March 16 2025 - Next time perhaps we shouldn’t shout down the pandemic pariahs, by ROD LIDDLE
Poate, data viitoare, n-ar mai trebui să le ȋnchidem gura celor
consideraţi paria pe timp de pandemie
“Ȋn mijlocul primei crize din secolul nostru, aproape exact
acum cinci ani, două lucruri mă ȋntrebam. Primul, de ce, atunci cȋnd planează o
ameninţare cu extincţia asupra lor, oamenii simt că nevoia cea mai urgentă e să
cumpere cantităţi enorme de hȋrtie igienică? Oare se tem că Sf. Petru i-a
angajat pe acei controlori intransigenţi, ȋn uniformă, creaţi de Viz magazine,
Inspectorii fundurilor?
Al doilea, dacă regula era să stau la doi metri ȋn spatele unei femei, să zicem, la coadă la Morrison, dar la numai 60 cm de un tip de la coada din dreapta mea, ce ne facem cȋnd acest virus parşiv ȋnvaţă să se deplaseze şi-n lateral? O să şteargă cu noi pe jos ȋntr-o noapte? Iar noi, din păcate, vom fi neşterşi?
Asta a fost
singura gȋndire critică la vremea aceea, ȋn minunata primăvară a lui 2020. Ȋn timp ce soţia mea ȋşi striga furia pe cei care ne-au stins
lumina, eu gȋndeam că lockdown-ul e un paliativ necesar, o măsură luată
de un govern sub presiune, dar de bună credinţă, o soluţie comună la o problemă
comună.
Poate că
ȋnclinam spre calm, pentru că locuiesc ȋntr-un zonă rurală plăcută, unde nu e dificil
de ajuns la un mic magazin de proximitate sau la Majestic, magazinul mobil de
vinuri. […]
Mi-a plăcut
lockdown-ul şi chiar i-am făcut un elogiu cȋnd s-a terminat, ȋn mai 2020: “Peste
un an vom trăi o mare nostalgie a lockdown-ului. Oamenii ȋşi vor aduce aminte,
subit, de el, pe drumul spre casă, din Londra, Manchester sau Bristol, după ce au
suportat un idiot la masa de prȋnz, fiindcă n-au putut să-l refuze. Sau cȋnd au
fost prinşi, bară la bară, ȋntr-o aglomeraţie de opt kilometri pe M25 sau la o
şedinţă, despre nimic, la birou, prezidată de un şefuleţ lingău, sau cȋnd fiul
le vine de la şcoală şi spune că, graţie ultimelor lecţii din procesul de
educaţie pentru sănătate, educaţie socială, economică şi de dezvoltare
personală, ȋşi doreşte tranziţia şi, de-acum ȋnainte, va fi cunoscut ca
Loretta.”
Oh, cȋt ai
fost de naiv, Liddle! Acum nu mai cred, per total, că lockdown-ul a salvat nici
măcar o viaţă şi că, ȋntr-adevăr, trebuie să fi fost cauza multor morţi, nu
doar al celor care fac parte din populaţia vulnerabilă la covid – cei foarte ȋn
vȋrstă şi bolnavii cronici – izolaţi ȋn casele lor, nevizitaţi şi adeseori
neprimind ȋngrijirea necesară. Costurile pentru ţară au fost ameţitoare – 400 mld.
de lire şi numărătoarea continuă. Ca să nu mai spunem de problemele medicale
rezultate din izolarea extinsă, bolile de inimă şi oncologice nedetectate la timp
şi distrugerea educaţiei milioanelor de copii.
Plus, insinuarea
ideii că, de fapt nimeni nu trebuie să muncească. Putem sta pe fundurile
noastre mari şi guvernul ne plăteşte. O iluzie care s-a prins de noi, fie că e
vorba de cei opt sute de mii, sau p-acolo, de oameni care nu s-au mai ȋntors la
muncă - mulţi dintre ei pică acum pe noi c-am fi canalii, cheltuitori şi
tărăgănăm lucrurile - sau de lucrătorii din sectorul public care preferă să nu
se ȋntoarcă la muncă, pe motiv că, merci, dar noi lucrăm de-acasă.
Mă năpădesc chiar mai multe amintiri. Personalul minunat de la magazinul fermierilor locali, care purtau pungi de plastic peste ȋncălţăminte fiindcă citiseră despre covid că pȋndeşte, conspiră şi ne pune piedică pe unde călcăm. Ȋi aşteptam ȋn afara magazinului să ne aducă marfa. Ȋmi amintesc şi dimineţile frumoase, liniştite, doar cȋntec de păsărele. Beneficiile vieţii la ţară, pacea.
Toată acea minciună. […] Mulţi dintre
voi aţi crezut că lockdown-urile au fost absolut necesare şi-ar fi trebuit
s-avem chiar mai multe şi chiar mai devreme. Probabil vreo şapte-opt dintre voi
cred că masca funcţionează. Ȋmi pare un fel de psihoză, această frică
copleşitoare faţă de alţi oameni. Oricum ar fi, suntem divizaţi, tu, cu
convingerile tale, eu, cu ale mele – pȋnă la proba contrarie.
Despre asta
e vorba. Pentru că ce-am sacrificat, de asemenea, ȋn perioada covid, este
dorinţa de adevăr. Cei care au contrazis teoriile oficiale au fost cenzuraţi,
hărţuiţi şi ridiculizaţi, admonestaţi de BBC – asta dacă aveau acces ȋn presă –
etichetaţi drept răspȋndaci de acel ireal “fake news”, dacă erau pe social
media. Iar asta s-a ȋntȋmplat mult după ce s-a dovedit că punctul lor de vedere
conţinea un adevăr categoric, fie c-a fost vorba despre mască, distanţă
socială, lockdown-uri sau, ȋntr-adevăr – iar aici mă tem că vom avea un scandal
care stă să dea ȋn clocot pe viitor – pericolul vaccinurilor.
Va mai veni
o perioadă de frică, similară, nu peste mult timp. Singurul meu apel e să ne păstrăm
simţul critic, ȋn ce ne priveşte, şi să nu-i tratăm ca pe nişte paria sau să-i minimalizăm
pe aceia care contrazic paradigma aprobată official. Să ne amintim că, cu cȋt
consensul e mai mare, cu atȋt trebuie să ne ȋndoim mai mult.”
Melinda Tankard Reist (feminista… anti-avort), Marți, 3 July 2018/ 3:18pm
(Avertisment: acest articol conține descrieri
grafice ale violențelor sexuale)
“Pornografia
cu refugiați atrage pînă la 800 000 de căutări/lună. O creștere bruscă de
căutări pentru porno-refugiați în Germania a dus la apariția, peste noapte,
de noi studiouri care să acopere această
cerere, lucru care se leagă și de numărul mare de refugiați primiți, cu brațele
deschise, în această țară.” https://freefrompress.blogspot.com/2018/10/ca-sa-nu-se-mai-intimple-niciodata.html
“Viz is a
British adult comic magazine founded in 1979 by Chris Donald. It parodies
British comics of the post-war period, notably The Beano and The Dandy, but
with extensive profanity, toilet humour, black comedy, surreal humour and
generally sexual or violent storylines.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Viz_(comics)
“The Bottom
Inspectors are characters in the Viz comic. They are loosely based on the
ticket inspectors of the Tyne & Wear Metro.” https://viz.fandom.com/wiki/The_Bottom_Inspectors
“Do not go
gentle into that good night,
Old age
should burn and rave at close of day;
Rage, rage
against the dying of the light.
Though wise
men at their end know dark is right,
Because
their words had forked no lightning they
Do not go
gentle into that good night.” https://www.poezie.ro/index.php/poetry/26366/Do_not_go_gentle_into_that_good_night
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu