Este presa o ameninţare la libertate şi sănătate mintală?

Is the Mainstream Media a Threat to Freedom and Sanity?

Categories: Freedom vs Tyranny, Videos  https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/

The following is a transcript of this video.

“I rejoice that horses and steers have to be broken before they can be made the slaves of men, and that men themselves have some wild oats still left to sow before they become submissive members of society.” Henry David Thoreau, Walking

“Dacă ce spune Henry David Thoreau este adevărat – că trebuie să fim ȋnfrȋnţi ȋnainte să devenim sclavi şi supuşi – atunci suntem o populaţie ȋnfrȋntă. Fiindcă, cei mai mulţi dintre noi suntem supuşi ȋn exces. Facem ce ni se spune indifferent cȋt de absurd, idiot şi immoral ar fi, cȋtă vreme comanda vine de la un politician, birocrat sau om de ştiinţă. Ȋn schimbul protecţiei impotriva unor ameninţări relativ banale, am renunţat la libertatea noastră şi permitem apariţia unei ameninţări reale, mortale – totalitarismul. Dar, oare poate fi oprit trend-ul? Ȋn acest video, vom demonstra că internetul, smartphonul şi social media sunt tehnologii care s-ar putea dovedi foarte defavorabile acelora care vor să ne pună ȋn lanţurile totalitarismului tehnocratic.

Se spune că politicile rezidă din cultură – cu alte cuvinte, cultura determină tipul de reguli care apar ȋntr-o societate. Dar se poate spune şi că modelul cultural rezidă din tehnologie. Inovaţiile tehnice, care creează noi posibilităţi de interacţiune cu lumea, schimbă cultura.

Dintre toate revoluţiile tehnologice care au stat la baza schimbărilor culturale, tehnologiile de comunicaţie sunt printre cele cu impactul cel mai important. Pentru că acestea modelează fluxul de informaţie iar informaţia ȋnseamnă putere. Informaţia ne direcţionează atenţia, ajutȋnd astfel, la modelarea percepţiei realităţii. Informaţia stabileşte ce este posibil, influenţȋndu-ne modul de acţiune. Iar pe tărȋmul politicii, informaţia legitimează sau delegitimează o structură a clasei conducătoare.

Dacă schimbi tehnologia comunicaţiilor, schimbi fluxul de informaţii. Schimbi fluxul de informaţii, schimbi cultura. Schimbi cultura, schimbi status quo-ul politic.

O privire rapidă către două revoluţii ȋn tehnologia comunicaţiilor, care au precedat apariţia internetului – tiparul mobil, invenţia lui Gutenberg, la mijlocul secolului al XV-lea şi apariţia radioului şi televiziunii ȋn sec. XX – ne revelează schimbările sociale dramatice care au venit odată cu ele.

“Social, extinderea tipografiei a adus naţionalismul, industrializarea, comerţul de masă, alfabetizarea universală şi educaţia.” Marshall McLuhan, Understanding Media

Tiparniţa a dus la o explozie de cărţi publicate. Se estimează că, ȋn cei 50 de ani anteriori invenţiei, doar 12 000 de cărţi au fost copiate de toţi scribii din Europa, ȋn timp ce, ȋn următorii 50 de ani, au fost tipărite 12 milioane de cărţi. Prin reducerea costului de producţie, informaţia a ajuns ȋn mai multe case iar ideile au deschis minţile unui tot mai mare număr de oameni, avȋnd profunde implicaţii politice. Creşterea numărului de biblii a fost un important factor in reforma religioasă [protestantismul] iar mişcarea pamfletară a devenit motorul revoluţiei franceze şi a celei americane.

“Drept rezultat al invenţiei lui Gutenberg, monarhii au fost decapitaţi, hărţile lumii au fost redesenate… S-au născut societatea modernă si economia modernă.” Andrey Miroshnichenko, Human as Media

Următoarea mare revoluţie majoră ȋn comunicaţii a fost inventarea telegrafului electric şi radioului, apoi, curȋnd, a telefonului şi televiziunii. Aceste tehnologii au diminuat nevoia de reţea de transport – feroviar, pe uscat sau pe mare – pentru diseminarea informaţiei şi a făcut ca lumea să pară mai mică. Abilitatea de a trimite informaţia ȋn fiecare casă a naţiei, simultan, a creat paradigma mass-media, care a definit sec XX. Ȋn 1947, Comisia pentru libertatea presei a făcut o descriere profetică a puterii dezlănţuite de fluxul informaţional al acestei noi paradigme media:

“Presa modernă, ȋn sine, e un fenomen nou. Caracteristica de bază e de mare agenţie de comunicare ȋn masă. Agenţiile de presă facilitează dezbaterile şi schimburile de idei. Sau le sufocă. Pot contribui la progresul civilizaţiei sau ȋl pot ȋmpiedica. Pot ȋnjosi şi vulgariza omenirea. Pot pune ȋn pericol pacea lumii… Se pot juca, oricum, cu ştirile şi semnificaţiile lor, pot produce şi hrăni emoţii, pot crea iluzia că totul e bine şi pot obtura realităţi, pot folosi abuziv cuvinte mari şi pot umfla de semnificaţie slogane goale de conţinut.”  A Free and Responsible Press by The Commission on Freedom of the Press, 1947 

Mass-media - radio şi televiziune - constituie edificiul fluxului informaţional, de sus pȋnă jos. Ȋi reprezintă pe cei cȋţiva care deţin şi operează infrastructura, ȋn colaborare cu indivizi care deţin bogăţie şi putere, corporaţii şi instituţii care influenţează companiile mass-media şi triază, manipulează şi ȋmpachetează conţinutul, ȋn aşa fel ȋncȋt, să le servească propriile interese.

“Mass-media se pretinde un furnizor, deşi, ȋn realitate, serveşte drept robinet - care se deschide ca să vină bani sau, cȋnd este permis, de către autorităţi.”  Andrey Miroshnichenko, Human as Media 

Mass-media a făcut posibilă o conformitate cum nu s-a mai văzut, ȋn ce priveşte concepţiile despre lume şi viaţă şi s-a dovedit a fi un standard excellent pentru rezilienţa ideologiilor care favorizează controlul centralizat [ierarhizat] de sus ȋn jos. Asta pentru că, aceia care hotărăsc ce informaţie ajunge ȋn mass-media, au puterea să direcţioneze atenţia maselor către anumite probleme sau evenimente şi s-o ţină la distanţă de altele sau cum explică Michael Parenti:

“Dacă presa nu ne poate modela fiecare opinie, poate să seteze percepţia ȋn jurul căreia ne formăm opiniile. Acesta ar putea fi efectul cel mai important al mediei de ştiri: ne fac agenda de interes tuturor, alegȋnd pe ce să pună accentul, ce să ignore sau să suprime, iar rezultatul e că ne organizează cea mai mare parte a lumii noastre politice. Poate că mass-media nu ne poate dicta tot timpul cum să gȋndim dar reuşeşte, cu mare success, să ne indice la ce să ne gȋndim.” Michael Parent, Inventing Reality: The Politics of Mass Media

Ȋntr-o manieră mai cinică, se poate spune că mass-media le garantează celor puţini care o controlează, genul de putere descrisă de Orwell, ȋn romanul 1984

“Puterea constă ȋn a sfărȋma mintea umană-n bucăţi mici, după care s-o reconstruieşti, ȋn alte forme, după cum ȋţi place.”  George Orwell, 1984

Naziştii au folosit mass-media ca să convingă populaţia să accepte conducerea totalitară, după cum a declarat chiar ministrul propagandei, Joseph Goebbels: Felul cum am preluat puterea şi cum am folosit-o, ar fi fost de neconceput fără radio…” Gordon Allport şi Hadley Cantril, ȋn cartea lor din 1935, Psihologia Radioului, au explicat ce se află ȋn spatele acestor cuvinte:

“Radioul e un mediu de comunicare cu totul nou, predominant ca mijloc de control social şi de-o influenţă epocală asupra orizontului mental al oamenilor.” Gordon Allport and Hadley Cantril, The Psychology of Radio

Un flux informaţional filtrat, limitat, unidirecţional, totul sub controlul unui grup select şi servit maselor credule, creează o situaţie similară alegoriei lui Platon. Ȋn această alegorie, prizonierii sunt legaţi cu lanţuri, ȋntr-o peşteră, şi forţaţi să privească dansul umbrelor pe pereţi. Altceva nu cunoşteau, aşa că prizonierii confundau umbrele cu realitatea şi, după cum scrie Richard Weaver ȋn Ideile au consecinţe:

“…mass-media e o transpunere ȋn actualitate a celebrelor personaje din peşteră. Handicapul prizonierilor e că nu pot percepe adevărul. Zidul din faţa lor, pe care joacă umbrele, este ecranul pe care presa, cinema-ul şi radioul ȋşi proiectează versiunea proprie despre viaţă. Richard Weaver, Ideas Have Consequences

De-aici ȋşi trage puterea revoluţia internetului – care este un mijloc de evadare al maselor din peştera umbrelor manipulatoare. Pentru că, de fiecare dată cȋnd unul dintre noi descoperă corupţia autorităţilor instituţionale, cȋnd vede dincolo de minciună sau identifică un act de propagandă – odată ce ne dăm seama, cu alte cuvinte, că ce credeam a fi adevăr este, nimic altceva decȋt, manevrarea umbrelor – putem scoate asta la iveală ȋn faţa unei audienţe potenţiale de milioane. Revoluţia internetului termină cu monopolul pe care mass-media ȋl deţinea asupra fluxului de informaţie şi astfel, dacă presa scrisă a dus la emanciparea categoriei cititorilor, atunci, cum spune Mirochinichenko:

“Ce experimentăm acum este… emanciparea autorilor. Computerele personale, la fel ca telefoanele mobile… au acordat tuturor indivizilor dreptul nelimitat de a-şi disemina gȋndurile celorlalţi, indifferent de motiv…” Andrey Miroshnichenko, Human as Media

Va avea, emanciparea autorilor, rolul transformator al revoluţiei comunicaţiei care a precedat-o? Timpul ne va spune, dar, ca să-l citez pe Miroshnichenko din nou:

“…dacă analogiile istorice sunt corecte, atunci ar trebui să ne aşteptăm la zguduiri comparabile [urmare a dezvoltării internetului]. Puterea vechilor autorităţi ȋntotdeauna s-a prăbuşit odată cu pierderea controlului sacru asupra informaţiei. Consecinţa e că status quo-ul politic, social şi economic se prăbuşeşte. Cu fiecare eliberare de conţinut, societatea se dezbară de vechile forme, la fel cum şarpele ȋşi reȋnnoieşte pielea.”  Andrey Miroshnichenko, Human as Media

Fluxul informaţional făcut posibil de internet nu trebuie văzut doar ca effect distructiv şi de subminare. Mai degrabă, ȋntr-o manieră mai constructivă, ne revelează posibilităţi alternative pentru modul de viaţă al indivizilor şi de funcţionare a societăţii. Fie că e vorba de alternative la sistemul monetar inflaţionist al monedei curente, de controlul guvernamental asupra educaţiei şi sistemului de sănătate sau de structura politică a societăţii, ȋn general, idei care n-ar fi fost admise niciodată ȋn media mainstream controlată, sunt disseminate odată cu emanciparea autorilor. Această nouă paradigmă media eliberează distrugerea creativă necesară, pentru ca societatea să nu se ȋmpotmolească ȋn stagnare şi involuţie.

Ȋnsă, pe măsură ce fluxul de informaţie liberă ameninţă stilul de viaţă parazitar al multor ocupanţi ai unor poziţii de putere, trebuie să ne aşteptăm la tot mai multe apeluri la cenzură, ȋn tentativa de a ne forţa să intrăm ȋnapoi ȋn peşteră.

Cenzura va fi justificată ca o nevoie de a limita discursul urii şi de a corecta dezinformarea – dar aceste pretexte sunt doar un ambalaj atractiv sub care se ascund fapte de distrugere socială – sufocarea libertăţii de exprimare, ȋn tentativa de a proteja interese puternice. Emanciparea autorilor ameninţă legitimitatea clasei oligarhice de politicieni, birocraţi, a capitaliştilor de camarilă şi a abilităţii lor de a trage sforile din spatele vălului protectiv al mass-mediei manipulatoare.    

“Oamenii şi zeii care şi-au păstrat statutul timp ȋndelungat n-au tolerat niciodată dialogul. Pentru ca mulţimea să pice ȋn admiraţie, trebuie păstrată distanţa.” Gustave Le Bon, The Crowd: A Study of the Popular Mind

Nu e prima dată cȋnd, odată cu apariţia noilor tehnologii de comunicare, au loc tentative de limitare a fluxului informaţional. Cȋnd s-a inventat presa tipărită, clasa conducătoare din Europa a implementat cenzura prin legi dure. Un exemplu e English Licensing Order of 1643, care a ordonat arestarea oricui scria cărţi cu tentă critică la adresa guvernului. Dar forţa presei tipărite s-a dovedit a fi prea puternică, efectele ei neputȋnd fi supuse ordinelor clasei conducătoare, avidă de putere, cum spune Marshall McLuhan:

“Cȋnd o nouă tehnologie apare ȋntr-o societate, aceasta nu se va opri din a infiltra acea societate pȋnă cȋnd nu va umple pȋnă la saturaţie fiecare instituţie.”  Marshall McLuhan, Understanding Media

Dar istoria nu se repeată, doar rezonează. E posibil ca, dacă stăm prea pasivi şi nu luăm atitudine fermă ȋmpotriva sufocării libertăţii de exprimare, atunci, această revoluţie tehnologică va fi una diferită de cele anterioare. Cei aflaţi la putere vor ȋnvăţa cum să folosească ȋn avantajul lor noua paradigmă tehnologică şi, ȋn loc să ne elibereze pe noi, noile tehnologii vor fi instrumentul cu care ne vor ȋngropa ȋn iadul totalitarismului tehnocratic global.

Pămȋntul devine o navă spaţială - The Economics of the Coming Spaceship Earth  https://antipresa.blogspot.com/2024/11/pamintul-devine-o-nava-spatiala.html#more

“Opinia publică! Nu ştiu cum o definesc sociologii, dar mi se pare evident că nu poate consta decȋt ȋn interacţiunea opiniilor individuale, exprimate liber şi independent faţă de govern sau de o opinie partizană. Cȋtă vreme nu există opinie publică independentă ȋn ţara noastră, nu există nici o garanţie că nu ne putem trezi, din nou, cu exterminarea a milioane şi milioane de oameni, fără motiv, iar asta poate ȋncepe ȋntr-o noapte, oricare, poate chiar la noapte.” Aleksandr Solzhenitsyn, The Gulag Archipelago”

“Michael John Parenti (born September 30, 1933) is an American political scientist, academic historian and cultural critic who writes on scholarly and popular subjects.”  https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Parenti

Is the Mainstream Media a Threat to Freedom and Sanity?

Categories: Freedom vs Tyranny, Videos  https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/

“Mass media made possible a never-before-seen conformity in worldviews and proved an excellent paradigm for the furtherance of ideologies that favoured top-down, centralized control. For those who determine what information flows t…” https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/