Se afișează postările cu eticheta traducere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traducere. Afișați toate postările

marți, 10 februarie 2026

DSA – Digital Service Act nu combate dizinformarea!

 

Decȋt dacă cei care domină Uniunea Europeană, de zece ani ȋncoace, n-au luat-o razna pȋnă ȋntr-atȋt, ȋncȋt să-şi ȋnchipuie ca sunt o specie superioară care-şi trage seva şi obȋrşia din alte lumi, infinit mai evoluate, prin comparaţie cu pămȋntenii. Sau că sunt numiţi direct de Creator. E o teorie inventată de nişte “cluburi” religioase de “inspiraţi” şi “iniţiaţi”.

Ȋnsă ei ştiu că nu-i aşa. Doar au stricat, uneori inversat, conotaţia cuvintelor, făcȋnd totul atȋt de absurd ȋncȋt, popoarele să rămȋnă mască, de tupeul lor, şi să nu reacţioneze ȋn timp real.

Deci, DSA nu combate dezinformarea, combate tot ce este conţinut legal dar care nu e compliant ȋn faţa noii ordini:  Retorică populistă, Conţinut anti - guvernamental/anti UE, Conţinut anti – elite, Satiră politică, Conţinut anti - imigranţi şi islamofobic, Sentimente anti-refugiaţi/imigranţi, Conţinut anti – LGBTIQ…

Cȋteva precizări: populismul şi-a pierdut sensul iniţial – acum ȋnseamnă că toate drepturile şi opiniile popoarelor trebuie zdrobite pȋnă la extincţie, cu popor cu tot dacă e nevoie; elite… nu ştiu ce mai ȋnseamnă, fiindcă nu este echivalent cu intelectuali, mari specialişti ȋntr-un domeniu (am văzut ȋn pandemie) dar cineva a dat o explicaţie ȋn timpul abuzului de covid; la ȋntrebarea, de ce “ei” şi nu alţii (trebuie ascultaţi), răspunsul a fost: fiindcă “ei” au ales să se ocupe de asta (pandemie).

Apoi, să cenzurezi discursul anti-guvernamental e ca cenzura din communism, unu la unu. Pȋnă şi satira politică, Gazeta de perete, e interzisă – asta s-ar putea să-i declaseze chiar şi prin comparaţie cu dictatura pe care o cunoaştem. Văd că mai sunt interzise şi sentimentele anti – ceva, ceea ce… e dincolo de noi.

Av. Ghe. Piperea, de la AUR, deşi critică pe ici, pe colo, acest act de cenzură, a declarat (la B1TV) că nu e de acord cu desfiinţarea DSA. Ştiţi!

fragment I

Din THE FOREIGN CENSORSHIP THREAT, PART II:

EUROPE’S DECADE-LONG CAMPAIGN TO CENSOR THE GLOBAL INTERNET

AND HOW IT HARMS AMERICAN SPEECH IN THE UNITED STATES - Interim Staff Report of the Committee on the Judiciary of the U.S. House of Representatives - February 3, 2026

“DSA este apogeul unei lupte de zece ani a UE, menite să reducă la tăcere opoziţia şi să suprime narativul online care critică regimul politic.

miercuri, 12 noiembrie 2025

Dezinformarea

 De ce combaterea “dezinformării” e o idee dezastruoasă

The Media's Lab Leak Debacle Shows Why Banning 'Misinformation' Is a Terrible Idea - How a debate about COVID-19's origins exposed a dangerous hubris

https://reason.com/2021/06/04/lab-leak-misinformation-media-fauci-covid-19/

Dezinformarea oficială intră ȋn categoria “minciunilor nobile” (după părerea găştii oficialilor)

6.4.2021 - “Săptămȋna trecută, Facebook a făcut o modificare tăcută dar dramatică: nu mai interzice utilizatorilor să scrie despre teoria care susţine că virusul Covid-19 provine dintr-un laborator.

“Ȋn lumina investigaţiilor aflate ȋn desfăşurare, legate de originea Covid-19, şi după consultarea cu experţi ȋn sănătate publică, nu vom mai elimina din aplicaţiile noastre, opinia, conform căreia, Covid-19 este făcut de mȋna omului”, a declarat platforma de social media ȋntr-un raport.

Această schimbare de politică a firmei vine ȋn mijlocul unei dezbateri despre cum să combaţi percepţia că social media amplifică răspȋndirea informaţiilor false.

Ȋn ultimii ani, jurnaliştii şi politicienii au combătut poliţieneşte, aşa-numita dezinformare, prin diverse mijloace. Mari organizaţii de ştiri au angajat reporteri pe dezinformare – intenţionată sau din greşeală. Avocaţi precum Sen. Elizabeth Warren (D–Mass.) şi purtătoarea de cuvȋnt a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi (D–Calif.) au somat site-urile de social media să interzică discursul considerat greşit sau periculos – şi uneori au sugerat că asta ar trebui să devină obligatoriu, prin lege. Mai recent, diverse grupuri i-au cerut preşedintelui Joe Biden să creeze un grup de iniţiativă, la nivel federal, pentru combaterea dezinformării online.

Dar după concesia făcută de Facebook – anume că, povestea scurgerii [virusului] din laborator, văzută anterior ca “demonstrabil falsă”, ar putea fi adevărată – trebuie renunţat la ideea că reglementarea şi interzicerea dezinformării ar trebui să fie principala ţintă a politicilor publice.

Una e să discuţi, să dezbaţi şi să corectezi ideile greşite - ambele companii, hightech şi media, avȋnd un rol de jucat ȋn a promova dialogul civic sănătos. Ȋnsă, ultima obsesie a Team Blue, de a remite orice e de nespus şi intră ȋn contradicţie cu narativul lor preferat, e culmea aroganţei. Guvernul şi ai lui yes-men din journalism, hightech sau chiar din sănătate publică, nu trebuie să interzică dialogul.

De la afirmaţie falsă, la posibilitate reală

marți, 28 octombrie 2025

Rolul Credinţei ȋn Agenda Globală

 

June 2016 - Global Agenda - The Role of Faith in Systemic Global Challenges

De ce a sfinţit Țoiu catedrala, cu prezenţa sa? Pentru că Globalismul nu se poate ȋnfăptui fără CREDINȚĂ!


Global Agenda Council on the Role of Faith

“Forumul Economic Mondial recunoaşte că, totuşi, credinţa joacă un rol dynamic şi evolutiv ȋn societate. Tendinţele demografice sugerează că numărul de adepţi ai credinţei va creşte ȋn următoarele două decenii, ȋn timp ce populaţia secularistă va scădea. De aceea, credincioşii au un impact profund asupra mobilizării populaţiei – atȋt ȋn scopuri productive, cȋt şi distructive.

Puterea de impact a credinţei asupra problematicii globale şi-a alcătuirii perspectivei globale este motivul fundamental pentru care Forumul angajează, constant, liderii religioşi şi punctele lor de vedere ȋn lucrarea noastră.

Forumul a instituit Consiliul Agendei Globale ȋn ce priveşte Rolul Credinţei, ca parte din efortul nostru de a include, ȋn analiza trendurilor şi provocărilor globale complexe, ȋnţelegerea impactului credinţei.

luni, 6 octombrie 2025

Regimuri autocrate, pe bază de stabilitate


Thinking Out Loud - Selectorate Theory, February 03, 2014 

https://irblog.blogspot.com/2014/02/selectorate-theory.html

The three pillars of stability: legitimation, repression, and co-optation in autocratic regimes  https://www.econstor.eu/bitstream/10419/200982/1/f-17712-full-text-Gerschewski-Pillars-v2.pdf

“Regula nr. 3: Controlează fluxul de venituri. Pentru un conducător, ȋntotdeauna e mai bine să hotărască cine mănȋncă, decȋt să aibă o plăcintă mare din care poporul se poate hrăni singur. Cel mai important cont curent pentru lideri, e unul care face mulţi oameni săraci şi redistribuie banii, pentru a-i ţine pe cei selectaţi – clica lor – bogaţi.” 

Regimuri autocrate, pe bază de stabilitate, vechi şi noi

Cei trei piloni ai stabilităţii, ȋn regimurile autocrate sunt legitimitatea, represiunea şi cooptarea. Toate se construiesc ȋn timp şi fac parte din procesul de instaurare a dictaturii stabilităţii. Ȋn timpul procesului de transformare a democraţiei ȋn autocraţie, legitimitatea (aprobarea, complianţa publică faţă de noile norme) devine, de la un moment dat, irelevantă sau secundară pentru stabilitate, clasa conducătoare reuşind să impună, cu forţa, atȋt de multe reguli, ordine şi măsuri – pe care, apoi, le instituţionalizează - ȋncȋt nu mai are nevoie de susţinerea populară. Represiunea prin abuz de putere, naşte anti-populişti, cum li se spune pe la noi.

Represiunea e considerată de către specialişti, drept “coloana vertebrală a autocraţiei”, definitorie pentru instaurarea dictaturii. Se manifestă prin ameninţări cu sancţiuni, impotriva indivizilor, organizaţiilor sau instituţiilor, coerciţie de mai mare sau mică intensitate, funcţie de persoana sau grupul targetat, campanii agresive ȋmpotriva recalcitranţilor, arestarea liderilor de opoziţie, supraveghere, intimidare, cenzură, blocarea accesului la anumite forme de ȋnvăţămȋnt sau locuri de muncă.

Ȋnsă, represiunea costă bani şi nu garantează stabilitatea pe termen lung.

Abia al treilea pilon, cooptarea, desăvȋrşeşte opera şi-o face sustenabilă. Cooptarea este definită drept “capacitatea de a priponi actorii relevanţi din punct de vedere strategic (sau grupuri relevante) de elita regimului”.  Cu alte cuvinte, coaliţia ȋnvingătoare trebuie să-şi tragă de partea ei un “selectorat”, care să se ȋntrebuinţeze ȋn favoarea regimului şi să colaboreze, aşa, ca-ntre elite. Elitele militare şi din lumea afacerilor sunt cele mai importante. Cooptarea funcţionează pe baza principiului de… incluziune. Dacă vă vine să credeţi!  https://www.econstor.eu/

Thinking Out Loud – Din Selectorate Theory

Teoria Selectoratului (selectiv/electorat)

“Actorii şi grupurile de actori sunt definite, ȋn detaliu, mai jos:

joi, 10 iulie 2025

CULTURA MINCIUNII - “Presa printează ştirea, nu şi adevărul.”

Partea I-a

CULTURA MINCIUNII - “Nevoia reducerii de deficit” – o poveste politico-mediatică, repetitivă, bazată pe fapte reale

Permanenta Stare de urgenţă, ca mod de operare. Ştiri cu dramatizare

https://antipresa.blogspot.com/2025/07/cultura-minciunii-nevoia-reducerii-de.html

Why the News Is Not the Truth, by Peter Vanderwicken - From the Magazine (May–June 1995)

Partea a II-a

CULTURA MINCIUNII - “Presa printează ştirea, nu şi adevărul.”

“Cȋnd, ȋn 1978, Preşedintele Jimmy Carter le-a cerut celor mai mari 400 de companii, să plafoneze salariile şi să crească preţurile, ca să ţină inflaţia sub control, cei mai mulţi directori de la Ford Motor au fost sceptici, şi-au dat seama că schimbarea propusă mai rău face. Dar n-au spus asta. Ford a dat o declaraţie, salutȋnd iniţiativa Preşedintelui şi a susţinut-o. Compania a specificat că, deşi, după propria evaluare, preţurile ar fi trebuit să crească mai mult decȋt e prevăzut ȋn strategia prezidenţială, ȋi sprijină programul. Responsabilii cu imaginea companiei au decis că ar fi periculos, din punct de vedere politic, să se opună, public, efortului anti-inflaţie, sperȋnd că aparenţa de conformare va ajuta ca furnizorii să nu mărească preţul şi angajaţii să nu ceară salarii mai mari. Declaraţia lui Ford, ȋnsuşi, a fost o minciună cinică.

La Ford, Weaver a ȋnvăţat că, adesea, ştirile au caracter dublu, o faţetă exterioară şi o realitate intrinsecă, asemănătoare cu japonezul tatemae (aparenţă) şi honne (realitate). ["tatemae" - "fațadă socială”]

marți, 8 iulie 2025

CULTURA MINCIUNII - “Nevoia reducerii de deficit”

 

CULTURA MINCIUNII - “Nevoia reducerii de deficit” – o poveste politico-mediatică, repetitivă, bazată pe fapte reale

Permanenta Stare de urgenţă, ca mod de operare. Ştiri cu dramatizare

Business and society

Why the News Is Not the Truth, by Peter Vanderwicken - From the Magazine (May–June 1995)

Partea I-a

“Presa din Statele Unite, la fel ca Guvernul Statelor Unite, este o instituţie coruptă şi cu probleme. Coruptă, nu atȋt ȋn sensul că acceptă mită, ci la modul general. Nu face ce pretinde că face, ce ar trebui să facă şi ce aşteaptă societatea să facă.

Presa informativă şi guvernul se ȋntrepătrund ȋntr-un cerc vicios al manipulării reciproce, creării de mituri şi interese personale. Jurnaliştii au nevoie de crize ca să dramatizeze ştirile iar oficialii guvernamentali trebuie să pară că rezolvă crizele. De cele mai multe ori, crizele nu sunt reale, ci doar invenţii commune celor două instituţii. Care au devenit atȋt de prinse ȋn sinergia reţelei de minciuni ȋncȋt, presa de ştiri nu mai poate să spună publicului adevărul iar guvernul nu mai e ȋn stare să guverneze, efectiv. Aceasta e teza lansată de Paul H. Weaver, fost professor de ştiinţe politice (Harvard University), journalist (Fortune magazine) şi director de comunicare corporatist (Ford Motor Company), ȋn analiza sa, numită Ştirile şi Cultura minciunii: Cum funcţionează Jurnalismul, cu adevărat.

marți, 15 aprilie 2025

Stress management: Fii indiferent!

 

Your Work, Your Way

Work, success, and meaning at every stage of your career

https://yourwork-yourway.com/2021/01/12/develop-an-indifferent-attitude/

Develop an Indifferent Attitude

Posted on January 12, 2021 by candacemoody

“Oamenii sunt stresaţi, nu de lucruri, ci de viziunea lor asupra lucrurilor…” Epictet

"Ȋntotdeauna am asociat adevărata productivitate, cu concentrarea calmă. Dacă te simţi agitat şi ȋmpins de la spate, mai ales cȋnd desfăşori muncă mentală complexă, pur şi simplu, nu vei fi atȋt de efficient pe cȋt ai putea fi. Iată, cum poţi realiza mai mult, cu mai puţin stress.

Jory MacKay, scriind pentru Fast Company, spune că, dacă e ceva ce-am ȋnvăţat din 2020, e cȋt de puţin control avem, cu adevărat. Ȋn cȋteva săptămȋni, pandemia a schimbat totul, pentru aproape toată lumea după Pămȋnt. Fără preaviz, fără mijloace de a o evita, fără hartă de supravieţuire şi cu atȋt mai puţin, de-a prospera, ȋn tot acest timp.

MacKay spune “Ca să te simţi ȋncrezător şi calm – la muncă şi-n viaţa personală – e nevoie să convieţuieşti cu problemele care sunt ȋn afara controlului personal.” Uşor de spus, greu de făcut. Ȋntr-un interviu din 2020, scriitorul Darius Foroux ȋi spune lui MacKay, care e cheia rezistenţei mentale ȋntr-o criză: “… să te concentrezi pe lucrurile pe care le poţi controla. Iar cele mai puternice lucruri pe care le poţi controla sunt efortul şi abilităţile tale.”

Pentru ȋmbunătăţirea capacităţii de rezistenţă, Foroux apelează la filozofia stoică.

joi, 10 aprilie 2025

Naufragiatul

 

“Cȋt ȋncearcă să aprindă un foc, fără success, Chuck glumeşte cu Wilson: “Nu ţi se-ntȋmplă să ai la tine un chibrit, nu?” Exact atunci, se ridică un fum subţire de la baza beţelor…”

The World According to Wilson, by Jim Roy

“Lecţii pentru sănătatea mintală, de la Willson, unul din starurile filmului Castaway.” The William Glasser Institute

Wilson

by Mike Rice

“Atȋt de multă lume pare să fie prinsă ȋn credinţa că orice comportament, care nu e considerat normal sau obişnuit, este rezultatul unei boli mintale… ȋncȋt, s-a produs un soi de dezechilibru chimic ȋn creierii unora. Sunt adesea contrazis, ȋn sesiunile de grup despre comportamentul celor care au fost etichetaţi drept schizofrenici, cȋnd susţin că, mare parte din ce numim boală mintală, nu e altceva decȋt comportament al unor oameni nefericiţi.

Chiar şi cei care au primit acest diagnostic, m-au combătut. Aceştia par să vrea să poarte insigna de bolnav mintal, ca să ştie şi alţii că sunt neajutoraţi şi nu mai e nimic de făcut pentru ȋmbunătăţirea stării lor de fericire. Aud adesea “Oamenii normali nu vorbesc cu ei ȋnşişi, nu văd lucruri care nu există ȋn realitate. Deci, trebuie să fie ceva rău cu creierul lor.”


joi, 20 martie 2025

Tirania Libertăţii pozitive

Următorul preşedinte al Romȃniei să fie ales ca Dalai Lama https://antipresa.blogspot.com/2025/03/urmatorul-presedinte-al-romaniei-sa-fie.html

The Tyranny of Positive Liberty

Robert Westmoreland (retired from the University of Mississippi’s Department of Philosophy and Religion in 2022.)

Summer 2023  https://www.nationalaffairs.com/publications/detail/the-tyranny-of-positive-liberty

fragment -  

“Libertatea este un drept fundamental ȋn politica americană, a cărei semnificaţie, acum, este contestată ȋn mod brutal. Libertatea politică era odată ȋnţeleasă ca inexistenţa obstacolelor puse intenţionat, exceptȋndu-i pe cei chemaţi să apere libertăţile celorlalţi.

Libertăţile civile erau drepturi negative [dreptul de-a fi lăsat ȋn pace, de exemplu, non-interferenţa] ȋmpotriva restricţiilor impuse de stat, cum ar fi libertatea de exprimare, dreptul la ȋntrunire şi practici religioase; se referă doar la eventuale interdicţii.

duminică, 16 martie 2025

Amintiri din pandemie


March 16 2025 - Next time perhaps we shouldn’t shout down the pandemic pariahs, by ROD LIDDLE

Poate, data viitoare, n-ar mai trebui să le ȋnchidem gura celor consideraţi paria pe timp de pandemie

“Ȋn mijlocul primei crize din secolul nostru, aproape exact acum cinci ani, două lucruri mă ȋntrebam. Primul, de ce, atunci cȋnd planează o ameninţare cu extincţia asupra lor, oamenii simt că nevoia cea mai urgentă e să cumpere cantităţi enorme de hȋrtie igienică? Oare se tem că Sf. Petru i-a angajat pe acei controlori intransigenţi, ȋn uniformă, creaţi de Viz magazine, Inspectorii fundurilor?

Al doilea, dacă regula era să stau la doi metri ȋn spatele unei femei, să zicem, la coadă la Morrison, dar la numai 60 cm de un tip de la coada din dreapta mea, ce ne facem cȋnd acest virus parşiv ȋnvaţă să se deplaseze şi-n lateral? O să şteargă cu noi pe jos ȋntr-o noapte? Iar noi, din păcate, vom fi neşterşi?

joi, 9 ianuarie 2025

Cultura confesionalului

 

Din Talking alone: Reality TV, emotions and authenticity

Aslama, Minna; Pantti, Mervi

European journal of cultural studies

Cultura confesionalului

Ȋn cultura contemporană, graţie mijloacelor de informare ȋn masă, filonul de inspiraţie “autentică” este prefabricat, indus şi controlat pe tot traseul, pȋnă la implementare. Principala sursă izvorȋtoare de “cultură” e, desigur, televiziunea – aşa cum reiese din cercetările sociologice - urmată de extensiile mai difuze ale internetului de socializare.

Şi, pentru că, ficţiunea nu mai livra corespunzător sau chiar lăsa loc de interpretare, a apărut reality-show-ul care, la drept vorbind, nici nu ştii ce e. Mai ales că, pentru o audienţă cȋt mai largă şi diversă, acest gen de program e un fusion cu de toate, spun specialiştii: intrigi de telenovelă, concurs de talente, lifestyle, matrimoniale, competiţii tip jocuri şi concursuri, stilul documentar.

Ȋnsă, principala atracţie a genului este “cultura confesionalului”, momentul cȋnd telespectatorul, prins ȋn vrăjeala “reality”, crede că trage cu ochiul la emoţii autentice, nu ca alea din filme.

sâmbătă, 4 ianuarie 2025

5 modalităţi prin care eşti manipulat cu amabilitate

Guilt

5 Ways to Resist People Who Manipulate Nicely

Posted May 12, 2022, Robert N. Kraft Ph.D., is a professor of cognitive psychology at Otterbein University.

https://www.psychologytoday.com/intl/blog/defining-memories/202205/5-ways-to-resist-people-who-manipulate-nicely

Din PSYCHOLOGY TODAY

5 modalităţi prin care eşti manipulat cu amabilitate

Manipularea ȋmbracă forme diverse, de la flatare, la hărţuire – cȋnd vorbim de manipulatorii binevoitori.

Manipulatorii binevoitori (amabili, prietenoşi) nu ameninţă. Ȋn schimb, folosesc tehnici coercitive, punȋndu-ne caracterul la ȋndoială, pȋnă ne conving să ne supunem. Ignoră graniţele implicite, dintre noi şi ei apoi, prin inducerea sentimentului de vinovăţie, suprapun propria lor versiune asupra realităţii, peste realitatea noastră.

Astfel de indivizi se arată foarte siguri pe ei şi preocupaţi de binele nostru dar, ȋn realitate, n-au pic de respect pentru noi, ca fiinţe umane.

Interacţiunea cu ei se bazează doar pe punctul lor de vedere, doar din perspectiva lor, pȋnă cȋnd ne trezim răspunzȋnd la ȋntrebări nepotrivite sau făcȋnd lucruri nedorite.

luni, 16 decembrie 2024

10 semne periculoase care spun că eşti un conformist

Cȋteva lucruri pe care toată lumea le urăşte, după părerea autorului  https://freefrompress.blogspot.com/2024/12/mai-avem-voie-sa-urim.html#more


10 DANGER Signs You Are A Conformist

Written by Daniel Wallen

Daniel is a writer who focuses on blogging about happiness and motivation at Lifehack.  https://www.lifehack.org/articles/lifestyle/10-danger-signs-you-are-conformist.html

“Conformismul de grup mă ȋnspăimȋntă, pentru că, de prea multe ori, este un preludiu al cruzimii faţă de oricine nu vrea sau nu poate să se alăture Marii Parade.” Bette Midler

10 semne periculoase care spun că eşti un conformist

“Marele success e rezervat gȋnditorilor independenţi, care nu se tem să ȋncalce acele reguli, care sunt contrare propriului punct de vedere. Dacă vrei să ai success şi să fii fericit, fii atent la cele 10 semne care indică pericolul de a fi conformist.

joi, 12 decembrie 2024

Manipulare, ȋngrijorare

Valentine’s Day de unul singur Sunteţi singuri? Luaţi-vă o pisică.

Cazul Alina Sorescu https://antipresa.blogspot.com/2025/02/valentines-day-de-unul-singur.html#more


Ȋncetează să-ţi mai pese! Nu mai absorbi ȋngrijorările altora!

Gȋndeşte-te: “Dacă nu l-aş invita ȋn casa mea, de ce l-aş lăsa să intre ȋn mintea mea.” https://www.theatlantic.com/family/archive/2021/11/how-stop-caring-what-other-people-think-you/620670/

“Ȋn momentul cȋnd nu-ţi mai pasă, lucrurile se ȋndreaptă spre bine. Nu-ţi pierde timpul, ȋncercȋnd să faci pe plac altora.” https://www.theatlantic.com/family/archive/2021/11/how-stop-caring-what-other-people-think-you/620670/

“Una din tehnici constă ȋn a vizualiza un perete de sticlă ȋntre tine şi cealaltă persoană. Peretele de sticlă ȋţi permite să ȋnţelegi emoţiile celuilalt, fără a le permite să treacă sticla. Cȋnd se lovesc de geam, emoţiile aceluia sar, ȋnapoi, de unde au plecat, n-ajung la tine.” https://keirbradycounseling.com/empath-and-absorbing-other-peoples-emotions/

“Am descoperit cea mai bună metodă de a face faţă unei personae toxice: ȋi răspund doar cu voce monotonă şi-n manieră strict profesională.” https://parade.com/living/toxic-people-quotes

miercuri, 27 noiembrie 2024

Fascinaţia morbidă faţă de spaţii liminale (rămase pustii)

 


Your Morbid Fascination With Empty ‘Liminal Spaces,’ Explained

There’s a reason why vacant hotel hallways immediately make you think of The Shining. https://www.popularmechanics.com/culture/a46211474/liminal-spaces-explained/ 


Fascinaţia morbidă faţă de spaţii liminale (rămase pustii). Explicaţie

“Cȋnd ȋntȋlnim spaţii mari, goale care, de regulă, sunt pline de oameni, mintea noastră le percepe ca neliniştitoare, din cauza aşteptărilor bazate pe ceea ce ştim [despre aceste spaţii].

Experţii pot explica fascinaţia social media pentru aceste, aşa-numite, “spaţii liminale” – din punctul de vedere al psihologiei, arhitecturii şi mediului urban.

Dezorientarea, ca percepţie imediată; disonanţă cognitivă, cȋnd scenariul se inversează.

Să spunem că n-aţi mai vizitat şcoala primară de cȋteva zeci de ani iar acum este complet abandonată. Cel mai probabil, dacă vă plimbaţi pe holurile goale, experienţa o să vi se pară, ei bine, ciudată. Exact cum părea, ȋn faţa lumii, Times Square din New York City, un spaţiu pustiu ȋn urma izbucnirii pandemiei de covid- 19 ȋn America; spaţii largi - care, de obicei, sunt pline de oameni dar care, dintr-un motiv sau altul, acum sunt goale - se joacă cu mintea noastră, fie că e vorba de mall-uri pustii, o parcare goală sau un stadion de 70 000 de locuri fără spectatori.

vineri, 8 noiembrie 2024

Pămȋntul devine o navă spaţială

 


Pămȋntul devine o navă spaţială

The Economics of the Coming Spaceship Earth

Kenneth E. Boulding

In H. Jarrett (ed.) 1966. Environmental Quality in a Growing Economy, pp. 3-14. Baltimore, MD: Resources for the Future/Johns Hopkins University Press.

First presented by Kenneth Ewart Boulding at the Sixth Resources for the Future Forum on Environmental Quality in a Growing Economy in Washington, D.C. on March 8,1966.



“Suntem acum ȋn mijlocul unui lung process de tranziţie ȋn ce priveşte imaginea pe care omul o are despre sine şi mediul ȋnconjurător. Omul primitiv şi, ȋntr-o mare măsură, omul civilizaţiei timpurii, se imagina ca fiind locuitor al unui spaţiu, potenţial, nelimitat. Şi, pentru o lungă perioadă de timp, a existat un loc, undeva, dincolo de limitele cunoscute ale aşezărilor omeneşti, ceva ca o frontieră. Adică, exista permanent un alt loc unde să migreze, cȋnd supravieţuirea devenea dificilă, fie din cauza deteriorării mediului ȋnconjurător, fie a deteriorării structurii sociale ȋn locurile unde trăiau oamenii. Imaginea frontierei e probabil una dintre cele mai vechi imagini ale omenirii, deci nu e surprinzător că ne vine greu să scăpăm de ea.

Totuşi, treptat, omul s-a obişnuit cu noţiunea de pămȋnt sferic şi sferă ȋnchisă de activitate umană. Cȋteva spirite evoluate din Grecia Antică şi-au dat seama că Pămȋntul e o sferă. Abia ȋn secolele XV – XVI, odată cu circumnavigaţia şi explorările geografice, faptul că Pămȋntul e rotund a devenit cunoscut şi acceptat pe scară largă. Chiar şi ȋn sec. XIX, harta cea mai răspȋndită era proiecţia lui Mercator, care a văzut Pămȋntul ca pe un cilindru - ȋn esenţă, o suprafaţă plană a globului pămȋntesc ȋndoită ȋn această formă – şi abia ȋn al II-lea război mondial, odată cu dezvoltarea erei aviaţiei, planeta sub formă de glob a intrat cu adevărat ȋn conştiinţa publică.

Chiar şi acum, suntem foarte departe de a fi realizat ajustările morale, politice şi psihologice implicite acestei tranziţii, de la planul nelimitat, la sfera ȋnchisă. Economiştii, mai ales, cei mai mulţi dintre ei, n-au reuşit să ȋnţeleagă ultimele consecinţe ale tranziţiei de la planul nelimitat, la sfera delimitată. Există o ezitare ȋn utilizarea termenilor de “ȋnchis”/”deschis”, ȋn privinţa asta, deoarece au fost folosite cu multe nuanţe. Cu toate astea, e greu de găsit termeni echivalenţi. Sistemul deschis are, ȋntr-adevăr, similitudini cu sistemul deschis al lui von Bertalanffy, prin faptul că susţine menţinerea unei părţi din structură, ȋn timpul transferului, de la input la output. [intrare/ieşire]

Ȋntr-un system ȋnchis, rezultatul tuturor părţilor sistemului depinde de părţile componente. Nu există intrări, nu există ieşiri; pentru că, ȋntr-adevăr, nu există “ȋn afara” sistemului. Sistemele ȋnchise, de fapt, sunt cazuri rare ȋn cadrul experienţei umane - ȋn fapt, sȋnt aproape necunoscute – pentru că, dacă ar exista cu adevărat sisteme ȋnchise ȋn jurul nostru, n-am putea, sub nici o formă, să introducem sau să primim informaţie, ȋn şi din system – rezultă că, dacă ar fi cu adevărat ȋnchise, nici n-am conştientiza că există. Nu putem afla despre un system ȋnchis decȋt dacă suntem participanţi. Unele societăţi primitive, izolate, se asemănau cu un system ȋnchis dar, chiar şi acestea, aveau schimburi cu mediul [intrări/ieşiri].

Toate organismele vii, inclusiv omul, sunt sisteme deschise. Primesc input-uri sub formă de aer, hrană, apă şi deversează excremente şi gaze urȋt mirositoare.

Privarea de input-ul aer, chiar şi pentru cȋteva minute, e fatal. Lipsa abilităţii de schimburi cu mediul, de tip input/output e fatală. De aceea, toate societăţile umane au fost sisteme deschise. [societăţi deschise]

Au primit input din pămȋnt, atmosferă, ape, iar ca output au deversat ȋn aceleaşi rezervoare; intern, oamenii produc input sub formă de copii şi output sub formă de cadavre. Dacă am avea capacitatea de a livra continuu input şi de a scăpa de output, un system deschis, de felul acesta, ar putea exista pe termen nelimitat.

vineri, 4 octombrie 2024

11 lucruri ridicol de scumpe, pe care le cumpără bogaţii


 11 Crazy Expensive Things Rich People Buy, by Jeff Rose, Wealth Expert at Due

11 lucruri nebunesc de scumpe, pe care le cumpără bogaţii

“V-aţi ȋntrebat vreodată pe ce-aţi cheltui banii dacă ar fi să cȋştigaţi la loto sau să deveniţi, brusc, bogaţi.

Poate fi amuzant să visaţi cu ochii deschişi la aşa ceva. Pȋnă la urmă, cine poate spune ce experienţe incredibile, palpitante ȋl aşteaptă?

Ei bine, ȋn timp ce majoritatea oamenilor se stresează din cauza inflaţiei, costul crescȋnd al traiului de zi cu zi şi portofoliul de investiţii care tot scade, cei mai mulţi bogaţi nu par să se-ngrijoreze. Ba chiar, fac achiziţii ridicole, după standardele celor mai mulţi. Uite, aici, cȋteva lucruri nebunesc de scumpe, cumpărate de aceştia, lucruri la care alţii doar visează.

Pămȋntul devine o navă spaţială - The Economics of the Coming Spaceship Earth  https://antipresa.blogspot.com/2024/11/pamintul-devine-o-nava-spatiala.html#more

Care sunt cele 11 lucruri ridicol de scumpe, cumpărate de bogaţi?

1.     Bilete de călătorie ȋn spaţiu

Mulţi oameni sunt preocupaţi să strȋngă puncte gratis şi să călătorească ȋn afara sezonului, ca să-şi permită vacanţa anuală. Ȋn acelaşi timp, super-bogaţii se gȋndesc cum să părăsească planeta.

Una dintre cele mai nebuneşti lucruri pe care le cumpără aceştia sunt bilete de călătorie ȋn spaţiu, o atracţie turistică, nici pe departe, aşa aglomerată ca Turnul Eiffel dar mult, mult mai palpitantă.

Virgin Galactic vinde publicului bilete spre spaţiul cosmic la 450 000 $ bucata, o creştere abruptă faţă de 250 000 $, cȋt era la ȋnceput. Nu e sigur că aceste zboruri nu s-au mai scumpit, ȋntre timp, ţinȋnd cont de cererea mare şi de inflaţie dar e o sumă imensă ca s-o dai pe următoarea ta călătorie. Zborurile durează 90 min., timp ȋn care experimentezi imponderabilitatea şi eşti martorul unei privelişti fantastice, Pămȋntul văzut de foarte sus.

Virgin Galactic nu este, nici măcar, singura companie aerospaţiala după piaţă. SpaceX lansează primul zbor fără astronauţi profesionişti, ȋn septembrie 2021. Blue Origin, fondată de Jeff Bezos, nici măcar nu vrea s-anunţe, ȋncă, un preţ pentru zborurile lui, dar, ȋn zborurile anterioare, locurile au ajuns la milioane de dolari, la licitaţie.

Deci, nu e nici o ȋndoială: trebuie să fii extraordinar de bogat, ca să te gȋndeşti, măcar, la plecarea ȋn spaţiu.

2.     Insule private

Care e următorul, cel mai bun lucru, după plecarea ȋn afara planetei? Să fii proprietarul unei părţi din planetă. Iar, uneori, ai noştrii bogaţi vor să deţină o insulă privată unde se pot relaxa, lenevi cu prietenii sau doar să se izoleze de restul lumii.

E o listă lungă de celebrităţi care cumpără insule private pentru uzul personal sau ca să le transforme ȋn resorturi de lux. Sir Richard Branson a cumpărat Necker Island ȋn British Virgin Islands, ȋn 1979, şi a transformat-o ȋntr-un resort de lux. Mulţi alţii, bogaţi şi faimoşi, şi-au făcut un obicei din a-şi cumpăra insule private. Leonardo Dicaprio şi-a cumpărat-o chiar lȋngă Belize, ȋn 2005. Larry Ellison, co-fondatorul Oracle Corporation, a cumpărat 98% dintr-o insula din Hawaii, ȋn 2012.

3.     Super-iahturi

Dacă ai insula ta, trebuie s-ajungi acolo, cumva. Iar bogaţii ȋşi permit s-o facă cu stil, cu iahtul. Şi cum iahturile obişnuite nu fac de ei, mulţi dintre super-bogaţi ȋşi cumpară super-iahturi; annual, se vȋnd cu sutele.

Cu ce se deosebeşte un iaht obişnuit de un super-iaht? Nu există o definiţie tehnică a super-iahtului dar, ȋn general, poate găzdui mai mult de zece invitaţi şi vine cu unele facilităţi pe care le găseşti ȋn vilele de lux.

Larry Ellison e cunoscut pentru că a fost proprietarul unui iaht de 138 de metri, numit Răsărit, care avea 82 de camere, o sală de cinema, o sală de gimnastică şi un teren de baschet. Ȋntre timp l-a vȋndul pentru altul mai luxos. Alţi miliardari din Silicon Valley, posedă, de asemenea super-iahturi, inclusiv Larry Page, Jeff Bezos şi Bill Gates.

Avȋnd atȋt de mult lux la dispoziţie pe o singur vas, e greu să nu recunoşti că super-iahturile sunt un symbol al bogăţiei.

4.     Celebrităţi la dispoziţie

Ştiaţi că bogaţii pot ȋnchiria celebrităţi pentru evenimente sociale? Dacă ai suficienţi bani, poţi angaja celebrităţi să te etalezi cu ele sau să dea o reprezentaţie pentru tine.

Super-bogaţii sunt cunoscuţi că angajează personae celebre pentru evenimentele lor private. Agenţiile online de profil ȋnlesnesc ȋnchirierea de vedete, scriitori, sportivi şi muzicieni, pentru preţul corect.

Jennifer Lopez a intrat ȋn collimator, ȋn 2013, fiindcă a acceptat să ţină un mic concert pentru liderul Turkmenistanului, ȋn schimbul a peste un million de dolari. The Kardashians au fost plătite ca să apară la vernisaje. Dacă ai suficienţi bani ȋn cont, chiar şi tu poţi să socializezi ȋntr-un grup de bogaţi şi faimoşi.

5.     Accesorii de baie scumpe, de aur

Cu toţii trebuie să folosim baia, la un moment dat, aşa că, de ce să nu fi ȋnconjurat de lux, cȋnd ȋţi faci treaba?

Bogaţii şi-au cumpărat toalete de aur şi alte accesorii de baie scumpe. Poţi cumpăra o toaletă suflată cu aur de 18 carate pentru minim 30 000 de dolari. Poţi, de asemenea, cumpăra accesorii scumpe de baie, de la bideuri, la televizoare – care se potrivesc oriunde, pȋnă la toalete ȋncălzite. Dacă vrei să te distrezi, dă-i o căutare pe băi scumpe, ca să vezi ce-şi permit bogaţii.

Dacă tot vorbim de aur, ştii că eşti bogat atunci cȋnd ai un golden card şi alte chestii aurite prin casă.

6.     Cafea Kopi Luwak

Toţi ne plȋngem de preţul cafelei de la Starbucks, dar vă imaginaţi cum ar fi să daţi 100 de dolari pe o ceaşcă de Morning Java? Atȋt costă o cafea Kopi Luwak. Doar cauţi experienţa supremă ȋn materie de cafea!

Această băutură cofeinizată costă atȋt de mult fiindcă cererea e mare şi cantitatea limitată – motive sigure de atras concetăţenii bogaţi.

Cafeaua e unică pentru că boabele sunt excreţia (rahat de pisică, ȋn limbajul comun) civetului de palmier, un fel de pisică ce digeră boabele, scoţȋnd amăreala din ele. E o cafea extrem de rară iar savoarea incredibilă face din ea ceva ce trebuie adăugat ȋn to-do list, pentru atunci cȋnd vrei să te răsfeţi.

7.     Lucruri ȋntȋmplătoare, cumpărate la licitaţie

Aţi auzit vreodată despre lucruri cumpărate la licitaţie la preţuri şocante? Atunci ştii că eşti bogat, cȋnd participi la licitaţii şi ţii ȋn mȋnă un tag cu o ofertă imensă. Unul dintre avantajele super-bogăţiei e că poţi să cumperi ce vrei.

Licitaţiile sunt grozave dacă vrei lucrurile cele mai rare sau unice, pe care nu le-ai găsi ȋn magazine. Iată, cȋteva dintre cele mai interesante cumpărături la licitaţie pe care le-am găsit:

joi, 26 septembrie 2024

13 virtuţi supraestimate


13 Overrated Virtues, By Joshua Fields Millburn https://www.theminimalists.com/virtues/

Empatia – Este, probabil, cea mai controversată şi supraestimată virtute.

“După ce am cercetat cele mai relevante calităţi ale relaţiilor care merită, trebuie să luăm ȋn considerare virtuţile assimilate credinţei că sunt nobile dar supraestimate.

Loialitatea – Da, e important să fi loial celor dragi, dar, singură, loialitatea e de obicei direcţionată greşit şi poate chiar degrada relaţiile, prin creearea unei perdele de fum ȋntre raţionalitate şi realitate. Să fii loial e bine, dar loialitatea sacrificȋnd integritatea nu e bunӑ pentru relaţie.

Onoarea – Da, vrem să  ne onorăm părinţii, vecinii, prietenii şi familia. Dar pȋnă unde? Dacă cel mai bun prieten devine un criminal violent, să-l mai tratezi cu respect? Adică, un anumit nivel de consideraţie e important, dar admiraţia fără măsură ne poate afilia, involuntar, convingerilor şi convenţiilor care ne ȋmpiedică să trăim ȋn acord cu propriile principii.

Corectitudinea – Toţi vrem s-avem dreptate. Dar dacă ne afirmăm constant corectitudinea, ne dăm moral superiori sau ȋncrezuţi, iar asta nu e niciodată sănătos ȋntr-o relaţie. Cȋnd avem ȋndoieli, “Nu ştiu” sunt cele mai eliberatoare două cuvinte pe care le putem rosti.