Libertatea de gȋndire e sub asediu. Ne mai dorim să fim oameni?

Freedom of thought is under attack – here’s how to save your mind  https://theconversation.com/freedom-of-thought-is-under-attack-heres-how-to-save-your-mind-124379

“Libertatea de gȋndire se află ȋntr-un punct critic. Descoperirile tehnologice şi psihologice pot fi folosite ȋn promovarea gȋndirii libere. Ne pot proteja lumea interioară, pot reduce subiectivismul mental şi pot crea noi spaţii de gȋndire. Totuşi, statele şi corporaţiile transformă aceste cuceriri ale ştiinţei ȋn arme de restricţionare a capacităţii de gȋndire.

A pierde libertatea de gȋndire ȋnseamnă distrugerea a ceva unic, specific umanităţii. Ȋmpărţim aceleaşi emoţii de bază cu animalele dar, numai noi putem să dăm un pas ȋnapoi şi să ne punem ȋntrebări: “chiar vreau să fiu furios?”, “sunt eu acea persoană?”, “pot fi cineva mai bun?”.

Omul poate reflecta dacă dorinţele, sentimentele, gȋndurile care dau ȋn clocot ȋn interior sunt concordante cu scopurile, principiile şi idealurile sale. Dacă rezultă că sunt ȋn acord, atunci acestea ne aparţin cu adevărat. De aici, putem acţiona cu convingere.

Dar, se poate ȋntȋmpla să ajungem la concluzia că unele gȋnduri care ne vin ȋn cap aparţin unei alte energii, decȋt a noastră. Să zicem că stai şi-ţi faci treaba, cȋnd, deodată, ȋţi vine ȋn minte “Check Facebook!”. Gȋndul ȋţi aparţine sau vine de la Mark Zuckerberg?

Libertatea de gȋndire pretinde demnitate, permite democraţia şi e parte din alcătuirea propriei personae. Ca să le protejăm, mai ȋntȋi trebuie să recunoaştem inamicii.

Trei ameninţări la adresa libertăţii de gȋndire

Prima ameninţare e evoluţia psihologiei. Cercetările au dus la noi descoperiri, noi moduri de influenţare a gȋndurilor noastre, a comportamentului uman şi afferent luării deciziilor.

Statele şi corporaţiile folosesc această cunoaştere ca să ne determine să gȋndim şi să acţionăm ȋn direcţia ȋn care scopurile le sunt servite. Scopurile lor pot fi diferite de ale noastre. Aceştia folosesc psihologia ca să ne influenţeze să riscăm mai mult, să cumpărăm mai mult şi să petrecem mai mult timp pe social media. Poate fi folosită chiar să influenţeze rezultatul alegerilor.  

A doua ameninţare vine de la utilizarea maşinăriei algoritmilor ȋn prelucrarea “big data”. Atunci cȋnd le dăm datele noastre companiilor, le permitem să vadă profund, ȋn mintea noastră. Asta ne face mai vulnerabili la manipulare şi, cȋnd ne dăm seama că viaţa privată ne-a fost compromisă, abilitatea de a gȋndi liber devine anxioasă.  

A treia ameninţare vine din capacitatea crescȋndă de descifrare a gȋndurilor din activitatea cerebrală. Facebook, Microsoft şi Neuralink dezvoltă o interfaţă creier-computer. Asta ar putea crea maşinăria care să ne citească gȋndurile. Accesul, fără precedent, la gȋndurile noastre, creează ameninţarea, fără precedent, la libertatea noastră.

Aceste cuceriri ale tehnologiei şi psihologiei deschid uşile, pentru state şi corporaţii, prin care să ne violeze, manipuleze şi pedepsească gȋndurile. Deci, ce putem face?

Legea ne poate salva

Legea drepturilor internaţionale ale omului ne dă dreptul la libertate de gȋndire. Şi totuşi acest drept a fost complet neglijat. Rareori este invocat ȋntr-o sală de judecată. Trebuie să lucrăm la asta, la definirea acestui drept, pentru a-l putea folosi să ne apărăm.

Trebuie să-l folosim ca să ne apărăm intimitatea mentală. Altfel, presiunea asupra noastră, pentru conformare, ne va pune piedică ȋn dezbaterea de idei şi căutarea adevărului. Trebuie să-l folosim ca să-I ȋmpiedicăm să ne manipuleze gȋndurile prin trucuri psihologice sau ameninţări cu pedepse.

Şi trebuie să-l folosim pentru a ne proteja gȋndurile sub orice formă. Gȋndurile nu sunt doar ce se-ntȋmplă ȋn mintea noastră. Uneori gȋndim ȋn scris sau ȋntr-o căutare pe Google. Dacă recunoaştem aceste activităţi drept “gȋnduri”, atunci se definesc drept viaţă privată şi se află sub dreptul libertăţii de gȋndire.

Ȋn fine, trebuie să folosim acest drept pentru a cere guvernelor să se asigure că societatea are dreptul de a gȋndi liber. Aici, psihologia poate ajuta.

Prevenţia manipulării

O mai bună ȋnţelegere a minţii noastre, ne poate ajuta să ne protejăm de manipularea celorlalţi. De exemplu, psihologul Daniel Kahneman face distincţia ȋntre ceea ce noi numim gȋndirea din instinct şi gȋndirea lentă, raţiunea.

Din instinct, luăm decizii rapide, fără effort, bazate pe un process mental anterior. Preţul poate fi eroarea. Prin contrast, raţiunea e gȋndire lentă, un process controlat ȋn mod conştient, adesea bazat pe limbaj. Ne ia mai mult timp dar e mai precisă.

Asta ȋnseamnă că, prin crearea unor denivelări ȋn traficul gȋndirii, ne putem ȋmbunătăţi capacitatea de luare a deciziilor. Tot dȋnd click pe conţinut sau reclamele corporaţiilor nu ne permite să ne exercităm libertatea de gȋndire. N-avem timp să ne dăm seama dacă dorinţele noastre sunt ale noastre sau ale maestrului păpuşar.

Trebuie, de asemenea, să ne schimbăm mediul ȋnconjurător cu unul care ne sprijină un mod de viaţă autonom. Un mod de viaţă autonom ne-ar permite crearea propriile motivaţii raţionale, ȋnainte de a acţiona, minimizarea controlulului din exterior – cum ar fi pedepsele şi premiile - ar ȋncuraja libertatea de a alege, participarea voluntară şi luarea deciziilor comune.  

Tehnologia ne poate ajuta să creăm un astfel de mediu. Dar, a cui responsabilitate este implementarea lui?

Să acţionăm

Guvernele trebuie să ajute cetăţenii să ȋnveţe de mici cum funcţionează mintea. Societatea trebuie concepută ȋn aşa fel ȋncȋt să ȋncurajeze gȋndirea liberă. E datoria guvernelor să-i oprească pe aceia care violează drepturi ale omului, precum libertate de gȋndire, inclusiv corporaţiile.

Corporaţiile trebuie să-şi aducă şi ele aportul. Trebuie să se angajeze să susţină libertatea de gȋndire, prin politica firmei. Să se aplece, serios, asupra modului cum, activitatea lor ar putea afecta libertatea de gȋndire. Ar putea fi obligate să declare care sunt trucurile psihologice folosite ȋn modelarea comportamentului nostru.   

Şi noi, oamenii, trebuie să ȋnvăţăm. Trebuie să promovăm şi să sprijinim principiile gȋndirii libere. Trebuie să-i dezavuăm pe aceia care transformă una dintre cele mai importante calităţi ale speciei noastre – aceea de fiinţe sociale - ȋntr-una din cele mai mari slăbiciuni, folosind-o ca mijloc de strȋngere de informaţii. Trebuie să votăm ȋn conformitate cu propriile opinii şi interese ȋmpotriva acelora care ne violează libertatea de gȋndire.

Toate astea indică faptul că ne dorim libertatea de gȋndire. Dar, ne-o dorim? Mulţi dintre noi mai degrabă s-ar electrocuta decȋt să stea liniştiţi cu propriile gȋnduri.

Oare, mulţi dintre noi ar prefera ca guvernele şi corporaţiile să gȋndească pentru noi, să ne servească predicţii şi să ne dea ghionturi de urmat? Nu cumva, mulţi dintre noi ar fi mai fericiţi dacă libertatea de gȋndire ar fi limitată ȋn schimbul unei mai mari siguranţe? Cȋt de mult ne dorim libertatea de gȋndire şi ce suntem pregătiţi să sacrificăm pentru ea?

Mai simplu: ne mai dorim să fim oameni? Sau, oare, durerea, efortul şi responsabilitatea aflate ȋntr-una dintre trăsăturile noastre caracteristice - libertatea de gȋndire – au devenit prea greu de suportat?

Dacă e aşa, nu mai e clar nici ce se va alege de noi, nici ce vom alege să fim.”

Freedom of thought is under attack – here’s how to save your mind  https://theconversation.com/freedom-of-thought-is-under-attack-heres-how-to-save-your-mind-124379