Pămȋntul devine o navă spaţială

 

Pămȋntul devine o navă spaţială

The Economics of the Coming Spaceship Earth

Kenneth E. Boulding

In H. Jarrett (ed.) 1966. Environmental Quality in a Growing Economy, pp. 3-14. Baltimore, MD: Resources for the Future/Johns Hopkins University Press.

First presented by Kenneth Ewart Boulding at the Sixth Resources for the Future Forum on Environmental Quality in a Growing Economy in Washington, D.C. on March 8,1966.

“Suntem acum ȋn mijlocul unui lung process de tranziţie ȋn ce priveşte imaginea pe care omul o are despre sine şi mediul ȋnconjurător. Omul primitiv şi, ȋntr-o mare măsură, omul civilizaţiei timpurii, se imagina ca fiind locuitor al unui spaţiu, potenţial, nelimitat. Şi, pentru o lungă perioadă de timp, a existat un loc, undeva, dincolo de limitele cunoscute ale aşezărilor omeneşti, ceva ca o frontieră. Adică, exista permanent un alt loc unde să migreze, cȋnd supravieţuirea devenea dificilă, fie din cauza deteriorării mediului ȋnconjurător, fie a deteriorării structurii sociale ȋn locurile unde trăiau oamenii. Imaginea frontierei e probabil una dintre cele mai vechi imagini ale omenirii, deci nu e surprinzător că ne vine greu să scăpăm de ea.

Totuşi, treptat, omul s-a obişnuit cu noţiunea de pămȋnt sferic şi sferă ȋnchisă de activitate umană. Cȋteva spirite evoluate din Grecia Antică şi-au dat seama că Pămȋntul e o sferă. Abia ȋn secolele XV – XVI, odată cu circumnavigaţia şi explorările geografice, faptul că Pămȋntul e rotund a devenit cunoscut şi acceptat pe scară largă. Chiar şi ȋn sec. XIX, harta cea mai răspȋndită era proiecţia lui Mercator, care a văzut Pămȋntul ca pe un cilindru - ȋn esenţă, o suprafaţă plană a globului pămȋntesc ȋndoită ȋn această formă – şi abia ȋn al II-lea război mondial, odată cu dezvoltarea erei aviaţiei, planeta sub formă de glob a intrat cu adevărat ȋn conştiinţa publică.

Chiar şi acum, suntem foarte departe de a fi realizat ajustările morale, politice şi psihologice implicite acestei tranziţii, de la planul nelimitat, la sfera ȋnchisă. Economiştii, mai ales, cei mai mulţi dintre ei, n-au reuşit să ȋnţeleagă ultimele consecinţe ale tranziţiei de la planul nelimitat, la sfera delimitată. Există o ezitare ȋn utilizarea termenilor de “ȋnchis”/”deschis”, ȋn privinţa asta, deoarece au fost folosite cu multe nuanţe. Cu toate astea, e greu de găsit termeni echivalenţi. Sistemul deschis are, ȋntr-adevăr, similitudini cu sistemul deschis al lui von Bertalanffy, prin faptul că susţine menţinerea unei părţi din structură, ȋn timpul transferului, de la input la output. [intrare/ieşire]

Ȋntr-un system ȋnchis, rezultatul tuturor părţilor sistemului depinde de părţile componente. Nu există intrări, nu există ieşiri; pentru că, ȋntr-adevăr, nu există “ȋn afara” sistemului. Sistemele ȋnchise, de fapt, sunt cazuri rare ȋn cadrul experienţei umane - ȋn fapt, sȋnt aproape necunoscute – pentru că, dacă ar exista cu adevărat sisteme ȋnchise ȋn jurul nostru, n-am putea, sub nici o formă, să introducem sau să primim informaţie, ȋn şi din system – rezultă că, dacă ar fi cu adevărat ȋnchise, nici n-am conştientiza că există. Nu putem afla despre un system ȋnchis decȋt dacă suntem participanţi. Unele societăţi primitive, izolate, se asemănau cu un system ȋnchis dar, chiar şi acestea, aveau schimburi cu mediul [intrări/ieşiri].

Toate organismele vii, inclusiv omul, sunt sisteme deschise. Primesc input-uri sub formă de aer, hrană, apă şi deversează excremente şi gaze urȋt mirositoare.

Privarea de input-ul aer, chiar şi pentru cȋteva minute, e fatal. Lipsa abilităţii de schimburi cu mediul, de tip input/output e fatală. De aceea, toate societăţile umane au fost sisteme deschise. [societăţi deschise]

Au primit input din pămȋnt, atmosferă, ape, iar ca output au deversat ȋn aceleaşi rezervoare; intern, oamenii produc input sub formă de copii şi output sub formă de cadavre. Dacă am avea capacitatea de a livra continuu input şi de a scăpa de output, un system deschis, de felul acesta, ar putea exista pe termen nelimitat.

11 lucruri ridicol de scumpe, pe care le cumpără bogaţii

 11 Crazy Expensive Things Rich People Buy, by Jeff Rose, Wealth Expert at Due

11 lucruri nebunesc de scumpe, pe care le cumpără bogaţii

“V-aţi ȋntrebat vreodată pe ce-aţi cheltui banii dacă ar fi să cȋştigaţi la loto sau să deveniţi, brusc, bogaţi.

Poate fi amuzant să visaţi cu ochii deschişi la aşa ceva. Pȋnă la urmă, cine poate spune ce experienţe incredibile, palpitante ȋl aşteaptă?

Ei bine, ȋn timp ce majoritatea oamenilor se stresează din cauza inflaţiei, costul crescȋnd al traiului de zi cu zi şi portofoliul de investiţii care tot scade, cei mai mulţi bogaţi nu par să se-ngrijoreze. Ba chiar, fac achiziţii ridicole, după standardele celor mai mulţi. Uite, aici, cȋteva lucruri nebunesc de scumpe, cumpărate de aceştia, lucruri la care alţii doar visează.

Pămȋntul devine o navă spaţială - The Economics of the Coming Spaceship Earth  https://antipresa.blogspot.com/2024/11/pamintul-devine-o-nava-spatiala.html#more

Care sunt cele 11 lucruri ridicol de scumpe, cumpărate de bogaţi?

1.     Bilete de călătorie ȋn spaţiu

Mulţi oameni sunt preocupaţi să strȋngă puncte gratis şi să călătorească ȋn afara sezonului, ca să-şi permită vacanţa anuală. Ȋn acelaşi timp, super-bogaţii se gȋndesc cum să părăsească planeta.

Una dintre cele mai nebuneşti lucruri pe care le cumpără aceştia sunt bilete de călătorie ȋn spaţiu, o atracţie turistică, nici pe departe, aşa aglomerată ca Turnul Eiffel dar mult, mult mai palpitantă.

Virgin Galactic vinde publicului bilete spre spaţiul cosmic la 450 000 $ bucata, o creştere abruptă faţă de 250 000 $, cȋt era la ȋnceput. Nu e sigur că aceste zboruri nu s-au mai scumpit, ȋntre timp, ţinȋnd cont de cererea mare şi de inflaţie dar e o sumă imensă ca s-o dai pe următoarea ta călătorie. Zborurile durează 90 min., timp ȋn care experimentezi imponderabilitatea şi eşti martorul unei privelişti fantastice, Pămȋntul văzut de foarte sus.

Virgin Galactic nu este, nici măcar, singura companie aerospaţiala după piaţă. SpaceX lansează primul zbor fără astronauţi profesionişti, ȋn septembrie 2021. Blue Origin, fondată de Jeff Bezos, nici măcar nu vrea s-anunţe, ȋncă, un preţ pentru zborurile lui, dar, ȋn zborurile anterioare, locurile au ajuns la milioane de dolari, la licitaţie.

Deci, nu e nici o ȋndoială: trebuie să fii extraordinar de bogat, ca să te gȋndeşti, măcar, la plecarea ȋn spaţiu.

2.     Insule private

Care e următorul, cel mai bun lucru, după plecarea ȋn afara planetei? Să fii proprietarul unei părţi din planetă. Iar, uneori, ai noştrii bogaţi vor să deţină o insulă privată unde se pot relaxa, lenevi cu prietenii sau doar să se izoleze de restul lumii.

E o listă lungă de celebrităţi care cumpără insule private pentru uzul personal sau ca să le transforme ȋn resorturi de lux. Sir Richard Branson a cumpărat Necker Island ȋn British Virgin Islands, ȋn 1979, şi a transformat-o ȋntr-un resort de lux. Mulţi alţii, bogaţi şi faimoşi, şi-au făcut un obicei din a-şi cumpăra insule private. Leonardo Dicaprio şi-a cumpărat-o chiar lȋngă Belize, ȋn 2005. Larry Ellison, co-fondatorul Oracle Corporation, a cumpărat 98% dintr-o insula din Hawaii, ȋn 2012.

3.     Super-iahturi

Dacă ai insula ta, trebuie s-ajungi acolo, cumva. Iar bogaţii ȋşi permit s-o facă cu stil, cu iahtul. Şi cum iahturile obişnuite nu fac de ei, mulţi dintre super-bogaţi ȋşi cumpară super-iahturi; annual, se vȋnd cu sutele.

Cu ce se deosebeşte un iaht obişnuit de un super-iaht? Nu există o definiţie tehnică a super-iahtului dar, ȋn general, poate găzdui mai mult de zece invitaţi şi vine cu unele facilităţi pe care le găseşti ȋn vilele de lux.

Larry Ellison e cunoscut pentru că a fost proprietarul unui iaht de 138 de metri, numit Răsărit, care avea 82 de camere, o sală de cinema, o sală de gimnastică şi un teren de baschet. Ȋntre timp l-a vȋndul pentru altul mai luxos. Alţi miliardari din Silicon Valley, posedă, de asemenea super-iahturi, inclusiv Larry Page, Jeff Bezos şi Bill Gates.

Avȋnd atȋt de mult lux la dispoziţie pe o singur vas, e greu să nu recunoşti că super-iahturile sunt un symbol al bogăţiei.

4.     Celebrităţi la dispoziţie

Ştiaţi că bogaţii pot ȋnchiria celebrităţi pentru evenimente sociale? Dacă ai suficienţi bani, poţi angaja celebrităţi să te etalezi cu ele sau să dea o reprezentaţie pentru tine.

Super-bogaţii sunt cunoscuţi că angajează personae celebre pentru evenimentele lor private. Agenţiile online de profil ȋnlesnesc ȋnchirierea de vedete, scriitori, sportivi şi muzicieni, pentru preţul corect.

Jennifer Lopez a intrat ȋn collimator, ȋn 2013, fiindcă a acceptat să ţină un mic concert pentru liderul Turkmenistanului, ȋn schimbul a peste un million de dolari. The Kardashians au fost plătite ca să apară la vernisaje. Dacă ai suficienţi bani ȋn cont, chiar şi tu poţi să socializezi ȋntr-un grup de bogaţi şi faimoşi.

5.     Accesorii de baie scumpe, de aur

Cu toţii trebuie să folosim baia, la un moment dat, aşa că, de ce să nu fi ȋnconjurat de lux, cȋnd ȋţi faci treaba?

Bogaţii şi-au cumpărat toalete de aur şi alte accesorii de baie scumpe. Poţi cumpăra o toaletă suflată cu aur de 18 carate pentru minim 30 000 de dolari. Poţi, de asemenea, cumpăra accesorii scumpe de baie, de la bideuri, la televizoare – care se potrivesc oriunde, pȋnă la toalete ȋncălzite. Dacă vrei să te distrezi, dă-i o căutare pe băi scumpe, ca să vezi ce-şi permit bogaţii.

Dacă tot vorbim de aur, ştii că eşti bogat atunci cȋnd ai un golden card şi alte chestii aurite prin casă.

6.     Cafea Kopi Luwak

Toţi ne plȋngem de preţul cafelei de la Starbucks, dar vă imaginaţi cum ar fi să daţi 100 de dolari pe o ceaşcă de Morning Java? Atȋt costă o cafea Kopi Luwak. Doar cauţi experienţa supremă ȋn materie de cafea!

Această băutură cofeinizată costă atȋt de mult fiindcă cererea e mare şi cantitatea limitată – motive sigure de atras concetăţenii bogaţi.

Cafeaua e unică pentru că boabele sunt excreţia (rahat de pisică, ȋn limbajul comun) civetului de palmier, un fel de pisică ce digeră boabele, scoţȋnd amăreala din ele. E o cafea extrem de rară iar savoarea incredibilă face din ea ceva ce trebuie adăugat ȋn to-do list, pentru atunci cȋnd vrei să te răsfeţi.

7.     Lucruri ȋntȋmplătoare, cumpărate la licitaţie

Aţi auzit vreodată despre lucruri cumpărate la licitaţie la preţuri şocante? Atunci ştii că eşti bogat, cȋnd participi la licitaţii şi ţii ȋn mȋnă un tag cu o ofertă imensă. Unul dintre avantajele super-bogăţiei e că poţi să cumperi ce vrei.

Licitaţiile sunt grozave dacă vrei lucrurile cele mai rare sau unice, pe care nu le-ai găsi ȋn magazine. Iată, cȋteva dintre cele mai interesante cumpărături la licitaţie pe care le-am găsit:

13 virtuţi supraestimate

13 Overrated Virtues, By Joshua Fields Millburn https://www.theminimalists.com/virtues/

Empatia – Este, probabil, cea mai controversată şi supraestimată virtute.

“După ce am cercetat cele mai relevante calităţi ale relaţiilor care merită, trebuie să luăm ȋn considerare virtuţile assimilate credinţei că sunt nobile dar supraestimate.

Loialitatea – Da, e important să fi loial celor dragi, dar, singură, loialitatea e de obicei direcţionată greşit şi poate chiar degrada relaţiile, prin creearea unei perdele de fum ȋntre raţionalitate şi realitate. Să fii loial e bine, dar loialitatea sacrificȋnd integritatea nu e bunӑ pentru relaţie.

Onoarea – Da, vrem să  ne onorăm părinţii, vecinii, prietenii şi familia. Dar pȋnă unde? Dacă cel mai bun prieten devine un criminal violent, să-l mai tratezi cu respect? Adică, un anumit nivel de consideraţie e important, dar admiraţia fără măsură ne poate afilia, involuntar, convingerilor şi convenţiilor care ne ȋmpiedică să trăim ȋn acord cu propriile principii.

Corectitudinea – Toţi vrem s-avem dreptate. Dar dacă ne afirmăm constant corectitudinea, ne dăm moral superiori sau ȋncrezuţi, iar asta nu e niciodată sănătos ȋntr-o relaţie. Cȋnd avem ȋndoieli, “Nu ştiu” sunt cele mai eliberatoare două cuvinte pe care le putem rosti.

Este presa o ameninţare la libertate şi sănătate mintală?

Is the Mainstream Media a Threat to Freedom and Sanity?

Categories: Freedom vs Tyranny, Videos  https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/

The following is a transcript of this video.

“I rejoice that horses and steers have to be broken before they can be made the slaves of men, and that men themselves have some wild oats still left to sow before they become submissive members of society.” Henry David Thoreau, Walking

“Dacă ce spune Henry David Thoreau este adevărat – că trebuie să fim ȋnfrȋnţi ȋnainte să devenim sclavi şi supuşi – atunci suntem o populaţie ȋnfrȋntă. Fiindcă, cei mai mulţi dintre noi suntem supuşi ȋn exces. Facem ce ni se spune indifferent cȋt de absurd, idiot şi immoral ar fi, cȋtă vreme comanda vine de la un politician, birocrat sau om de ştiinţă. Ȋn schimbul protecţiei impotriva unor ameninţări relativ banale, am renunţat la libertatea noastră şi permitem apariţia unei ameninţări reale, mortale – totalitarismul. Dar, oare poate fi oprit trend-ul? Ȋn acest video, vom demonstra că internetul, smartphonul şi social media sunt tehnologii care s-ar putea dovedi foarte defavorabile acelora care vor să ne pună ȋn lanţurile totalitarismului tehnocratic.

Se spune că politicile rezidă din cultură – cu alte cuvinte, cultura determină tipul de reguli care apar ȋntr-o societate. Dar se poate spune şi că modelul cultural rezidă din tehnologie. Inovaţiile tehnice, care creează noi posibilităţi de interacţiune cu lumea, schimbă cultura.

Dintre toate revoluţiile tehnologice care au stat la baza schimbărilor culturale, tehnologiile de comunicaţie sunt printre cele cu impactul cel mai important. Pentru că acestea modelează fluxul de informaţie iar informaţia ȋnseamnă putere. Informaţia ne direcţionează atenţia, ajutȋnd astfel, la modelarea percepţiei realităţii. Informaţia stabileşte ce este posibil, influenţȋndu-ne modul de acţiune. Iar pe tărȋmul politicii, informaţia legitimează sau delegitimează o structură a clasei conducătoare.

Dacă schimbi tehnologia comunicaţiilor, schimbi fluxul de informaţii. Schimbi fluxul de informaţii, schimbi cultura. Schimbi cultura, schimbi status quo-ul politic.

O privire rapidă către două revoluţii ȋn tehnologia comunicaţiilor, care au precedat apariţia internetului – tiparul mobil, invenţia lui Gutenberg, la mijlocul secolului al XV-lea şi apariţia radioului şi televiziunii ȋn sec. XX – ne revelează schimbările sociale dramatice care au venit odată cu ele.

“Social, extinderea tipografiei a adus naţionalismul, industrializarea, comerţul de masă, alfabetizarea universală şi educaţia.” Marshall McLuhan, Understanding Media