Naufragiatul

 

“Cȋt ȋncearcă să aprindă un foc, fără success, Chuck glumeşte cu Wilson: “Nu ţi se-ntȋmplă să ai la tine un chibrit, nu?” Exact atunci, se ridică un fum subţire de la baza beţelor…”

The World According to Wilson, by Jim Roy

“Lecţii pentru sănătatea mintală, de la Willson, unul din starurile filmului Castaway.” The William Glasser Institute

Wilson

by Mike Rice

“Atȋt de multă lume pare să fie prinsă ȋn credinţa că orice comportament, care nu e considerat normal sau obişnuit, este rezultatul unei boli mintale… ȋncȋt, s-a produs un soi de dezechilibru chimic ȋn creierii unora. Sunt adesea contrazis, ȋn sesiunile de grup despre comportamentul celor care au fost etichetaţi drept schizofrenici, cȋnd susţin că, mare parte din ce numim boală mintală, nu e altceva decȋt comportament al unor oameni nefericiţi.

Chiar şi cei care au primit acest diagnostic, m-au combătut. Aceştia par să vrea să poarte insigna de bolnav mintal, ca să ştie şi alţii că sunt neajutoraţi şi nu mai e nimic de făcut pentru ȋmbunătăţirea stării lor de fericire. Aud adesea “Oamenii normali nu vorbesc cu ei ȋnşişi, nu văd lucruri care nu există ȋn realitate. Deci, trebuie să fie ceva rău cu creierul lor.”

Inteligenţa artificială este Inteligenţă superficială (aparenţă de inteligenţă)

 

Artificial Intelligence Is Actually Superficial Intelligence

https://mindmatters.ai/2019/01/artificial-intelligence-is-actually-superficial-intelligence/

Felul confuz ȋn care este folosit cuvȋntul “inteligenţă”, creȋnd o impresie falsă ȋn ce priveşte diferenţele dintre inteligenţa umană şi complexitatea maşinii, by Brendan Dixon January 28, 2019

“Cuvintele au ȋnţeles mai profund decȋt avem impresia, atunci cȋnd le auzim prima dată. Asociem “verde” cu ȋnverzirea şi viaţa sănătoasă iar “roşu” cu interdicţia şi pericolul. Dar aceste interferenţe nu-şi au rădăcina ȋn ȋnţelesul de bază al cuvintelor “verde” şi “roşu”. Sunt doar depuneri culturale pe care le ataşăm cuvintelor, care permit ȋmbogăţirea limbajului. Apropo, ăsta e unul din motivele, pentru care, documentele legale şi lucrările tehnice sunt aşa de greu de citit. Fiindcă termenii folosiţi sunt debarasaţi de asemenea bagaj lingvistic şi e nevoie de cuvinte adăugate pentru a umple golurile.

Cuvȋntul “intelligent” e unul dintre ele. Să spui că un computer sau un program e intelligent te poate duce ȋn vizuina iepurelui plină de extra-ȋnţelesuri. Un cercetător onest ar da de ȋnţeles doar că maşinăria a produs un rezultat pe care noi ȋl asociem, ȋn mod normal, cu inteligenţa. Adică, rezultatul seamănă cu acela dat de o persoană cunoscută ca fiind inteligentă. Dar, pentru noi ceilalţi, care obişnuim să fim imprecişi ȋn folosirea cuvintelor, termenul ne duce cu gȋndul la mult mai mult, anume, computerul devine intelligent ca noi, oamenii. Şi chiar ar putea să ne ȋntreacă, ȋn curȋnd.

Unii experţi cred că, un computer va fi ca noi şi chiar ne va depăşi, alţii nu cred asta. Ambele grupuri pot folosi acelaşi cuvȋnt, “inteligent”, căruia să-i atribuie ȋnţelesuri diferite. Conotaţia laxă şi confuză a termenului folosit, ascunde diferenţele dintre modul de gȋndire al omului şi modul de procesare a informaţiei, specifice maşinii. Să vedem cȋteva.