Regimuri autocrate, pe bază de stabilitate

Thinking Out Loud - Selectorate Theory, February 03, 2014 

https://irblog.blogspot.com/2014/02/selectorate-theory.html

The three pillars of stability: legitimation, repression, and co-optation in autocratic regimes  https://www.econstor.eu/bitstream/10419/200982/1/f-17712-full-text-Gerschewski-Pillars-v2.pdf

“Regula nr. 3: Controlează fluxul de venituri. Pentru un conducător, ȋntotdeauna e mai bine să hotărască cine mănȋncă, decȋt să aibă o plăcintă mare din care poporul se poate hrăni singur. Cel mai important cont curent pentru lideri, e unul care face mulţi oameni săraci şi redistribuie banii, pentru a-i ţine pe cei selectaţi – clica lor – bogaţi.” 

Regimuri autocrate, pe bază de stabilitate, vechi şi noi

Cei trei piloni ai stabilităţii, ȋn regimurile autocrate sunt legitimitatea, represiunea şi cooptarea. Toate se construiesc ȋn timp şi fac parte din procesul de instaurare a dictaturii stabilităţii. Ȋn timpul procesului de transformare a democraţiei ȋn autocraţie, legitimitatea (aprobarea, complianţa publică faţă de noile norme) devine, de la un moment dat, irelevantă sau secundară pentru stabilitate, clasa conducătoare reuşind să impună, cu forţa, atȋt de multe reguli, ordine şi măsuri – pe care, apoi, le instituţionalizează - ȋncȋt nu mai are nevoie de susţinerea populară. Represiunea prin abuz de putere, naşte anti-populişti, cum li se spune pe la noi.

Represiunea e considerată de către specialişti, drept “coloana vertebrală a autocraţiei”, definitorie pentru instaurarea dictaturii. Se manifestă prin ameninţări cu sancţiuni, impotriva indivizilor, organizaţiilor sau instituţiilor, coerciţie de mai mare sau mică intensitate, funcţie de persoana sau grupul targetat, campanii agresive ȋmpotriva recalcitranţilor, arestarea liderilor de opoziţie, supraveghere, intimidare, cenzură, blocarea accesului la anumite forme de ȋnvăţămȋnt sau locuri de muncă.

Ȋnsă, represiunea costă bani şi nu garantează stabilitatea pe termen lung.

Abia al treilea pilon, cooptarea, desăvȋrşeşte opera şi-o face sustenabilă. Cooptarea este definită drept “capacitatea de a priponi actorii relevanţi din punct de vedere strategic (sau grupuri relevante) de elita regimului”.  Cu alte cuvinte, coaliţia ȋnvingătoare trebuie să-şi tragă de partea ei un “selectorat”, care să se ȋntrebuinţeze ȋn favoarea regimului şi să colaboreze, aşa, ca-ntre elite. Elitele militare şi din lumea afacerilor sunt cele mai importante. Cooptarea funcţionează pe baza principiului de… incluziune. Dacă vă vine să credeţi!  https://www.econstor.eu/

Thinking Out Loud – Din Selectorate Theory

Teoria Selectoratului (selectiv/electorat)

“Actorii şi grupurile de actori sunt definite, ȋn detaliu, mai jos:

25 de citate despre război

 

Din 121 Quotes that Analyze the Nature of War and Violence https://everydaypeacebuilding.com/   

1.     “M-am ȋnrolat ȋn Armată crezȋnd că, dacă vrei pace, trebuie să te pregăteşti de război. Acum cred că, dacă te pregăteşti minuţios de război, război o să ai.” – Sir John Frederick Maurice (Military leader, 1841 – 1912, England)

2.     Fiecare război, atunci cȋnd vine sau ȋnainte să vină, ne este prezentat, nu ca un război, ci ca un act de autoapărare ȋmpotriva unui criminal psihopat.” – George Orwell (Writer, 1903 – 1950, England)

3.     “Toate războaiele au la bază o ȋnşelătorie.” – Sun Tzu (Military strategist, philosopher, 544 BC – 496 BC, China)

4.     “Poate fi o prostie mai mare, decȋt aceea că, un om are dreptul să mă ucidă, pentru că el locuieşte pe malul celălalt al rȋului şi liderul său are o dispută cu al meu, deşi noi doi nu suntem certaţi?” – Blaise Pascal (Physicist, philosopher, writer, 1623 – 1662, France)

Efectul Clever Hans

 

Clever Hans Horse

Din Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Clever_Hans

Clever Hans a fost un cal, trăitor pe la ȋnceputul sec. XX, care, atȋt a reuşit să facă pe deşteptul ȋncȋt, a creat un effect, necunoscut pȋnă atunci, devenind subiect de cercetare pentru psihologi dar mai ales pentru cercetătorii interesaţi de inteligenţa animalelor. Interes datorat, ȋn mare parte lui Darwin, ȋn vogă, la vremea aceea.

Hans ȋl avea drept stăpȋn pe Wilhelm von Osten, professor de liceu cu preocupări multiple – printre altele, frenolog, studia forma capului, cu protuberanţele aferente, ca să-ţi spună cȋt eşti de deştept şi, printr-o ȋntȋmplare, dresor de cai amator. O figură controversată, cum s-ar spune-n zilele noastre, de unde şi eticheta de mistic, pusă, probabil, de vreun răspȋndac de veridice.

Deşi trăitor ȋn Berlin, omul ȋşi ţinea calul ȋn spatele casei, avea trăsura la scară, cum s-ar zice. Obicei care a ocazionat momentul de cotitură ce urmează, ȋntre om şi cal.

Lumea se schimbă! Proiectul Net Zero se prăbuşeşte

 

‘The Crumbling Edifice of Climate Orthodoxy’ – ‘The Tide is Turning Decisively Against Net Zero’ – ‘Collapsing under the weight of its own contradictions’ https://www.climatedepot.com/2025/09/07/the-crumbling-edifice-of-climate-orthodoxy-the-tide-is-turning-decisively-against-net-zero-collapsing-under-the-weight-of-its-own-contradictions/

https://tilakdoshi.substack.com/p/the-tide-is-turning-decisively-against

6 septembrie 2025 - Lumea se schimbă! Proiectul Net Zero se prăbuşeşte

Valul se-ntoarce, definitiv, ȋmpotriva proiectului Net Zero “prăbuşindu-se sub greutatea propriilor contradicţii”

BY TILAK DOSHI

“Net Zero a apărut ȋn anii 2010, ca un strigăt de protest global pentru “salvarea planetei”, pornind de la credinţa că dioxidul de carbon din atmosferă e butonul de control al “iminenţei” schimbărilor climatice. Tot atunci, ȋn 2015, Acordul de la Paris a fost finalizat, Departamentul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al Naţiunilor Unite a stabilit, ȋn mod arbitrar, limita de creştere a temperaturii globale la 1,5° şi a statuat ţinta de “Zero emisii de carbon pȋnă ȋn 2050”, pentru ţările dezvoltate din toată lumea.

Dar o serie de titluri recente sugerează că politica “Zero emisii de carbon pȋnă ȋn 2050” se prăbuşeşte. Ȋn economiile dezvoltate, se conştientizează, din ce ȋn ce mai mult, că proiectul grandios se face ţăndări sub greutatea propriilor contradicţii. Ceea ce era odată trȋmbiţat drept consens ȋn rȋndul clasei politice, board-urilor corporaţiilor şi agenţiilor multilaterale, acum, seamănă, din ce ȋn ce mai mult, cu un edificiu al unei ideologii construite pe ceţoasa şi oximoronica “ştiinţă consensuală”. Valul crescȋnd al realităţii practice – costurile regenerabilelor intermitente, consecinţele geopolitice ale insecurităţii energetice şi creşterea exponenţială a cererii din zona infrastructurii inteligenţei artificiale - au măturat narativul, construit cu grijă, al inevitabilităţii aşa-numitei tranziţii energetice.

Totuşi, după cum ne reaminteşte David Blackmon, pe blogul lui de success Energy Transition Absurdities Substack, “alarmismul climatic e demoralizat dar e departe de a-şi da duhul”. Pare că, niciun munte de dovezi despre costurile prohibitive ale energiei regenerabile intermitente şi efectul advers al acesteia asupra preţului la energie, nu-i poate convinge pe rezistenţii agenţi ai apocalipsei climatice să se răzgȋndească.

Edificiul ȋn descompunere al canoanelor climatice

Sistemul de supraveghere ȋţi intră sub piele

 Efectul Clever Hans  https://antipresa.blogspot.com/2025/09/efectul-clever-hans.html

Opinions. Science and Technology

Surveillance is getting under our skin – and that should alarm us

We are at a watershed moment where surveillance is no longer limited to what we do, but how we feel. By Yuval Noah Harari

Yuval Noah Harari is a historian and best-selling author.

https://www.aljazeera.com/opinions/2020/5/31/surveillance-is-getting-under-our-skin-and-that-should-alarm-us

Published On 31 May 2020 – “Supravegherea ȋţi intră sub piele” By Yuval Noah Harari

“Ne aflăm ȋntr-un moment de cotitură, de unde, supravegherea nu se mai limitează la ce facem, merge mai departe, la ce simţim.”

“Coronavirusul este punctul de cotitură ȋn ce priveşte sistemul de supraveghere.

Mai ȋntȋi, pentru că supravegherea se răspȋndeşte peste tot, odată cu boala. Ȋn al doilea rȋnd, vedem o schimbare ȋn modalitatea de supraveghere, care trece de la supravegherea “pȋnă la piele” la supravegherea “sub piele”.

Supravegherea pȋnă la piele ȋnseamnă lucrurile pe care le facem – unde mergem, cu cine ne ȋntȋlnim, la ce ne uităm la televizor. Ştim asta de ani de zile, guvernele şi corporaţiile au dezvoltat abilităţi şi instrumente tehnologice, ca să monitorizeze ce facem. Acestea le-au oferit multă informaţie ȋn ce priveşte vederile noastre politice, preferinţele noastre şi chiar personalităţile noastre.

Dar, ce se-ntȋmplă acum, e că supravegherea ȋncepe să ne intre pe sub piele – arătȋndu-le nu doar ce facem, dar şi ce simţim.

Lună Berbec, citate, celebrităţi

“Nu mă las intimidată. Sunt o femeie foarte asumată. Ȋmi place să-mi petrec timpul cu femeile. Iar oamenii sunt chiar inspiraţi de acest show.”

“Una din misiunile mele e să-i fac pe oameni să spună: “Oh, e chiar drăguţă, chiar ȋmi place de ea dar, care au fost cuvintele pe care tocmai le-a rostit?” Vreau ca mintea şi instinctele tale să fie ȋn conflict.”

“Locuim la capătul lumii, deci trăim la limită. Kiwi ȋntotdeauna vor sacrifica banii şi siguranţa pentru provocări şi aventură.” - Lucy Lawless (Aries)

Empatia neagră la suflet

 

What is a dark empath, and how to deal with one

By Dr. Marisol Capellan, Ed.D., PCC, October 2, 2024 https://www.betterup.com/blog/dark-empath

De la nenorocita de pandemie, ȋncoace (cel puţin) compasiunea a fost ȋnlocuită cu empatia. Pandemia a ȋncercat să stoarcă această zamă – ca să citez din ultima expediţie diplomatică a preşedintelui ieşit – din fiecare spectator al planetei şi s-o unifice ȋntr-o ciorbă globală unificatoare, din care să lipsească, totuşi, ingredientele care distrag atenţia de la un scop comun sugerat.

Empatia, spre deosebire de compasiune, te obligă să te pui ȋn pielea celui care suferă, nu doar să compătimeşti cu el. Adică, nu mai e sufficient să donezi, trebuie să te mai şi doară. Deşi, efectul a fost exact pe dos – oamenii devenind, mai degrabă alerţi, suspicioşi, negaţionişti, ȋncrederea ȋn autorităţi şi influenceri nu se mai vede nici sub lupă – activiştii nu pot ieşi de sub pielea subiecţilor, fiindcă s-ar deconspira. Dacă nu cumva, evapora. Iar alte trucuri nu mai ştiu. Rezilienţa e tot ce le-a mai rămas.

Aşa că, pe fondul măsurilor de sărăcire intenţionată a populaţiei (ȋn vederea resetării nu-ştiu-care), unii formatori de opinie se folosesc de imaginile disperării – bătrȋni, bolnavi, copii – ca să usuce de lacrimi inimile naivilor, pentru ca apoi să le facă receptive la soluţiile lor.

Empatia sinistră, sau empatia neagră, e poate cea mai mizerabilă formă de manipulare, e chiar o formă de terorism, avȋnd ȋn vedere plaja largă de propagare, de la sufletul omului, pȋnă la Dumnezeu, spre care, cobaiul emoţionat ȋşi ȋndreaptă rugile şi-şi zdreleşte genunchii prin intermediul guru-lui de ocazie, prezent, astăzi, ȋn orice televiziune.

Din What is a dark empath, and how to deal with one

By Dr. Marisol Capellan,

Empaţii siniştri pot citi uşor emoţiile oamenilor şi se pot conecta la ele, pentru ca apoi să-şi folosească abilităţile de manipulare, pentru a pătrunde şi mai mult ȋn afectul individului, de regulă, deja tarat de propriile necazuri grele.

Tirania “Binelui comun”

 

Freedom Focus, Liberty

The Tyranny of the “Common Good” by Brian Balfour, Senior Vice President of Research, John Locke Foundation

March 7, 2022  https://www.johnlocke.org/the-tyranny-of-the-common-good/

“Nu există aşa ceva, precum “binele comun”, ȋntr-o societate formată din indivizi

Apelul la binele comun este, de regulă, o perdea de fum menită să-ţi ia mai mult din libertate

Tirania majorităţii este la fel de injustă ca despotismul unui rege

Un om tiranizȋnd ȋntreaga societate, nu e ceva mai puţin injust decȋt tirania celor mulţi asupra celor puţini, deghizată ȋn “binele comun”

Mai mult, conceptul de bine comun e doar o himeră, un concept utopic, nimic altceva decȋt un mit

La ȋnceputul secolului XX, filozoful politic Isabel Paterson scria, ȋn cea mai cunoscută carte a ei “The God of the Machine”:

“Nu există bine colectiv. Ca să fim exacţi, nu există nici măcar vreun bine comun. Există, ȋn schimb, ȋn ordinea naturală, lucruri şi situaţii, prin intermediul cărora, individul - ȋn virtutea voinţei şi calităţilor sale receptive şi creative - e capabil să experimenteze binele.”

Ȋn definiţia lui Paterson, un “bine” poate fi experimentat doar individual.

Globalismul fură ploaia

 

Primeşte ploaie cine plăteşte - “Directorul general IAA a explicat că, pentru serviciile companiei, trebuie să se încheie un contract pentru sezonul respectiv, iar intervenția va fi făcută când este nevoie, la un preț de minimum 2 euro/hectar.”

Cine plăteşte dacă se lasă cu morţi?

https://www.forbes.com/ - Din articolul Iran’s Next-Door Neighbor Accused Of Stealing Rain Clouds As Severe Drought Sweeps Through The Country

Totul a ȋnceput cȋnd nişte imagini cu cerul şi relieful a două ţări vecine, Turcia şi Iran, au devenit virale pe internet. Cerul de deasupra Turciei era plin de nori iar munţii plini de zăpadă, ȋn timp ce, imediat peste graniţă, ȋn Iran, cerul era senin iar munţii uscaţi. Lumea a ȋnceput să-şi pună ȋntrebări şi-a ajuns la concluzia că Turcia fură norii şi ploaia.

“Bomba” de apă

Lună taur, citate, celebrităţi

 

“Cu Supremes am făcut atȋt de mulţi bani, aşa de repede, ȋncȋt, tot ce voiam era să-mi cumpăr haine şi lucruri drăguţe. Acum, eu mă simt confortabil cu banii şi banii cu mine.” Diana Ross (Aries)

Felix Baumgartner, temerarul şi visătorul care a murit ȋn condiţii suspecte

 

17 iulie, moartea unui temerar

Paraşutist, skydiver, practicant de sporturi extreme, cascador, recordmen spectaculos, justiţiar, Professional Daredevil, Supersonicul Felix Baumgartner (20 April 1969 – 17 July 2025), a demonstrat oamenilor cȋt de sus pot să sară.

„Trebuie să fii complet idiot dacă ai fost vaccinat de cinci ori, să continui să te îmbolnăvești de coronavirus și apoi să aperi vaccinarea” Felix Baumgartner

De scris frumos, despre Felix Baumgartner, a scris Mihaela Rădulescu (nu ştiam că scrie atȋt de bine), eu scriu doar despre urȋţi.

CULTURA MINCIUNII - “Presa printează ştirea, nu şi adevărul.”

Partea I-a

CULTURA MINCIUNII - “Nevoia reducerii de deficit” – o poveste politico-mediatică, repetitivă, bazată pe fapte reale

Permanenta Stare de urgenţă, ca mod de operare. Ştiri cu dramatizare

https://antipresa.blogspot.com/2025/07/cultura-minciunii-nevoia-reducerii-de.html

Why the News Is Not the Truth, by Peter Vanderwicken - From the Magazine (May–June 1995)

Partea a II-a

CULTURA MINCIUNII - “Presa printează ştirea, nu şi adevărul.”

“Cȋnd, ȋn 1978, Preşedintele Jimmy Carter le-a cerut celor mai mari 400 de companii, să plafoneze salariile şi să crească preţurile, ca să ţină inflaţia sub control, cei mai mulţi directori de la Ford Motor au fost sceptici, şi-au dat seama că schimbarea propusă mai rău face. Dar n-au spus asta. Ford a dat o declaraţie, salutȋnd iniţiativa Preşedintelui şi a susţinut-o. Compania a specificat că, deşi, după propria evaluare, preţurile ar fi trebuit să crească mai mult decȋt e prevăzut ȋn strategia prezidenţială, ȋi sprijină programul. Responsabilii cu imaginea companiei au decis că ar fi periculos, din punct de vedere politic, să se opună, public, efortului anti-inflaţie, sperȋnd că aparenţa de conformare va ajuta ca furnizorii să nu mărească preţul şi angajaţii să nu ceară salarii mai mari. Declaraţia lui Ford, ȋnsuşi, a fost o minciună cinică.

La Ford, Weaver a ȋnvăţat că, adesea, ştirile au caracter dublu, o faţetă exterioară şi o realitate intrinsecă, asemănătoare cu japonezul tatemae (aparenţă) şi honne (realitate). ["tatemae" - "fațadă socială”]

CULTURA MINCIUNII - “Nevoia reducerii de deficit”

 

CULTURA MINCIUNII - “Nevoia reducerii de deficit” – o poveste politico-mediatică, repetitivă, bazată pe fapte reale

Permanenta Stare de urgenţă, ca mod de operare. Ştiri cu dramatizare

Business and society

Why the News Is Not the Truth, by Peter Vanderwicken - From the Magazine (May–June 1995)

Partea I-a

“Presa din Statele Unite, la fel ca Guvernul Statelor Unite, este o instituţie coruptă şi cu probleme. Coruptă, nu atȋt ȋn sensul că acceptă mită, ci la modul general. Nu face ce pretinde că face, ce ar trebui să facă şi ce aşteaptă societatea să facă.

Presa informativă şi guvernul se ȋntrepătrund ȋntr-un cerc vicios al manipulării reciproce, creării de mituri şi interese personale. Jurnaliştii au nevoie de crize ca să dramatizeze ştirile iar oficialii guvernamentali trebuie să pară că rezolvă crizele. De cele mai multe ori, crizele nu sunt reale, ci doar invenţii commune celor două instituţii. Care au devenit atȋt de prinse ȋn sinergia reţelei de minciuni ȋncȋt, presa de ştiri nu mai poate să spună publicului adevărul iar guvernul nu mai e ȋn stare să guverneze, efectiv. Aceasta e teza lansată de Paul H. Weaver, fost professor de ştiinţe politice (Harvard University), journalist (Fortune magazine) şi director de comunicare corporatist (Ford Motor Company), ȋn analiza sa, numită Ştirile şi Cultura minciunii: Cum funcţionează Jurnalismul, cu adevărat.

Luna, Gemeni, citate celebrităţi

 

“Ȋnvaţă să respiri, ȋnvaţă să vorbeşti dar, mai ȋntȋi… ȋnvaţă să simţi.” - Joan Crawford (Aries)

Rachetele anti-grindină: Culmea privatizării: Schimbări climatice private

 20 de ani de secetă cu premeditare!

“”Nu avem, până în prezent, un studiu independent și transparent care să confirme că folosirea acestor sisteme nu afectează cantitatea de ploaie, deși sistemul funcționează de peste 20 de ani."

Dar şi ce Previziuni Meteo TV exacte am avut!

Droguri.com – “Suflarea Diavolului”

 

Devil's Breath: Urban Legend or the World's Most Scary Drug? https://www.drugs.com/illicit/devils-breath.html

Respiraţia diavolului: Legendă urbană sau cel mai ȋnfricoşător drog din lume?

“Ȋn trecut, au circulat poveşti despre cum, un compus chimic numit “Suflarea Diavolului”, umblă prin lume, fiind suflat ȋn feţele oamenilor sau imprimat ȋn carduri, cu scopul de a incapacita turiştii. Rezultatul? O stare ca de “zombi”, lăsȋnd victimele incapabili de autocontrol, expuşi riscului de a li se goli conturile, jefui casele, recolta organelle, riscului de a fi violate – de către un criminal care umblă liber pe străzi. Sunt, oare, aceste poveşti senzaţionale, parte din legendele urbane sau sunt relatări faptice ale crimei?

“Respiraţia Diavolului” e un derivat din floarea arbustului numit “borrachero” ["copacul care te îmbată"], plantă comună ȋn Columbia, America de Sud.

Solstițiul de vară

 

Sâmbătă, 21 iunie 2025 la 05:42 - Emisfera nordică · Ora Europei de Est - e Solstițiul de vară. (GOOGLE) Cea mai lungă zi din an. Soare mai mult, căldură mai multă, nu e nicio noutate.

Sigur trebuie să existe şi-n Romȃnia un loc pe care răsare soarele, fix la Solstiţiul de vară. Dar, cum noi n-avem voie…

Să devenim superstiţioşi! Mai ales că iar suntem luaţi la ochi pentru campanii de “ȋnţepături” şi microcipări obligatorii. Să ne apropiem de natură, ca de ultima redută! Trebuie să mai existe ceva, dincolo de “conştientizarea artificială”, nu?

Sȋmbătă, la solstiţiul de vară, păstrătorii ȋnţelepciunii străveci recomandă o zi de şedere şi reflecţie ȋn mijlocul naturii departe de poluanţii politico-mediatici.

Lună Rac, citate, celebrităţi

 

“Avem mijloacele şi capacitatea de a ne rezolva problemele, numai de-am putea găsi voinţă politică.” Kofi Annan (Aries)

Veriga slabă şi sănătatea personală

Cȋnd problemele se aglomerează – unele sunt de nerezolvat, altele trebuie să mai aştepte – atacă “veriga slabă”: rezolvă chestiunea cel mai uşor de rezolvat (apoi pe următoarea cel mai uşor de rezolvat şi tot aşa).

Health is a weak link problem

by Sam, January 10, 2024 https://samanthaholmgren.ca/weak-link/

“Veriga slabă, ȋn viaţă, e o problemă asemănătoare cu cea din lanţul de metal. Lanţul de metal este atȋt de puternic, pe cȋt de puternică este cea mai slabă verigă a lui. Pentru ca lanţul să devină mai puternic, cel mai bine e să ȋntăreşti o verigă slabă, nu una puternică. Problema verigii puternice este, evident, reversul celei slabe.

Ȋn podcastul Revisionist History, unde am auzit prima dată despre “problemele verigii slabe”, Malcolm Gladwell foloseşte o analogie din sport ca să explice diferenţa dintre problema verigii slabe şi problema verigii puternice.

Ȋn fotbal, echipa cea mai bună e echipa cu cel mai bun jucător cel mai slab. De aceea, ca să ȋntăreşti echipa, trebuie să ȋmbunătăţeşti jocul celui mai slab. Ȋn baschet, ȋnsă, aducerea unui superstar poate face diferenţa ȋntre a cȋştiga sau a pierde campionatul – aşa cum s-a văzut la Raptors, ȋn 2019, cȋnd l-au adus pe Kawhi Leonard.

Ei bine, sănătatea e o problemă a verigii slabe.

Ține capul deasupra apei!

 

Rămȋi pe linia de plutire!

Keeping your head above water https://www.firepotfood.com/blogs/field-notes/keeping-your-head-above-water-q-a-with-the-woman-about-to-swim-around-britain?srsltid=AfmBOopZKh96Z37vXNUF-rkaNbur-nalf5qTrV0NacWmIq9oUHRiQFYM

Cum să-ţi ţii capul deasupra apei (să rămȋi pe linia de plutire)

“Timp de 30 de ani, Paula McGuire s-a confruntat cu o anxietate socială paralizantă, care a lăsat-o izolată ȋn casă, incapabilă să răspundă la telefon, măcar. Au fost zile cȋnd nu se putea da jos din pat dimineaţa şi zile cȋnd nu voia să mai trăiască. “Viaţa mea a devenit camera de zi”, spune.

Ȋn 2012, şi-a dat seama că trebuie să ia măsuri radicale. “Am decis că trebuie să “sperii” anxietatea din mine.”, spune. A ȋnceput cu mersul pe bicicletă – frica de cădere a ȋmpiedicat-o ȋntotdeauna să se urce pe şaua bicicletei. “Eram absolut inabilă. Dar a fost pentru prima dată cȋnd am continuat să mă ţin de ceva. Odată ce repurtezi succesul de a merge mai departe, deşi abia te tȋrăşti, poţi construi pe această bază, puţin cȋte puţin.”

Luna, Leu, citate personalităţi

“Sunt aşa o romantică incurabilă. Bănuiesc că, o parte din mine ȋncă se crede Julieta.”

“Sunt una din acele actriţe căreia chiar ȋi place să stea acasă cu copiii. Cȋnd auzi că trebuie să te-ntorci la muncă, e incredibil ce dezamăgită te simţi.” Olivia Hussey (Aries)

Lună Fecioară, citate

 

“Cred că stima de sine prea mare e supraapreciată. Un pic de modestie e chiar de bun augur. Poate nu eşti cel mai bun, aşa că trebuie să munceşti mai mult”

“Oamenilor nu le pasă că tu ai o grămadă de bani, dacă ştiu c-ai muncit pentru ei.” Jay Leno (Taurus) Lună cj Saturn Fecioară

Speranţa ascunsă in avertismentul lui Orwell, 1984 - 2024

UE: cum de scapă basma curată. Ȋntotdeauna.

How the EU always gets away with it

From fraud to nepotism to revolving doors between the public sector and industry, the stench of impunity is pervasive. By MARI ECCLES in Brussels

https://freefrompress.blogspot.com/2025/05/ue-cum-de-scapa-basma-curata-intotdeauna.html#more

Speranţa ascunsă in avertismentul lui Orwell, 1984 - 2024

1984/2024 – the Hidden Hope in Orwell’s Warning, by Paul Cudenec, Winter Oak

January 2, 2024 https://truthcomestolight.com/1984-2024-the-hidden-hope-in-orwells-warning/

“Au trecut 40 de ani de la anul ȋn care ȋşi plasează George Orwell societatea distopică imaginară.

Desigur, romanul 1984 n-a avut niciodată intenţia de-a fi o profeţie temporală dar, ȋn primii treizeci şi cinci de ani de la publicare, ȋn 1949, a avut o influenţă puternică asupra imaginaţiei publicului, cel puţin ȋn Marea Britanie.

Pe vremea dolescenţei mele, ȋn anii “70, numărul “1984” era ȋntruchiparea terifiantă a viitorului totalitarist, despre care, cu toţii ştiam că ne-aşteaptă la prima cotitură, dacă nu rămȋnem vigilenţi

Cred că romanul lui Orwell, alături de Minunata lume nouă a lui Aldoux Huxley, din 1931, au ajutat la amȋnarea momentului apariţiei acelui tip de lume, ȋn legătură cu care amȋndoi ne-au avertizat, făcȋnd să fie cȋt se poate de clar că nimeni, indifferent de afilierea politică, nu va accepta de bună voie un astfel de viitor.

Desigur, datarea şi-a pierdut puterea, atunci cȋnd anul a venit şi a trecut. Brusc, 1984 a devenit parte din viaţa de zi cu zi – a fost ziua ȋn care iubita te-a părăsit, cȋnd ai luat carnetul de şofer sau cȋnd Everton a bătut Wartford ȋn FA Cup Final.

Şi, deşi mulţi dintre noi am rămas ȋngrijoraţi, ȋncă, de perspectiva unui stat Big Brother tot mai puternic ȋncleştat ȋn jurul nostru, sumbra numărătoare inversă pȋnă la anul fatidic ȋşi pierduse rostul - ȋn schimb, oamenii au ȋnceput să-şi mute privirea nerăbdătoare spre noul viitor luminos, prefigurat de Anul 2000.

Acum, anul 1984 a rămas ȋn urmă, ȋntr-o formă semi-abstractă, mai ales pentru cei născuţi după aceasta dată, iar titlul cărţii pare mult mai puţin important decȋt conţinutul ei, care e pe deplin relevant şi astăzi.

Parte din forma exterioară a poveştii este acum, evident, mai degrabă vetustă. Am recitit-o, ca să scriu acest articol, şi-am fost şocat de felul ȋn care Orwell descrie, pe larg, Londra post-război, distrusă de bombe, care dispăruse deja ȋnainte să mă nasc [1963], pe care şi-o imaginează ca fiind locuită de clasa muncitoare albă (“proletarii”), care acum a fost dislocată, ȋn mare parte.

Ideea că, “nu văzuseră, efectiv, niciodată” străini mergȋnd pe străzile Londrei, ar fi sunat un pic ciudat chiar şi-n realitatea anului 1984, nu mai spun, ȋn zilele noastre!

Aur şi Plumb

 

CERN boffins turn lead into gold for about a microsecond at unimaginable cost https://www.theregister.com/2025/05/12/cern_lead_into_gold/

12 May 2025 - Richard Currie: Deci, alchimiştii aveau dreptate, doar că le lipsea un accelerator de particule de 27 Km şi un buget cȋt al unei ţări dezvoltate.

S-au dus vremurile interesante. Pe acelea avea timp să le proceseze tot omul, la o cafea şi-un pahar de vorbe. Cȋnd Einstein a descoperit Teoria relativităţii, doamnele o discutau la terase, cu ziarul ȋn faţă. Acum, dacă nu se mai fumează…

Deci, vremurile interesante s-au dus, iar visul de secole al presei post-decembriste s-a ȋmplinit. O ţinem dintr-un şoc ȋntr-altul, dezastrele se ţin lanţ iar tragediile sunt trecute cu vederea. Evul mediu, cum ar spune cineva, s-a ȋntors să termine ce-a ȋnceput. Deocamdată, erupe vulcanic (ȋncet, ȋşi face ȋncălzirea) scoate la suprafaţă sute de schelete deodată, aproape a eliminat vȋrsta consimţămȋntului sexual şi, culmea efectelor speciale şi-a fizicii avansate, a reuşit să transforme plumbul ȋn aur.

Luna, Balanţă, Citate celebrităţi

 “Mama m-a inspirat să mă port cu ceilalţi, aşa cum aş vrea să se poarte ei cu mine, indifferent de vȋrstă, rasă, statut financiar.”

“M-am uitat la competitorii mei şi m-am gȋndit că, dacă ei pot, şi eu pot. Iar dacă ei sunt populari făcȋnd lucruri bune, aş putea fi ȋn competiţie cu ei.” Tommy Hilfiger (Aries)

Ce să faci cȋnd simţi că lumea e cu susu’n jos?

 

Here’s What You Can Do When the World Feels Upside Down, by Dr. Samantha Boardman

“Una dintre cele mai bune părţi ale meseriei mele este că aflu ce e ȋn mintea oamenilor. Voi prezenta ȋn continuare răspunsurile la trei ȋntrebări pe care pacienţii, familia, prietenii şi comunitatea mi le pun aproape ȋn fiecare zi.

Care sunt cele mai bune metode de a face faţă stresului?

Cȋnd simţi că lumea e cu sus’n jos, concentrează-te pe ce poţi controla. La ce oră mergi la culcare? Te angajezi ȋn activităţi care te fac mai puternic? Stai lipit de ştiri? Deşi e sănătos să vorbeşti despre ce se-ntȋmplă, nu uita să discuţi şi despre alte subiecte. Iar, peste toate, conectaţi-vă, ţineţi legătura şi fiţi alături unii de alţii. Alegerile pe care le faceţi zi de zi, sunt cele mai de ȋncredere modalităţi de-a face faţă stresului ȋn astfel de vremuri.

Cum echilibrezi balanţa dintre a fi informat şi conectat la ştiri, fără să te laşi copleşit de ele?

Să recunoaştem, ştirile din zilele noastre sunt sumbre şi e greu să nu te necăjeşti sau să te indignezi sau şi una şi alta. Dacă tot timpul te ocupi cu refreshing feed, scrolling după mai multă informaţie sau urmărirea canalului de ştiri preferat, ȋn buclă, s-ar putea să ai impresia că ştii, cȋnd, de fapt, e exact invers. Să urmăreşti un eveniment de ultimă oră ȋţi poate da impresia că eşti mai implicat, dar asta nu te face mai informat.

Trucul este optimizarea – cum, cȋnd şi de unde ȋţi iei ştirile. Iată, aici, cȋteva strategii pe care le poate folosi oricine, ca să ţină pasul cu ce se-ntȋmplă fără să streseze la maxim.

Stress management: Fii indiferent!

 

Your Work, Your Way

Work, success, and meaning at every stage of your career

https://yourwork-yourway.com/2021/01/12/develop-an-indifferent-attitude/

Develop an Indifferent Attitude

Posted on January 12, 2021 by candacemoody

“Oamenii sunt stresaţi, nu de lucruri, ci de viziunea lor asupra lucrurilor…” Epictet

"Ȋntotdeauna am asociat adevărata productivitate, cu concentrarea calmă. Dacă te simţi agitat şi ȋmpins de la spate, mai ales cȋnd desfăşori muncă mentală complexă, pur şi simplu, nu vei fi atȋt de efficient pe cȋt ai putea fi. Iată, cum poţi realiza mai mult, cu mai puţin stress.

Jory MacKay, scriind pentru Fast Company, spune că, dacă e ceva ce-am ȋnvăţat din 2020, e cȋt de puţin control avem, cu adevărat. Ȋn cȋteva săptămȋni, pandemia a schimbat totul, pentru aproape toată lumea după Pămȋnt. Fără preaviz, fără mijloace de a o evita, fără hartă de supravieţuire şi cu atȋt mai puţin, de-a prospera, ȋn tot acest timp.

MacKay spune “Ca să te simţi ȋncrezător şi calm – la muncă şi-n viaţa personală – e nevoie să convieţuieşti cu problemele care sunt ȋn afara controlului personal.” Uşor de spus, greu de făcut. Ȋntr-un interviu din 2020, scriitorul Darius Foroux ȋi spune lui MacKay, care e cheia rezistenţei mentale ȋntr-o criză: “… să te concentrezi pe lucrurile pe care le poţi controla. Iar cele mai puternice lucruri pe care le poţi controla sunt efortul şi abilităţile tale.”

Pentru ȋmbunătăţirea capacităţii de rezistenţă, Foroux apelează la filozofia stoică.