Epoca Salvatorismului sau Jucăria: Păpușa Albă - Păpușa Neagră

Aseară la Antena 3 (prin intermediul unui post craiovean) soții româno-americani au povestit cum le-a venit ideea cu adopția. Fiica lor a jucat într-o piesă de teatru cu tema asta și, inspirată fiind de povestea pusă în scenă, le-a sugerat părinților: ce-ar fi să ne luăm și noi o orfană?

- Exact ca în Jucăria, cu Pierre Richard!

Jucăria este un film excepțional, franțuzesc, genul de film pe care americanii nu l-ar face niciodată sau, dacă ar îndrăzni cineva să abordeze genul ăsta de subiect (așa cum Charlie Chaplin a îndrăznit să facă Timpuri Noi), acela ar trebui să se exileze în urma linșajului mediatic împroșcat cu acuzații repetate de communist.

Jucăria, este o satiră tragi-comică, cu final fericit, îndreptată asupra bogaților care o iau razna de la bani, ajungînd să-i cumpere copilului, pe post de jucărie, un om.

 
Filmul începe cu evacuarea umilitoare, din propria casă, a unor săraci. Nu, nu vine o procuroare să-i scoată cu forța! Pur și simplu, bogații intră în căminul nepricopsiților și, în timp ce aceștia luau masa, le oferă o sumă enormă pentru conacul neîngrijit în care locuiau, cu condiția ca familia să se ridice și să plece imediat. Iar aceștia se execută, fiindcă oferta era de nerefuzat.

Traian Băsescu la TVR1-consecințe

Cum s-a ajuns la asta?

Aseară, fostul Președinte a apărut la televiziunea națională ca să facă un strop de rating acestui post care se află pe locul șase ca mijloc de informare, inadmisibil pentru TVR, dar și celorlalte mijloace mass-media, multe și mărunte care-și câștigă existența vorbind despre nimic, în buclă, sau debitând zilnic talk-show-uri de autor.

Ziarele on-line au profitat de interviu, ca de obicei, umplând juma’ de metru de pagină cu articole separate după modelul: Ce-a zis Traian Băsescu despre…,   Băsescu despre Iohannis, Ce zice despre Ponta?, Băsescu cere numirea de șefi la SRI, …are încredere în Justiție și-n Elena Udrea, CTPopescu despre Băsescu, Băsescu despre Ridzi etc.

Binențeles talk-show-manii au vorbit mai ales despre Băsescu-Udrea: o mai ține-n brațe, a lăsat-o de suflet, se dezice etc.

Despre ce era mai important, anume finanțarea partidelor exclusiv de la buget, vitală, ce mai! și despre cum să nu ne amestecăm în “ciorba” ucraineană, nimic.

Odată pentru că din finanțarea partidelor smulge și presa o halcă, de-asta s-au înmulțit analistii ca virușii, apoi pentru că, țăcăniți cum îi știm, pâinea și-o căștigă din tot felul de “terorisme” de la amenințări periodice cu bacterii ucigașe sau gripe modificate genetic până la chemare la încorporare ca să ne batem cu rușii.

ZIUA REGELUI

Regele Mihai I s-a născut la 25 0ct. 1921, în același an cu Partidul Comunist Român cu care, ca un blestem, se sărbătorește și la 91 de ani.

DECIZIA CCR LA JILAVA

NIMIC ANORMAL

Dragi prieteni de la Antena3, colegi cu dosare penale, Striblea, Drăgotescu și tu Chireac, alți susținători pe care statul v-a îmbogățit și/sau Băsescu v-a călcat pe nervi,

In primele mele rânduri țin să vă spun că sunt bine, sănătos, ceea ce vă doresc și vouă atâta timp cât încă mai luptați să mă scoateți d-aici pentru că, dacă nu vă iese, nu mai scot pistolul ci “testamentul politic”!

Am urmărit cu mare interes “exercițiul democratic” de decapitare a țării prin penetrarea literei legii pentru a ajunge la spiritul ei, modalitate de abordare inaccesibilă celor neinițiati în românismul ceaușist, adică acelor democrații învechite care văd lucrurile în alb și negru. Aceste civilizații vetuste se asteptau ca formalitatea de a constata că 46% e mai puțin decât 50% plus 1 să rezolve problema demiterii “tiranului” imediat după referendum dar, românul, creștin din fire, a bântuit-o cu duhu-i neliniștit doar-doar Curtea Constituțională va izvorî un precedent așa cum a sugerat Gânditorul nației ce pustnicește în peștera fără fund a presei. Ceea ce pare elucubrație pentru străini este normalitate în stare pură pentru un popor care trăiește în legea lui. Un popor falnic ce depășește recolta de votări la hectar după modelul “dac-aș avea patru mâini aș vota cu toate”(Draga Olteanu-Matei), cu modele creștine adevărate ca Becalii, cel care decodează legea în cheia Christosului din capul lui și politicieni-mândria țării ca Ponta, singurul care a avut curajul să poarte cravată roșie de pionier după revoluție și care respectă deciziile CCR doar atât timp cât ele nu sunt luate.

Aud cum deținuții își penetrează verbal morții. Imi iau o carte! (detinutu' cult)

Am văzut că Philip Gordon l-a vizitat pe președintele emanat de 256 de parlamentari la Cotroceni. Ce se-ntâmplă, adevărul e că Antonescu, mai mult de “political situation”, nu poate să spună în altă limbă dar am observat că transcria fonetic din cap și dădea bilingv din mâini destul de explicit. La un moment dat, chiar i-a întors privirea de dispreț emisarului american când a auzit cuvântul “democracy”. In momentul ăla l-a prins pe Sam c-a umblat pe la alți președinți cum ar fi “cetățeanul Băsescu”. In altă ordine de idei, translatoarele trebuie date afară deoarece mai aveau un pic și râdeau în hohote!

Dac-ar fi știut vre-o câteva zeci de cuvinte în engleză, Interimarul i-ar fi explicat americanului că asta e o țară normală ca oricare alta chiar dac-am luat președintele ales din fruntea țării și l-am băgat într-un garaj. E sufficient să te uiți la televizor și-ți dai seama câte asemănări există între tribul nostru și alte popoare. De pildă, suntem o țară multi-monarhistă, avem mai mulți prinți, regi și împărați decât în tot restul Europei și Eurasiei, avem filme cu cai și trăsuri de câte ori iese de la puscărie vre-un cămătar, se căsătoresc doi minori sau se-ngroapă interlopi, avem carnavalul de la Rio colea la Constanța lui Mazăre unde ați văzut și manechinele șuncoase și cu slipii mult-purtați și avem Ramboul Dogaru care pichetează Curtea Constituțională “până când se va lua decizia corectă”. Avem cuplu de show-bizz Bahmu-Prigoană care, fie vorba-ntre noi, le-a luat fața lui Andi Garcia și Sharon Stone!

Au venit sarmalele umplute cu cartofi. Imi mai iau o carte!

Cum vă spuneam, suntem un popor normal cu o democrație originală în tranziție. Eu, de exemplu, ca deținut politic ce mă aflu, lucrez la lucrarea post-doctorală “Cea mai bună reprezentare a României în Europa”. Asta pentru că, în câteva sute de ani, va trebui să ne integrăm și noi în Uniunea Europeană, NATO, d-astea!

Colegii de penitenciar au încetat cu înjurăturile. Cum? A fost invalidat referendumul?  

Ia uite! Mi-au adus o lingură! Oare ce să fac cu ea ?

Inchei aceste rânduri, dragi prieteni, de-aici, din “cantonament”, spunându-vă că sunt bine, sănătos, ceea ce vă doresc și vouă!

Văd niște șobolani prin curte.Nu mai vreau nici o carte. Niciuna nu  m-a lămurit dacă sunt aici din voință proprie sau e o chestie de  destin! I-ați trimis vorbă lui Pivniceru?

Imi vine să scot testamentul politic!

LOVITURA DE STAT LA FINAL

DEMENTA  AUTORITATII

Deși au fost mulți “imparțiali” care s-au făcut că n-au văzut-o, lovitura de stat n-a fost mascată nici un moment. In primul rând, faptul că l-au pus pe Crin în fruntea țării România în doar două zile, după ce l-au băgat în cartea recordurilor cu cea mai rapidă ascensiune profesională, de la Nimic, la șef de Senat apoi la șef de Stat, a fost o declarație pe față a puciștilor. Apoi, încălcarea repetată a Constituției de către președintele autoales și mesajul transmis Europei să nu se amestece în treburile interne, incitările la încălcarea legii însoțite de încurajarea că Traian Băsescu nu mai e decăt un “cetățean în tricou albastru”, măsluirea motivației Curții Constituționale cu ajutorul unui funcționar din interior, scoaterea dintre “vii” a cetățenilor care n-au votat mascarada de referendum, încercarea de a scoate illegal cetățenii români din străinătate după listele electorale, presiunile făcute asupra primarilor de a măslui cvorumul și, în final, delirul care l-a cuprins când miniștrii de la Interne n-au avut “curaj” să încalce legea. Acum, a rămas singur, de nebun, să-i bărfească și pe PSD-iști la Antena3. In curând va fi invitat ca Becali, Vadim, Ciorbea să se facă de râs, să insulte invitații și să facă rating anti-Băsescu.

Puciștii, după cum singuri au declarat, și-au propus să nu mai facă aceleași greșeli ca la suspendarea trecută dar, din aroganță și nepricepere, n-au fost în stare să prevadă câteva lucruri esențiale: reacția externă pe care au minimalizat-o până mai ieri, apoi rezistența la dictatură pe care, războiul rece din societatea noastră, a manifestat-o și înainte și după revoluție dar, mai ales, disprețul pe care îl au vre-o câteva milioane de români față de proștii parveniți în funcții de șefi dar și față de cei care încearcă să-i șmecherească insultându-le inteligența nativă.

Mai exact, disprețul este despre nerecunoașterea Autorității. Un analist absurd vorbea odată despre disoluția autorității, concept care acum, când s-a văzut cum a sprijinit din toate puterile și cu toate minciunile lovitura de stat, s-a limpezit pe deplin pentru cine mai avea dubii. De fapt el mai rostogolise niște bolovani de gândire și cu alte ocazii, o dată când a zis c-a fost foarte bine că au fost interzise cenaclurile lui A. Păunescu pentru că, acelea erau “supape” care împiedicau poporul să turbeze și, cine știe, poate nu s-ar fi întâmplat Revoluția în 1989 și, a doua oară, când și-a frecat mâinile de bucurie văzând tineri bătându-se pe un loc de muncă prost plătit, ceea ce, în mintea lui, era un pas înainte. Tot ce e suferință și umilință pentru restul lumii, pentru ăsta e o plăcere. La fel e și cu catastrofa economică și politică ce tocmai se întâmplă pe fondul loviturii de stat: o să ne coste foarte mult dar e bine pentru poporul român.   

Aici și-a depășit, din cale-afară,  autoritatea! Jumătatea “împotrivă” nu recunoaște Autoritatea presei și o boicotează. Românii nu ies la demonstrații, nu aruncă cu ouă, nu răspund sincer la cercetările sociologice și nici nu le cântă în strună activiștilor de orice fel. Orice propagandă este respinsă din start. De-asta, nici când un grup de presari și politicieni au încercat să-l impună pe Iohannis ca prim-ministru, darul nu a fost primit! Nu mai vorbim de spectacolul “regal” care a compromis monarhia pentru totdeauna  în țara asta. Orice moșește presa și, ultima dată, l-a moșit pe acest Nimic ce și-a pus singur coroana pe cap și se crede Napoleon, jumătatea refractară se dă un pas înapoi și se uită la produsul conceptual cum se îneacă în scăldătoare!

In același timp, ceea ce i-a enervat  până la răzbunare pe presari, anume că Traian Băsescu și-a făcut un obicei din a apărea la televizor și a demonta minciunile analiștilor, a dezvoltat adevăratul interes al publicului pentru dezbateri politice. Să fie clar, lumea nu se uită la posturile și analiștii interesați ca să le soarbă înțelepciunea! Se uită doar să se bucure de “efectul Băsescu” asupra presei! De-asta, presa și parlamentul  implicate în lovitura de stat au pus cu forța un președinte “mână moartă” la Cotroceni!