VIOLENTA LEGALA. ULTRAJ CONTRA BUNELOR MORAVURI.
Incidentul de la Ploieşti în care un huligan loveşte cu boxul sau doar cu pumnul un fotbalist, a dat ocazia lucrătorilor din presă să se repeadă cu pumnii şi picioarele asupra subiectului.
Pentru că violenţa verbală nu produce contuzii, hematoame, fracturi sau bacterii detectabile în laborator pe care să le treci într-un certificat medico-legal, ea nu dă socoteală nici în faţa legii, nici la protecţia consumatorului. Prin urmare, spre deosebire de agresiunile din presă, fapta agresorului care a dat cu pumnul e foarte clară. Toată lumea a văzut ce s-a întamplat, semnele loviturii stau mărturie pe faţa sportivului iar fapta se încadrează într-un articol de lege care o să-l trimită la puşcărie pe drept.
Pentru că ştirea e caldă, presa încă nu s-a pus de accord: în EVZ agresorul dădea muzica prea tare, în alte ziare părinţii şi vecinii îl descriu ca pe un băiat liniştit iar în calitate de supporter de fotbal, se manifesta violent. La început a acţionat singur, mai nou a fost ajutat de alţi doi huligani care au distras atenţia stewarzilor şi, în plus, un ochi ager ar fi văzut cum un fotbalist ar fi dosit boxul care, ştire de ultimă oră, era doar o brichetă. Bomboana după coliva mediatică a pus-o Becali care l-a condamnat pe inculpatul de serviciu: 7 ani cu executare. Presa a mers la blocul unde locuieşte huliganul şi a întrebat o pensionară cum se simte, ce altceva puteau s-o întrebe? Sigur că ne e frică să stăm în bloc cu un huligan! a zis femeia. Ea nu ştia că termenul se referă la hooligans dar, ce contează! Intre timp, în presa online am văzut undeva: click aici să-i vezi ura cand loveşte!
Evident lupta se duce între Războinicul Luminii şi Cavalerul Intunericului, fiecare cu gaşca lui. Primul are unde să-şi exteriorizeze agresivitatea pentru că presa s-a aşezat preş la picioarele lui, celălalt se sufocă de nebăgat în seamă în vizuina din palatul de beton.
Fotbalul e la mijloc iar stadionul e campul de bătălie unde găştile stau faţă în faţă. Pentru că despre găşti este vorba şi despre arbitrii bine plătiţi din presă care-i întărată pe toţi şi pe urmă profită. Libertatea de exprimare n-are limite şi nu intră sub incidenţa legii, oricate razboaie inutile ar isca si oricate minciuni ar debita. Ziariştii au avantajul că îşi revarsă violenţa din interiorul minţii lor în scris dar mai ales verbal unde, neavand semne de punctuaţie, pot să prăvale vorbele şi chiar să le gesticuleze sau să le lovească virtual de faţa adversarului, chiar absent. Iar dacă n-au participat direct pot să-şi imagineze ce-ar fi făcut ei şi să ne plictisească şi pe noi cu asta.
La război ca la război dar după război, mulţi viteji s-arată. La emisiunea lui R.Turcescu de luni seară (31oct.2011) s-a petrecut celebra scenă de bătaie din filmele cu cowboy. Spectatorii din platou au fost întrebaţi dacă l-ar fi lovit pe aggressor aşa cum a făcut un fotbalist de la Steaua, o întrebare care n-avea altă treabă decat să-i dea ocazia moderatorului să spună că el şi Cartianu au mai dat pumni şi, cu un ton mai jos, au mai şi luat. Cartianu n-a zis nici că da, nici că nu, aşa că Turcescu părea a se lăuda că el e singurul rămas în picioare în mijlocul saloonului cu pumnişorii stranşi şi tocul pistolului la genunchi. Il şi vedeam pe carciumar cum se ivea de sub tejghea scuturandu-se de cioburi şi turnandu-i Ziaristului cel Viteaz unu’ dublu. Apoi cum s-a dat în spate şi l-a privit cu admiraţie: nimeni nu dădea whiskyul pe gat ca el!
Altfel, toată discuţia era fără rost pentru că, într-un fel gandeşti cand eşti direct implicat, în alt fel cand eşti pe margine şi este deja altceva cand comentezi un eveniment deja consumat. Cu mintea rece poţi chiar să scrii un articol în care să faci legătura dintre uppercutul pe care l-a aplicat T. Băsescu unui copil pe care l-a făcut să moară de ras şi lovitura extrem de periculoasă pe care a dat-o un individ iresponsabil unui fotbalist, aşa cum face dl. CTPopescu. Dar nici asta nu are nici o legătură cu adevărul pentru că, la noi, agresivitatea suporterului de fotbal este specializată, fiind bine dirijată de către mass-media care i-a indus ideea că ştirile despre Becali sunt ştiri din sport.
Adevărul este că nişte “găşti” de agresori şmecheri care au luat cu japca cluburile de fotbal, sunt mană în mană cu presa, o altă gaşcă lipsită de scrupule care ar face orice pentru bani iar galeria e după chipul şi asemănarea ştirilor din fotbal care incită la violenţă sau chiar creează barfe care să ducă la declaraţii belicoase. După ce starnesc huliganii şi le fac videoclipuri pe hip-hop, ziariştii se dau în spate şi se miră ce violenţi sunt. Apoi dau o ştire despre ce fotbalist şi-a mai luat breloc o paraşută. Nici n-ar trebui să aibă voie să-şi numească rubrica Sport ci, mai degrabă, art. 321, aliniatul 2, Cod Penal: Ultraj contra bunelor moravuri.
