȋncins (a trebuit să faci o prăjitură cu piersici, deh). Curg apele după toţi iar tu arăţi oribil.

2 – Clubul de lectură

Imaginaţie: Doar noi, ȋntr-un grup restrȋns, la o masă rotundă, discutȋnd subiectul unei cărţi care schimbă vieţi, şi despre cum se aplică asta ȋn viaţa noastră. Pe masă, vinul şi brȋnzeturile stau neatinse, atȋt de captivantă e conversaţia.

Realitate: Stăm cu toţii ȋn bucătărie, bȋnd vin şi, ȋn acelaşi timp, evitȋnd subiectul cărţii, pe care doar unul dintre noi a citit-o pȋnă la capăt iar acela nu eşti tu. Mai vrea cineva vin?

joi, 8 august 2024

Marlyn Monroe nu e woke

Ȋn 2021, o statuie kitchoasă supradimensionată ȋnfăţişind-o pe Marilyn Monroe cu fusta zburȋndu-i peste chiloţi (o variaţiune după imaginea celebră), s-a ȋntors, după zece ani, din periplul internaţional, ȋn Palm Springs, California, o staţiune turistică foarte pudică şi elgibidique.

Prilej pentru un critic de artă, veşnic aspirant la un premiu, să scrie un articol ȋn care-l ȋntrece chiar şi pe Arhiepiscopul de Constanţa ȋn severitatea canoanelor. Doar religia ȋmperecherii e alta.

Cum e să fii adult? Poate e altfel decȋt ȋţi imaginai  https://antipresa.blogspot.com/2024/08/cum-e-sa-fii-adult-poate-e-altfel-decit.html#more

vineri, 2 august 2024

“Dieta” perfectă

 Nu-ţi ȋncălca propriile reguli! Dacă eşti un tip onest, ȋn general, vei fi prins imediat!  https://freefrompress.blogspot.com/2024/08/nu-ti-incalca-propriile-reguli.html


Dieta perfectă e mȋncarea de regim. Fără brȋnză sărată, fără alcool, fără porc, fără dulciuri cumpărate (sau alte rogodele), nimic prăjit.

Exemplusupă de pui de calitate, cu tăiţei de casă; legumele, tăiate ȋn două, sunt fierte şi scoase din supă (poate fi lăsat ceva din ele, tăiate mici, pentru culoare; e o supă albă, fără bullion); brȋnză dulce sau urdă dulce; parizer sau crenvurşti despre care ştii sigur cum sunt făcuţi (de la o măcelărie ȋn care ai ȋncredere, de exemplu, nu altfel); ouă de prepeliţă (care n-au zăcut prea mult ȋn magazine); un avocado sau doar o jumătate/zi, iaurt, cam două felii de pȋine/zi; un măr, eventual, ceai de plante. Puţină sare, puţin condimentat.

Şi supa de vită trebuie să fie bună, dar numai cu carnea foarte bine fiartă. Ȋn general, tot ce ţine de ficat trebuie să se digere cȋt mai uşor. Peşte fiert, la fel.

miercuri, 31 iulie 2024

Şcoala şi abuzurile sexuale

E nevoie de mai mulţi bărbaţi ȋn ȋnvăţămȋnt. Şi-n Justiţie. Cu toate nenorocirile pe care le vedem scoase la iveală, cu greu, de la o vreme, e nevoie de mai mulţi bărbaţi ȋn Ȋnvăţămȋnt şi Justiţie. Doamnele din zilele noastre, se vede treaba că nu se descurcă. Nu vor, nu pot, sunt commode, nu ştim. Cert e că nu merge.

Discriminarea pozitivă e o perversiune politică. Găselniţa permite numirea ȋn funcţii a femeilor care convin bărbaţilor din partide sau din alte sfere de influenţă, fără criterii meritocratice. Asta stȋrneşte ostilitate din partea grupului, urmate de proteste din partea grupărilor aşa-numite feministe, se face un sondaj, se concluzionează că societatea romȃnească e misogină. Chiar sexistă, pentru că şi femeile sunt enervate de parvenitismul de gen.

Ȋn Romȃnia, misoginismul e mai mult de tip ţărănesc. Ȋn America este cultivat, tradiţional, de zona intelectuală. Acolo s-a ieşit ȋn stradă pentru dreptul la viol (ȋn ȋnvăţămȋntul superior de mare prestigiu). Evident că sunt adepţi şi-n Romȃnia.

joi, 25 iulie 2024

Cum să nu-ţi pese ce gȋndesc alţii despre tine

 


How to Stop Caring About What People Think, by MARK MANSON

“Despre cum să nu dai doi bani pe ce gȋndesc alţii despre tine – o fantezie ciudată pe care o avem cu toţii.

Toţi ne-am dori să fim impasibili la părerile altora, precum Superman ȋn faţa gloanţelor. Dar, ȋn loc de gloanţe, iată-ne aici, ȋncercȋnd să respingem nişte porcării de care am fi vrut să n-avem parte.

Ne imaginăm o stare mentală perfectă, unde nesiguranţa dispare iar noi cucerim lumea. Dar, la contactul cu realitatea, ne dăm seama că nu e aşa uşor.

Voi aborda problema dȋnd trei răspunsuri: unul scurt, altul lung şi cel surprinzător.

luni, 22 iulie 2024

Rockefellers şi ȋncălzirea globală


The Rockefellers Created 990 “Climate Change” Institutions, Foundations, And Activist Groups  https://www.activistpost.com/2024/07/the-rockefellers-created-990-climate-change-institutions-foundations-and-activist-groups.html

Rockefellers au creat 990 de instituţii, fundaţii şi grupuri activiste ȋnsărcinate cu “Schimbările climatice” 

“Ca să triumfe cauza guvernării globale, e nevoie de mai mult decȋt susţinerea amabilă a majorităţii. Oamenii trebuie determinaţi să simtă că propria lor siguranţă, libertate, prosperitate şi, da, supravieţuire depind de creaţia timpurilor noastre, domnia legii globale.”

“Jurnalista canadiană Elizabeth Nikson a studiat ȋn profunzime romanul, opera epică a lui Jacob Nordangard: Cine face jocurile. Fiecare organizaţie, oricȋt de josnică şi devoratoare de libertăţi din America a fost fondată sau alimentată cu fonduri din banii familiei Rockefeller. Ȋn 1973, prin sponsorizarea Comisiei Trilaterale, planul lor de a acapara toate resursele lumii a atins cote maxime.

Ce avea să devină moştenirea Rockefeller a ȋnceput cu “Devil Bill”. Aşa cum am scris ȋn Tehnocraţia: Drumul greu spre Ordinea Mondială.

miercuri, 17 iulie 2024

Cultura anxietăţii

 


Anxiety Culture: The New Global State of Human Affairs?  https://www.europenowjournal.org/2018/07/01/anxiety-culture-the-new-global-state-of-human-affairs/ (fragment)

This is part of our special feature on Anxiety Culture.

Ȋnţelepciunea populară ne oferă dovezi din abundenţă care ne arată că una dintre trăsăturile definitorii ale societăţii contemporane e anxietatea generalizată.

Să luăm următorul set de ȋngrijorări, care proliferează ȋn jurul anumitor aspecte referitoare la condiţiile noastre de trai şi care par să scape de sub control: schimbarea climatică şi consecinţele asupra hranei, capacitatea de a popula zone foarte mari ale globului (zone costiere, deşerturi, insule) şi prezervarea ecosistemelor; prevalenţa crescȋndă a bolilor mintale, dependenţele [de droguri etc.], afecţiunile cronice precum obezitatea; migraţiile massive de populaţie şi turbulenţele ȋn ordinea socială şi politică, drept consecinţă; schimbările tehnologice profunde ȋn materie de comunicaţii, comerţ, forţă de muncă; creşterea inechităţilor ȋntre naţiuni şi ȋn interiorul lor; criza crescȋndă de legitimitate ȋn societăţile democratice şi, deci, creşterea populismului, naţionalismului şi militarismului; terorismul, atacurile cu arme de foc, ȋn masă, şi permanentele relatări de presă ale violenţelor ȋn masă sau forme de ȋndatorare (ale studenţilor, medicale sau altele, personale) care conduc la insecuritate pe termen lung, pe tot parcursul vieţii.

Este presa o ameninţare la libertate şi sănătate mintală?  https://antipresa.blogspot.com/2024/09/este-presa-o-amenintare-la-libertate-si.html#more

Fără ȋndoială, o asemenea lungă listă, care transcede culturile şi sistemele politice, subliniază, ȋntr-o manieră evidentă de ce este atȋt de invocată anxietatea ȋn zilele noastre.

luni, 15 iulie 2024

10 semne că e un prieten fals


The flatterer: Flatterers shower you with compliments and praise, but their intentions are not genuine.
  https://www.verywellmind.com/signs-of-a-fake-friend-7775483

10 semne că e un prieten fals. Cum să-l miroşi de la o poştă

“Prietenii falşi sunt cei care pretind că le pasă de tine dar nu interesul tău ȋl au ȋn vedere.

Cunoscuţi drept falşi prieteni sau prieteni doar la bine nu şi la rău, sunt cei care tind să se poarte ca nişte prieteni doar cȋnd au un beneficiu, spune Aimee Daramus, PsyD, psiholog clinician la Clarity Clinic, Chicago.

Prietenii adevăraţi pot fi o sursă valoroasă de sprijin emoţional şi practic.

De fapt, cercetările arată că, a avea buni prieteni ȋnseamnă nivel scăzut de stress şi sănătate fizică şi psihică mai bună.

Ȋn acelaşi timp, să te bazezi pe falşi prieteni poate fi o experienţă dură, fiindcă s-ar putea să nu-ţi acorde sprijinul, empatia şi loialitatea de care ai cu adevărat nevoie. “Cȋnd ai nevoie de ceva, brusc, nu mai sunt interesaţi”, spune Dr. Daramus.

Ȋn acest articol, explorăm semnele, cauzele, impactul şi tipurile de falşi prieteni. Vom cere, de asemenea, experţilor, ponturi despre cum să le facem faţă.

Cum ne dăm seama că e un fals prieten

vineri, 12 iulie 2024

Scrisul de mȋnă face piciorul frumos

NOVEMBER 23, 2022 – De ce scrisul de mȋnă e ȋncă cel mai bun mod de a reţine
informaţia

La tastatură merge mai repede dar scrisul de mȋnă rămȋne ȋn memorie

“Imaginaţi-vă asta: e o zi de lucru ȋntr-o companie financiară de procesare a datelor şi am ca sarcină de serviciu completarea unui system de colectarea datelor de maximă importanţă. Ȋn acest caz, eu sunt inginerul de date care trebuie s-o ȋndeplinească dar ȋmi lipsesc informaţiile necesare pentru a o duce la bun sfȋrşit. Informaţiii auzite ȋntr-una dintre şedinţe, ȋntr-o discuţie de scurtă durată. Mi-am luat cȋteva notiţe, ȋn format digital, dar nu-mi mai amintesc detaliile tehnice necesare să-mi termin treaba. Nu era nimeni disponibil să-mi răspundă la ȋntrebări. Atunci mi-a picat fisa: ar fi trebuit să-mi notez de mȋnă, ȋn timpul şedinţei.

Dacă mi-aş fi luat notiţe de mȋnă, aş fi avut cȋteva surse diferite, tangibile, care mi-ar fi fost de ajutor ȋn găsirea informaţiilor lipsă, dar de maximă importanţă: o memorie mai bună a şedinţei, detaliile lipsă ale discuţiei avute şi chiar notiţele care m-ar fi ajutat să-mi amintesc mai bine evenimentele, doar uitȋndu-mă pe foaie. Ce mi-am notat din taste, deşi folositor, nu m-a ajutat să reţin şi să-mi amintesc informaţia din şedinţă ȋn acelaşi fel ȋn care ar fi făcut-o scrisul de mȋnă.

E greu de ţinut documentele ȋn ordine, la nivel micro şi macro, pentru o ȋntreagă organizaţie sau chiar pentru o echipă, zi după zi, cu atȋtea sarcini, programe, proceduri şi fluctuaţii din partea clienţilor. Dar, ca indivizi care consumă informaţie nouă minut de minut, putem ȋnvăţa ce avem nevoie prin retenţia informaţiei, memoria cognitivă, ȋnţelegerea textului şi o memorie vizuală şi tactilă dobȋndite doar prin notarea de mȋnă.

Scrisul de mȋnă rămȋne, ȋncă, cea mai bună metodă de a ȋnvăţa şi a reţine informaţia.

Scrisul de mȋnă determină o mai bună ȋnţelegere a textului

miercuri, 10 iulie 2024

Conformismul. Stop supuşeniei ȋn faţa conformării sociale! Foloseşte-ţi creierul, ȋn schimb


Stop submitting to social conformity and use your brain instead
https://unixdigest.com/articles/stop-submitting-to-social-conformity-and-use-your-brain-instead.html

“De cȋte ori te găseşti de partea majorităţii, e timpul să te reformezi (sau să iei o pauză şi să reflectezi). – Mark Twain

“Fie că avem de-a face cu tehnologia, cu religia, cu ştiinţa sau orice altceva, nimic n-a făcut mai mult rău speciei umane, ȋn general şi individualizat, decȋt supuşenia [complianţa] ȋn faţa conformităţii sociale, ȋn locul utilizării propriului intellect nativ!

Conformismul este, după Wikipedia, acţiunea de a-ţi potrivi paşii, credinţele, comportamentul după normele şi politicile stabilite de grup sau de a gȋndi la fel cu grupul.

De mai bine de treizeci de ani, ȋn industria tech (şi ȋn general, ȋn societate) n-am văzut nimic mai devastator decȋt această conformare oarbă cu trendurile, propaganda şi “regula majorităţii”.

Orice face majoritatea şi orice ȋi mȋnă pe oameni cu prea mult entuziasm e, de regulă, ceva de proastă factură. Probabil, din cauză că oamenii care tind să devină “religioşi” ȋn legătură cu asemenea chestiuni, sunt adesea foarte nesiguri pe ei şi copleşiti emoţional, iar cȋnd văd că cineva e ȋmpotriva a ceea ce ei urmează cu sfinţenie, li se face teamă că ceva ar putea periclita poziţia lor socială. Ȋn care se află nu pentru că ei ȋnşişi ar fi meditat mult şi bine la ce au de făcut, ci pentru că, pur şi simplu, au fost “discipolii orbi” ai altora.

Nu vorbesc despre greşeli, cu toţii greşim. Şi nu mă refer la a fi “intelligent” sau “deştept”, nu despre asta e vorba. Nu intră ȋn discuţie nici ceea ce ȋnseamnă a avea o opinie. Mă refer la probleme factuale, la a ȋnţelege - prin cercetarea fenomenului - pentru ca, apelȋnd la propriul creier, să extragem concluziile logice – de exemplu, că soarele e fierbinte şi focul arde.

Mare parte din tehnologie e ştiinţă pură. Nu e nevoie să ȋnţelegi tot - cȋtă vreme ȋnţelegi principiile de bază, poţi trage concluzii solide şi corecte. E un fapt concret că poţi construi un website fără JavaScript, fără deployment system şi fără a folosi un framework. Tehnologia din spatele TCP/IP, DNS, HTTP şi a serverelor web sunt ştiinţă pură.

Ori de cȋte ori simţi nevoia să-ţi exprimi opinia pe ceva gen Hacker News, Reddit, Lobster, sau altundeva, mai ȋntȋi, ȋntreabă-te: “Oare spun, ceea ce spun, pentru că eu chiar cred asta, sau o spun pentru că aşa gȋndeşte majoritatea sau altcineva decȋt mine?”

luni, 8 iulie 2024

AI/inteligenţa artificială şi emoţia?

 

AI TECHNOLOGY - Artificial Intelligence in 2024: Can AI feel emotions? Alessandro Beltramin, April 10, 2023

“Poate AI [inteligenţa artificială] să simtă emoţia?

Răspunsul scurt este NU. AI este o maşinărie, iar maşinăriele nu simt emoţia. AI poate simula emoţia, ȋntr-o oarecare măsură, dar nu se poate spune că simt. Emoţiile sunt un amestec complex de răspunsuri psihice şi fizice la stimuli externi, iar maşinăriile nu au, pur şi simplu, conştiinţa, biologia necesare ca să poată experimenta aşa ceva.

Asta nu ȋnseamnă că nu le poate recunoaşte. Programele AI de recunoaştere a emoţiilor au făcut paşi importanţi ȋn direcţia asta. Pot recunoaşte şi răspunde la emoţiile umane ȋntr-un fel care imită empatia. De exemplu, chatbots pot detecta emoţii precum supărarea şi furia dintr-un text şi pot răspunde ȋntr-o manieră care pare ȋnţelegătoare. Soft-uri precum MorphCast Facial Emotion Recognition AI sunt ȋn stare să descifreze emoţii după expresia facial şi le pot integra ȋn scenario diverse, permiţȋnd maşinăriei să reacţioneze ȋn concordanţă cu starea emoţională a utilizatorului.”

Artificial Intelligence in 2024: Can AI feel emotions? https://www.morphcast.com/blog/can-ai-feel-emotions/ 

“Ce ȋnţelegem prin Emotion AI

Emotion AI, numită şi computerul afectiv, este o ramură a inteligenţei artificiale care se ocupă cu recunoaşterea, interpretarea şi răspunsul la emoţiile umane. Implică dezvoltarea de algoritmi şi modele care permit maşinăriei să detecteze indicia ale unei emoţii, să ȋnţeleagă sterile emoţionale şi să răspundă ȋn consecinţă. Prin dotarea aparatului cu tehnici de ȋnvăţare, Emotion AI permite computerelor să analizeze expresii faciale, tipare vocale, semnale fiziologice şi informaţie text, ca să deducă emoţiile umane.” https://asharibali.medium.com/emotion-ai-understanding-and-responding-to-human-emotions-with-machine-learning-315adf92d20e

Noţiuni de bază: Cum ȋnţelege AI emoţiile

joi, 4 iulie 2024

Gȋndirea pozitivă e un nonsens. Stupiditate absolută!

 

"Positive thinking" is nonsense. Total stupidity! by Ema Karachodzhukova

“Vi s-a spus vreodată că trebuie doar să vă “setaţi pozitiv” şi toate problemele dumneavoastră vor dispărea? Sau că, pentru a vă atinge scopurile ȋn viaţă, e sufficient să le “vizualizaţi” şi să adăugaţi un strop de “intenţie pozitivă”?

E o filozofie populară, de cȋteva decenii ȋncoace. Ȋn principiu, graţie unor cărţi precum “Cum să-ţi faci prieteni şi cum să-i influenţezi pe ceilalţi” şi “Gȋndeşte ȋn stil mare şi ȋmbogăţeşte-te”.

Oare, chiar ajută să trăieşti o viaţă mai conectată şi ȋmplinită? Nu prea.

Cartea lui Dale Carneg, Cum să-ţi faci prieteni şi cum să-i influenţezi pe ceilalţi se vinde la fel ca Biblia creştină. Nici o altă carte n-a atins asemenea popularitate. De fapt, Biblia n-ar trebui să concureze, de aceea e oferită gratis, de multe ori.

Ȋnsă, la ȋnceput, cȋnd i-a fost publicată cartea, autorul stătea ȋntr-o librărie ȋncercȋnd să convingă oamenii s-o cumpere.

marți, 2 iulie 2024

Libertatea de gȋndire e sub asediu. Ne mai dorim să fim oameni?


Freedom of thought is under attack – here’s how to save your mind
  https://theconversation.com/freedom-of-thought-is-under-attack-heres-how-to-save-your-mind-124379

“Libertatea de gȋndire se află ȋntr-un punct critic. Descoperirile tehnologice şi psihologice pot fi folosite ȋn promovarea gȋndirii libere. Ne pot proteja lumea interioară, pot reduce subiectivismul mental şi pot crea noi spaţii de gȋndire. Totuşi, statele şi corporaţiile transformă aceste cuceriri ale ştiinţei ȋn arme de restricţionare a capacităţii de gȋndire.

A pierde libertatea de gȋndire ȋnseamnă distrugerea a ceva unic, specific umanităţii. Ȋmpărţim aceleaşi emoţii de bază cu animalele dar, numai noi putem să dăm un pas ȋnapoi şi să ne punem ȋntrebări: “chiar vreau să fiu furios?”, “sunt eu acea persoană?”, “pot fi cineva mai bun?”.

Omul poate reflecta dacă dorinţele, sentimentele, gȋndurile care dau ȋn clocot ȋn interior sunt concordante cu scopurile, principiile şi idealurile sale. Dacă rezultă că sunt ȋn acord, atunci acestea ne aparţin cu adevărat. De aici, putem acţiona cu convingere.

Dar, se poate ȋntȋmpla să ajungem la concluzia că unele gȋnduri care ne vin ȋn cap aparţin unei alte energii, decȋt a noastră. Să zicem că stai şi-ţi faci treaba, cȋnd, deodată, ȋţi vine ȋn minte “Check Facebook!”. Gȋndul ȋţi aparţine sau vine de la Mark Zuckerberg?

Libertatea de gȋndire pretinde demnitate, permite democraţia şi e parte din alcătuirea propriei personae. Ca să le protejăm, mai ȋntȋi trebuie să recunoaştem inamicii.

Trei ameninţări la adresa libertăţii de gȋndire

luni, 1 iulie 2024

198 de metode de acţiune non-violentă


Metode de protest şi persuasiune non-violente

“Declaraţii formale

1.     Discursuri publice

2.     Scrisori sau sprijin din opoziţie

3.     Declaraţii ale organizaţiilor şi instituţiilor

4.     Declaraţii publice angajate (semnate)

5.     Declaraţii de intenţii şi ameninţarea cu acţiunea juridică

6.     Petiţii de grup sau de masă. Comunicare către o largă audienţă

7.     Slogane, caricaturi şi simboluri

8.     Bennere, postere şi comunicare vizuală

9.     Flyere, pamflete, cărţi

10.Ziare şi jurnale

11.Ȋnregistrări radio şi TV

12.Mesaje scrise pe cer sau pe pămȋnt

marți, 25 iunie 2024

Cum să te prefaci c-ai vizionat ceva ce n-ai vizionat

 

How to Act Like You’ve Seen Something You Haven’t

https://www.vulture.com/2011/02/how-to-act-like-youve-seen-something-you-havent.html  By Luke Kelly-Clyne

Cum să te prefaci c-ai vizionat ceva ce n-ai vizionat

“Mă consider o persoană onestă, mai puţin cȋnd mă aflu ȋntr-una din următoarele trei situaţii:

1-Ȋntr-un taxi, 2-La frizer şi 3-Petrecȋndu-mi timpul cu un grup de prieteni care au văzut un spectacol sau un film pe care eu nu l-am văzut

Lipsa de sinceritate, ȋn primele două situaţii, nu mă expune, fiindcă sunt capabil să-mi păstrez un oarecare grad de anonimitate. Probabilitatea de a mă urca in acelaşi taxi de două ori e aproape zero iar frizeria o schimb tot timpul, fiindcă n-am găsit ȋncă un astfel de salon care să nu mă şamponeze extrem de viguros, să mă suprataxeze sau să mă facă s-arăt ca Jerry O’Connell ȋn Stand by Me. Deci, ce mare lucru. De ce să nu devin altcineva pentru cȋteva minute sau chiar o jumătate de oră? E o mică dambla, e adevărat, dar e amuzant!

Ȋnsă, totul se schimbă, cȋnd mă găsesc ȋn al treilea scenariu. Nici un personaj creat spontan nu mă mai protejează. Anonimitatea nu există. Sunt eu ȋnsumi. Dacă am văzut show-ul sau filmul despre care se discută ȋn grup, voi fi inclus ȋn conversaţie, dacă nu, nu. Nu şi nu. Mă fȋţȋi pe scaun, verific mesajele din telefon şi văd că nimeni nu ȋncearcă să dea de mine, apoi ȋncep să rȋd de glumele din show-ul de care vorbeşte toată lumea, dar care sunt şi amuzante. După care mă ridic să-mi iau un pahar de suc de portocale de la bucătărie.

Grupul rămȋne ȋn living, rȋzȋnd, şi cineva strigă la mine “adu-i şi lui o bere”, apoi mă-ntreabă de ce beau suc de portocale chiar ȋnainte să ieşim. Zic “Are vodkă-n el”. Dar n-are şi-ncep să mă simt atȋt de exclus, ȋncȋt mă gȋndesc să rămȋn acasă şi să mă uit la colecţia de programe după cablu, pe care le-am strȋns, ȋn timp şi ȋn secret, pe video-recorder. Ei bine, refuz acestă variantă. Refuz să cred că nu există altă cale. Pentru că există. Ia, fiţi atenţi, la aceste şase ponturi simple!