Şcoala şi abuzurile sexuale

E nevoie de mai mulţi bărbaţi ȋn ȋnvăţămȋnt. Şi-n Justiţie. Cu toate nenorocirile pe care le vedem scoase la iveală, cu greu, de la o vreme, e nevoie de mai mulţi bărbaţi ȋn Ȋnvăţămȋnt şi Justiţie. Doamnele din zilele noastre, se vede treaba că nu se descurcă. Nu vor, nu pot, sunt commode, nu ştim. Cert e că nu merge.

Discriminarea pozitivă e o perversiune politică. Găselniţa permite numirea ȋn funcţii a femeilor care convin bărbaţilor din partide sau din alte sfere de influenţă, fără criterii meritocratice. Asta stȋrneşte ostilitate din partea grupului, urmate de proteste din partea grupărilor aşa-numite feministe, se face un sondaj, se concluzionează că societatea romȃnească e misogină. Chiar sexistă, pentru că şi femeile sunt enervate de parvenitismul de gen.

Ȋn Romȃnia, misoginismul e mai mult de tip ţărănesc. Ȋn America este cultivat, tradiţional, de zona intelectuală. Acolo s-a ieşit ȋn stradă pentru dreptul la viol (ȋn ȋnvăţămȋntul superior de mare prestigiu). Evident că sunt adepţi şi-n Romȃnia.

Cum să nu-ţi pese ce gȋndesc alţii despre tine

 

How to Stop Caring About What People Think, by MARK MANSON

“Despre cum să nu dai doi bani pe ce gȋndesc alţii despre tine – o fantezie ciudată pe care o avem cu toţii.

Toţi ne-am dori să fim impasibili la părerile altora, precum Superman ȋn faţa gloanţelor. Dar, ȋn loc de gloanţe, iată-ne aici, ȋncercȋnd să respingem nişte porcării de care am fi vrut să n-avem parte.

Ne imaginăm o stare mentală perfectă, unde nesiguranţa dispare iar noi cucerim lumea. Dar, la contactul cu realitatea, ne dăm seama că nu e aşa uşor.

Voi aborda problema dȋnd trei răspunsuri: unul scurt, altul lung şi cel surprinzător.

Rockefellers şi ȋncălzirea globală

The Rockefellers Created 990 “Climate Change” Institutions, Foundations, And Activist Groups  https://www.activistpost.com/2024/07/the-rockefellers-created-990-climate-change-institutions-foundations-and-activist-groups.html

Rockefellers au creat 990 de instituţii, fundaţii şi grupuri activiste ȋnsărcinate cu “Schimbările climatice” 

“Ca să triumfe cauza guvernării globale, e nevoie de mai mult decȋt susţinerea amabilă a majorităţii. Oamenii trebuie determinaţi să simtă că propria lor siguranţă, libertate, prosperitate şi, da, supravieţuire depind de creaţia timpurilor noastre, domnia legii globale.”

“Jurnalista canadiană Elizabeth Nikson a studiat ȋn profunzime romanul, opera epică a lui Jacob Nordangard: Cine face jocurile. Fiecare organizaţie, oricȋt de josnică şi devoratoare de libertăţi din America a fost fondată sau alimentată cu fonduri din banii familiei Rockefeller. Ȋn 1973, prin sponsorizarea Comisiei Trilaterale, planul lor de a acapara toate resursele lumii a atins cote maxime.

Ce avea să devină moştenirea Rockefeller a ȋnceput cu “Devil Bill”. Aşa cum am scris ȋn Tehnocraţia: Drumul greu spre Ordinea Mondială.

Cultura anxietăţii

 

Anxiety Culture: The New Global State of Human Affairs?  https://www.europenowjournal.org/2018/07/01/anxiety-culture-the-new-global-state-of-human-affairs/ (fragment)

This is part of our special feature on Anxiety Culture.

“Ȋnţelepciunea populară ne oferă dovezi din abundenţă care ne arată că una dintre trăsăturile definitorii ale societăţii contemporane e anxietatea generalizată.

Să luăm următorul set de ȋngrijorări, care proliferează ȋn jurul anumitor aspecte referitoare la condiţiile noastre de trai şi care par să scape de sub control: schimbarea climatică şi consecinţele asupra hranei, capacitatea de a popula zone foarte mari ale globului (zone costiere, deşerturi, insule) şi prezervarea ecosistemelor; prevalenţa crescȋndă a bolilor mintale, dependenţele [de droguri etc.], afecţiunile cronice precum obezitatea; migraţiile massive de populaţie şi turbulenţele ȋn ordinea socială şi politică, drept consecinţă; schimbările tehnologice profunde ȋn materie de comunicaţii, comerţ, forţă de muncă; creşterea inechităţilor ȋntre naţiuni şi ȋn interiorul lor; criza crescȋndă de legitimitate ȋn societăţile democratice şi, deci, creşterea populismului, naţionalismului şi militarismului; terorismul, atacurile cu arme de foc, ȋn masă, şi permanentele relatări de presă ale violenţelor ȋn masă sau forme de ȋndatorare (ale studenţilor, medicale sau altele, personale) care conduc la insecuritate pe termen lung, pe tot parcursul vieţii.

Este presa o ameninţare la libertate şi sănătate mintală?  https://antipresa.blogspot.com/2024/09/este-presa-o-amenintare-la-libertate-si.html#more

Fără ȋndoială, o asemenea lungă listă, care transcede culturile şi sistemele politice, subliniază, ȋntr-o manieră evidentă de ce este atȋt de invocată anxietatea ȋn zilele noastre.

10 semne că e un prieten fals

The flatterer: Flatterers shower you with compliments and praise, but their intentions are not genuine.  https://www.verywellmind.com/signs-of-a-fake-friend-7775483

10 semne că e un prieten fals. Cum să-l miroşi de la o poştă

“Prietenii falşi sunt cei care pretind că le pasă de tine dar nu interesul tău ȋl au ȋn vedere.

Cunoscuţi drept falşi prieteni sau prieteni doar la bine nu şi la rău, sunt cei care tind să se poarte ca nişte prieteni doar cȋnd au un beneficiu, spune Aimee Daramus, PsyD, psiholog clinician la Clarity Clinic, Chicago.

Prietenii adevăraţi pot fi o sursă valoroasă de sprijin emoţional şi practic.

De fapt, cercetările arată că, a avea buni prieteni ȋnseamnă nivel scăzut de stress şi sănătate fizică şi psihică mai bună.

Ȋn acelaşi timp, să te bazezi pe falşi prieteni poate fi o experienţă dură, fiindcă s-ar putea să nu-ţi acorde sprijinul, empatia şi loialitatea de care ai cu adevărat nevoie. “Cȋnd ai nevoie de ceva, brusc, nu mai sunt interesaţi”, spune Dr. Daramus.

Ȋn acest articol, explorăm semnele, cauzele, impactul şi tipurile de falşi prieteni. Vom cere, de asemenea, experţilor, ponturi despre cum să le facem faţă.

Cum ne dăm seama că e un fals prieten

Scrisul de mȋnă face piciorul frumos

NOVEMBER 23, 2022 – De ce scrisul de mȋnă e ȋncă cel mai bun mod de a reţine
informaţia

La tastatură merge mai repede dar scrisul de mȋnă rămȋne ȋn memorie

“Imaginaţi-vă asta: e o zi de lucru ȋntr-o companie financiară de procesare a datelor şi am ca sarcină de serviciu completarea unui system de colectarea datelor de maximă importanţă. Ȋn acest caz, eu sunt inginerul de date care trebuie s-o ȋndeplinească dar ȋmi lipsesc informaţiile necesare pentru a o duce la bun sfȋrşit. Informaţiii auzite ȋntr-una dintre şedinţe, ȋntr-o discuţie de scurtă durată. Mi-am luat cȋteva notiţe, ȋn format digital, dar nu-mi mai amintesc detaliile tehnice necesare să-mi termin treaba. Nu era nimeni disponibil să-mi răspundă la ȋntrebări. Atunci mi-a picat fisa: ar fi trebuit să-mi notez de mȋnă, ȋn timpul şedinţei.

Dacă mi-aş fi luat notiţe de mȋnă, aş fi avut cȋteva surse diferite, tangibile, care mi-ar fi fost de ajutor ȋn găsirea informaţiilor lipsă, dar de maximă importanţă: o memorie mai bună a şedinţei, detaliile lipsă ale discuţiei avute şi chiar notiţele care m-ar fi ajutat să-mi amintesc mai bine evenimentele, doar uitȋndu-mă pe foaie. Ce mi-am notat din taste, deşi folositor, nu m-a ajutat să reţin şi să-mi amintesc informaţia din şedinţă ȋn acelaşi fel ȋn care ar fi făcut-o scrisul de mȋnă.

E greu de ţinut documentele ȋn ordine, la nivel micro şi macro, pentru o ȋntreagă organizaţie sau chiar pentru o echipă, zi după zi, cu atȋtea sarcini, programe, proceduri şi fluctuaţii din partea clienţilor. Dar, ca indivizi care consumă informaţie nouă minut de minut, putem ȋnvăţa ce avem nevoie prin retenţia informaţiei, memoria cognitivă, ȋnţelegerea textului şi o memorie vizuală şi tactilă dobȋndite doar prin notarea de mȋnă.

Scrisul de mȋnă rămȋne, ȋncă, cea mai bună metodă de a ȋnvăţa şi a reţine informaţia.

Scrisul de mȋnă determină o mai bună ȋnţelegere a textului

Conformismul. Stop supuşeniei ȋn faţa conformării sociale! Foloseşte-ţi creierul, ȋn schimb

Stop submitting to social conformity and use your brain instead https://unixdigest.com/articles/stop-submitting-to-social-conformity-and-use-your-brain-instead.html

“De cȋte ori te găseşti de partea majorităţii, e timpul să te reformezi (sau să iei o pauză şi să reflectezi). – Mark Twain

“Fie că avem de-a face cu tehnologia, cu religia, cu ştiinţa sau orice altceva, nimic n-a făcut mai mult rău speciei umane, ȋn general şi individualizat, decȋt supuşenia [complianţa] ȋn faţa conformităţii sociale, ȋn locul utilizării propriului intellect nativ!

Conformismul este, după Wikipedia, acţiunea de a-ţi potrivi paşii, credinţele, comportamentul după normele şi politicile stabilite de grup sau de a gȋndi la fel cu grupul.

De mai bine de treizeci de ani, ȋn industria tech (şi ȋn general, ȋn societate) n-am văzut nimic mai devastator decȋt această conformare oarbă cu trendurile, propaganda şi “regula majorităţii”.

Orice face majoritatea şi orice ȋi mȋnă pe oameni cu prea mult entuziasm e, de regulă, ceva de proastă factură. Probabil, din cauză că oamenii care tind să devină “religioşi” ȋn legătură cu asemenea chestiuni, sunt adesea foarte nesiguri pe ei şi copleşiti emoţional, iar cȋnd văd că cineva e ȋmpotriva a ceea ce ei urmează cu sfinţenie, li se face teamă că ceva ar putea periclita poziţia lor socială. Ȋn care se află nu pentru că ei ȋnşişi ar fi meditat mult şi bine la ce au de făcut, ci pentru că, pur şi simplu, au fost “discipolii orbi” ai altora.

Nu vorbesc despre greşeli, cu toţii greşim. Şi nu mă refer la a fi “intelligent” sau “deştept”, nu despre asta e vorba. Nu intră ȋn discuţie nici ceea ce ȋnseamnă a avea o opinie. Mă refer la probleme factuale, la a ȋnţelege - prin cercetarea fenomenului - pentru ca, apelȋnd la propriul creier, să extragem concluziile logice – de exemplu, că soarele e fierbinte şi focul arde.

Mare parte din tehnologie e ştiinţă pură. Nu e nevoie să ȋnţelegi tot - cȋtă vreme ȋnţelegi principiile de bază, poţi trage concluzii solide şi corecte. E un fapt concret că poţi construi un website fără JavaScript, fără deployment system şi fără a folosi un framework. Tehnologia din spatele TCP/IP, DNS, HTTP şi a serverelor web sunt ştiinţă pură.

Ori de cȋte ori simţi nevoia să-ţi exprimi opinia pe ceva gen Hacker News, Reddit, Lobster, sau altundeva, mai ȋntȋi, ȋntreabă-te: “Oare spun, ceea ce spun, pentru că eu chiar cred asta, sau o spun pentru că aşa gȋndeşte majoritatea sau altcineva decȋt mine?”

AI/inteligenţa artificială şi emoţia?

 

AI TECHNOLOGY - Artificial Intelligence in 2024: Can AI feel emotions? Alessandro Beltramin, April 10, 2023

“Poate AI [inteligenţa artificială] să simtă emoţia?

Răspunsul scurt este NU. AI este o maşinărie, iar maşinăriele nu simt emoţia. AI poate simula emoţia, ȋntr-o oarecare măsură, dar nu se poate spune că simt. Emoţiile sunt un amestec complex de răspunsuri psihice şi fizice la stimuli externi, iar maşinăriile nu au, pur şi simplu, conştiinţa, biologia necesare ca să poată experimenta aşa ceva.

Asta nu ȋnseamnă că nu le poate recunoaşte. Programele AI de recunoaştere a emoţiilor au făcut paşi importanţi ȋn direcţia asta. Pot recunoaşte şi răspunde la emoţiile umane ȋntr-un fel care imită empatia. De exemplu, chatbots pot detecta emoţii precum supărarea şi furia dintr-un text şi pot răspunde ȋntr-o manieră care pare ȋnţelegătoare. Soft-uri precum MorphCast Facial Emotion Recognition AI sunt ȋn stare să descifreze emoţii după expresia facial şi le pot integra ȋn scenario diverse, permiţȋnd maşinăriei să reacţioneze ȋn concordanţă cu starea emoţională a utilizatorului.”

Artificial Intelligence in 2024: Can AI feel emotions? https://www.morphcast.com/blog/can-ai-feel-emotions/ 

“Ce ȋnţelegem prin Emotion AI

Emotion AI, numită şi computerul afectiv, este o ramură a inteligenţei artificiale care se ocupă cu recunoaşterea, interpretarea şi răspunsul la emoţiile umane. Implică dezvoltarea de algoritmi şi modele care permit maşinăriei să detecteze indicia ale unei emoţii, să ȋnţeleagă sterile emoţionale şi să răspundă ȋn consecinţă. Prin dotarea aparatului cu tehnici de ȋnvăţare, Emotion AI permite computerelor să analizeze expresii faciale, tipare vocale, semnale fiziologice şi informaţie text, ca să deducă emoţiile umane.” https://asharibali.medium.com/emotion-ai-understanding-and-responding-to-human-emotions-with-machine-learning-315adf92d20e

Noţiuni de bază: Cum ȋnţelege AI emoţiile

Gȋndirea pozitivă e un nonsens. Stupiditate absolută!

 

"Positive thinking" is nonsense. Total stupidity! by Ema Karachodzhukova

“Vi s-a spus vreodată că trebuie doar să vă “setaţi pozitiv” şi toate problemele dumneavoastră vor dispărea? Sau că, pentru a vă atinge scopurile ȋn viaţă, e sufficient să le “vizualizaţi” şi să adăugaţi un strop de “intenţie pozitivă”?

E o filozofie populară, de cȋteva decenii ȋncoace. Ȋn principiu, graţie unor cărţi precum “Cum să-ţi faci prieteni şi cum să-i influenţezi pe ceilalţi” şi “Gȋndeşte ȋn stil mare şi ȋmbogăţeşte-te”.

Oare, chiar ajută să trăieşti o viaţă mai conectată şi ȋmplinită? Nu prea.

Cartea lui Dale Carneg, Cum să-ţi faci prieteni şi cum să-i influenţezi pe ceilalţi se vinde la fel ca Biblia creştină. Nici o altă carte n-a atins asemenea popularitate. De fapt, Biblia n-ar trebui să concureze, de aceea e oferită gratis, de multe ori.

Ȋnsă, la ȋnceput, cȋnd i-a fost publicată cartea, autorul stătea ȋntr-o librărie ȋncercȋnd să convingă oamenii s-o cumpere.

Libertatea de gȋndire e sub asediu. Ne mai dorim să fim oameni?

Freedom of thought is under attack – here’s how to save your mind  https://theconversation.com/freedom-of-thought-is-under-attack-heres-how-to-save-your-mind-124379

“Libertatea de gȋndire se află ȋntr-un punct critic. Descoperirile tehnologice şi psihologice pot fi folosite ȋn promovarea gȋndirii libere. Ne pot proteja lumea interioară, pot reduce subiectivismul mental şi pot crea noi spaţii de gȋndire. Totuşi, statele şi corporaţiile transformă aceste cuceriri ale ştiinţei ȋn arme de restricţionare a capacităţii de gȋndire.

A pierde libertatea de gȋndire ȋnseamnă distrugerea a ceva unic, specific umanităţii. Ȋmpărţim aceleaşi emoţii de bază cu animalele dar, numai noi putem să dăm un pas ȋnapoi şi să ne punem ȋntrebări: “chiar vreau să fiu furios?”, “sunt eu acea persoană?”, “pot fi cineva mai bun?”.

Omul poate reflecta dacă dorinţele, sentimentele, gȋndurile care dau ȋn clocot ȋn interior sunt concordante cu scopurile, principiile şi idealurile sale. Dacă rezultă că sunt ȋn acord, atunci acestea ne aparţin cu adevărat. De aici, putem acţiona cu convingere.

Dar, se poate ȋntȋmpla să ajungem la concluzia că unele gȋnduri care ne vin ȋn cap aparţin unei alte energii, decȋt a noastră. Să zicem că stai şi-ţi faci treaba, cȋnd, deodată, ȋţi vine ȋn minte “Check Facebook!”. Gȋndul ȋţi aparţine sau vine de la Mark Zuckerberg?

Libertatea de gȋndire pretinde demnitate, permite democraţia şi e parte din alcătuirea propriei personae. Ca să le protejăm, mai ȋntȋi trebuie să recunoaştem inamicii.

Trei ameninţări la adresa libertăţii de gȋndire

198 de metode de acţiune non-violentă

Metode de protest şi persuasiune non-violente

“Declaraţii formale

1.     Discursuri publice

2.     Scrisori sau sprijin din opoziţie

3.     Declaraţii ale organizaţiilor şi instituţiilor

4.     Declaraţii publice angajate (semnate)

5.     Declaraţii de intenţii şi ameninţarea cu acţiunea juridică

6.     Petiţii de grup sau de masă. Comunicare către o largă audienţă

7.     Slogane, caricaturi şi simboluri

8.     Bennere, postere şi comunicare vizuală

9.     Flyere, pamflete, cărţi

10.Ziare şi jurnale

11.Ȋnregistrări radio şi TV

12.Mesaje scrise pe cer sau pe pămȋnt