Is the Mainstream Media a Threat to Freedom and Sanity?
Categories:
Freedom vs Tyranny, Videos https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/
The
following is a transcript of this video.
“I
rejoice that horses and steers have to be broken before they can be made the
slaves of men, and that men themselves have some wild oats still left to sow
before they become submissive members of society.” Henry David Thoreau,
Walking
“Dacă ce
spune Henry David Thoreau este adevărat – că trebuie să fim ȋnfrȋnţi ȋnainte să
devenim sclavi şi supuşi – atunci suntem o populaţie ȋnfrȋntă. Fiindcă, cei mai
mulţi dintre noi suntem supuşi ȋn exces. Facem ce ni se spune indifferent cȋt
de absurd, idiot şi immoral ar fi, cȋtă vreme comanda vine de la un politician,
birocrat sau om de ştiinţă. Ȋn schimbul protecţiei impotriva unor
ameninţări relativ banale, am renunţat la libertatea noastră şi permitem
apariţia unei ameninţări reale, mortale – totalitarismul. Dar, oare poate fi
oprit trend-ul? Ȋn acest video, vom demonstra că
internetul, smartphonul şi social media sunt tehnologii care s-ar putea dovedi
foarte defavorabile acelora care vor să ne pună ȋn lanţurile totalitarismului
tehnocratic.
Se spune că
politicile rezidă din cultură – cu alte cuvinte, cultura determină tipul de
reguli care apar ȋntr-o societate. Dar se poate spune şi că modelul cultural
rezidă din tehnologie. Inovaţiile tehnice, care creează noi posibilităţi de
interacţiune cu lumea, schimbă cultura.
Dintre toate
revoluţiile tehnologice care au stat la baza schimbărilor culturale,
tehnologiile de comunicaţie sunt printre cele cu impactul cel mai important.
Pentru că acestea modelează fluxul de informaţie iar informaţia ȋnseamnă
putere. Informaţia ne direcţionează atenţia, ajutȋnd astfel, la modelarea
percepţiei realităţii. Informaţia stabileşte ce este posibil, influenţȋndu-ne
modul de acţiune. Iar pe tărȋmul politicii, informaţia legitimează sau
delegitimează o structură a clasei conducătoare.
Dacă schimbi
tehnologia comunicaţiilor, schimbi fluxul de informaţii. Schimbi fluxul de
informaţii, schimbi cultura. Schimbi cultura, schimbi status quo-ul
politic.
O privire
rapidă către două revoluţii ȋn tehnologia comunicaţiilor, care au precedat
apariţia internetului – tiparul mobil, invenţia lui Gutenberg, la mijlocul
secolului al XV-lea şi apariţia radioului şi televiziunii ȋn sec. XX – ne
revelează schimbările sociale dramatice care au venit odată cu ele.
“Social, extinderea tipografiei a adus naţionalismul, industrializarea, comerţul de masă, alfabetizarea universală şi educaţia.” Marshall McLuhan, Understanding Media
Tiparniţa a
dus la o explozie de cărţi publicate. Se estimează că, ȋn cei 50 de ani
anteriori invenţiei, doar 12 000 de cărţi au fost copiate de toţi scribii din
Europa, ȋn timp ce, ȋn următorii 50 de ani, au fost tipărite 12 milioane de
cărţi. Prin reducerea costului de producţie, informaţia a ajuns ȋn mai multe
case iar ideile au deschis minţile unui tot mai mare număr de oameni, avȋnd
profunde implicaţii politice. Creşterea numărului de biblii a fost un important
factor in reforma religioasă [protestantismul] iar mişcarea pamfletară a
devenit motorul revoluţiei franceze şi a celei americane.
“Drept
rezultat al invenţiei lui Gutenberg, monarhii au fost decapitaţi, hărţile lumii
au fost redesenate… S-au născut societatea modernă si economia modernă.” Andrey
Miroshnichenko, Human as Media
Următoarea
mare revoluţie majoră ȋn comunicaţii a fost inventarea telegrafului electric şi
radioului, apoi, curȋnd, a telefonului şi televiziunii. Aceste tehnologii au
diminuat nevoia de reţea de transport – feroviar, pe uscat sau pe mare – pentru
diseminarea informaţiei şi a făcut ca lumea să pară mai mică. Abilitatea de a
trimite informaţia ȋn fiecare casă a naţiei, simultan, a creat paradigma
mass-media, care a definit sec XX. Ȋn 1947, Comisia pentru libertatea
presei a făcut o descriere profetică a puterii dezlănţuite de fluxul
informaţional al acestei noi paradigme media:
“Presa
modernă, ȋn sine, e un fenomen nou. Caracteristica de bază e de mare agenţie de
comunicare ȋn masă. Agenţiile de presă facilitează dezbaterile şi schimburile
de idei. Sau le sufocă. Pot contribui la progresul civilizaţiei sau ȋl pot
ȋmpiedica. Pot ȋnjosi şi vulgariza omenirea. Pot pune ȋn pericol pacea lumii…
Se pot juca, oricum, cu ştirile şi semnificaţiile lor, pot produce şi hrăni
emoţii, pot crea iluzia că totul e bine şi pot obtura realităţi, pot folosi
abuziv cuvinte mari şi pot umfla de semnificaţie slogane goale de conţinut.” A Free and Responsible Press by The
Commission on Freedom of the Press, 1947
Mass-media -
radio şi televiziune - constituie edificiul fluxului informaţional, de sus pȋnă
jos. Ȋi reprezintă pe cei cȋţiva care deţin şi operează
infrastructura, ȋn colaborare cu indivizi care deţin bogăţie şi putere,
corporaţii şi instituţii care influenţează companiile mass-media şi triază,
manipulează şi ȋmpachetează conţinutul, ȋn aşa fel ȋncȋt, să le servească
propriile interese.
“Mass-media
se pretinde un furnizor, deşi, ȋn realitate, serveşte drept robinet - care se
deschide ca să vină bani sau, cȋnd este permis, de către autorităţi.” Andrey Miroshnichenko, Human as
Media
Mass-media a
făcut posibilă o conformitate cum nu s-a mai văzut, ȋn ce priveşte concepţiile
despre lume şi viaţă şi s-a dovedit a fi un standard excellent pentru
rezilienţa ideologiilor care favorizează controlul centralizat [ierarhizat] de
sus ȋn jos. Asta pentru că, aceia care hotărăsc ce informaţie ajunge ȋn
mass-media, au puterea să direcţioneze atenţia maselor către anumite probleme
sau evenimente şi s-o ţină la distanţă de altele sau cum explică Michael
Parenti:
“Dacă
presa nu ne poate modela fiecare opinie, poate să seteze percepţia ȋn jurul
căreia ne formăm opiniile. Acesta ar putea fi efectul cel mai important al
mediei de ştiri: ne fac agenda de interes tuturor, alegȋnd pe ce să pună
accentul, ce să ignore sau să suprime, iar rezultatul e că ne organizează cea
mai mare parte a lumii noastre politice. Poate că mass-media nu ne poate dicta
tot timpul cum să gȋndim dar reuşeşte, cu mare success, să ne indice la ce să
ne gȋndim.” Michael Parent, Inventing Reality: The Politics of Mass Media
Ȋntr-o manieră mai cinică, se poate spune că mass-media le
garantează celor puţini care o controlează, genul de putere descrisă de Orwell,
ȋn romanul 1984
“Puterea
constă ȋn a sfărȋma mintea umană-n bucăţi mici, după care s-o reconstruieşti,
ȋn alte forme, după cum ȋţi place.” George
Orwell, 1984
Naziştii au
folosit mass-media ca să convingă populaţia să accepte conducerea totalitară,
după cum a declarat chiar ministrul propagandei, Joseph Goebbels: Felul cum am
preluat puterea şi cum am folosit-o, ar fi fost de neconceput fără radio…” Gordon
Allport şi Hadley Cantril, ȋn cartea lor din 1935, Psihologia Radioului,
au explicat ce se află ȋn spatele acestor cuvinte:
“Radioul
e un mediu de comunicare cu totul nou, predominant ca mijloc de control
social şi de-o influenţă epocală asupra orizontului mental al oamenilor.” Gordon
Allport and Hadley Cantril, The Psychology of Radio
Un flux
informaţional filtrat, limitat, unidirecţional, totul sub controlul unui grup
select şi servit maselor credule, creează o situaţie similară alegoriei lui
Platon. Ȋn această alegorie, prizonierii sunt legaţi cu lanţuri,
ȋntr-o peşteră, şi forţaţi să privească dansul umbrelor pe pereţi. Altceva nu cunoşteau,
aşa că prizonierii confundau umbrele cu realitatea şi, după cum scrie Richard
Weaver ȋn Ideile au consecinţe:
“…mass-media
e o transpunere ȋn actualitate a celebrelor personaje din peşteră. Handicapul
prizonierilor e că nu pot percepe adevărul. Zidul din faţa lor, pe care joacă
umbrele, este ecranul pe care presa, cinema-ul şi radioul ȋşi proiectează
versiunea proprie despre viaţă. Richard Weaver, Ideas Have Consequences
De-aici ȋşi
trage puterea revoluţia internetului – care este un mijloc de evadare al
maselor din peştera umbrelor manipulatoare. Pentru că, de fiecare dată cȋnd
unul dintre noi descoperă corupţia autorităţilor instituţionale, cȋnd vede
dincolo de minciună sau identifică un act de propagandă – odată ce ne dăm
seama, cu alte cuvinte, că ce credeam a fi adevăr este, nimic altceva decȋt,
manevrarea umbrelor – putem scoate asta la iveală ȋn faţa unei audienţe
potenţiale de milioane. Revoluţia internetului termină cu monopolul pe care mass-media
ȋl deţinea asupra fluxului de informaţie şi astfel, dacă presa scrisă a dus la emanciparea
categoriei cititorilor, atunci, cum spune Mirochinichenko:
“Ce
experimentăm acum este… emanciparea autorilor. Computerele personale, la fel ca
telefoanele mobile… au acordat tuturor indivizilor dreptul nelimitat de a-şi
disemina gȋndurile celorlalţi, indifferent de motiv…” Andrey
Miroshnichenko, Human as Media
Va avea,
emanciparea autorilor, rolul transformator al revoluţiei comunicaţiei care a
precedat-o? Timpul ne va spune, dar, ca să-l citez pe Miroshnichenko din nou:
“…dacă
analogiile istorice sunt corecte, atunci ar trebui să ne aşteptăm la zguduiri
comparabile [urmare a dezvoltării internetului]. Puterea vechilor autorităţi
ȋntotdeauna s-a prăbuşit odată cu pierderea controlului sacru asupra
informaţiei. Consecinţa e că status quo-ul politic, social şi economic
se prăbuşeşte. Cu fiecare eliberare de conţinut, societatea se dezbară de
vechile forme, la fel cum şarpele ȋşi reȋnnoieşte pielea.” Andrey Miroshnichenko, Human as Media
Fluxul informaţional
făcut posibil de internet nu trebuie văzut doar ca effect distructiv şi de
subminare. Mai degrabă, ȋntr-o manieră mai constructivă, ne revelează
posibilităţi alternative pentru modul de viaţă al indivizilor şi de funcţionare
a societăţii. Fie că e vorba de alternative la sistemul monetar inflaţionist al
monedei curente, de controlul guvernamental asupra educaţiei şi sistemului de
sănătate sau de structura politică a societăţii, ȋn general, idei care n-ar fi
fost admise niciodată ȋn media mainstream controlată, sunt disseminate odată
cu emanciparea autorilor. Această nouă paradigmă media eliberează distrugerea creativă
necesară, pentru ca societatea să nu se ȋmpotmolească ȋn stagnare şi involuţie.
Ȋnsă, pe măsură ce fluxul de informaţie liberă ameninţă stilul
de viaţă parazitar al multor ocupanţi ai unor poziţii de putere, trebuie să ne
aşteptăm la tot mai multe apeluri la cenzură, ȋn tentativa de a ne forţa să
intrăm ȋnapoi ȋn peşteră.
Cenzura
va fi justificată ca o nevoie de a limita discursul urii şi de a corecta
dezinformarea – dar aceste
pretexte sunt doar un ambalaj atractiv sub care se ascund fapte de distrugere
socială – sufocarea libertăţii de exprimare, ȋn tentativa de a proteja interese
puternice. Emanciparea autorilor ameninţă legitimitatea clasei oligarhice de
politicieni, birocraţi, a capitaliştilor de camarilă şi a abilităţii lor de a
trage sforile din spatele vălului protectiv al mass-mediei manipulatoare.
“Oamenii
şi zeii care şi-au păstrat statutul timp ȋndelungat n-au tolerat niciodată
dialogul. Pentru ca mulţimea să pice ȋn admiraţie, trebuie păstrată distanţa.” Gustave
Le Bon, The Crowd: A Study of the Popular Mind
Nu e prima dată
cȋnd, odată cu apariţia noilor tehnologii de comunicare, au loc tentative de
limitare a fluxului informaţional. Cȋnd s-a inventat presa tipărită, clasa
conducătoare din Europa a implementat cenzura prin legi dure. Un exemplu e English
Licensing Order of 1643, care a ordonat arestarea oricui scria cărţi cu tentă
critică la adresa guvernului. Dar forţa presei tipărite s-a dovedit a fi prea
puternică, efectele ei neputȋnd fi supuse ordinelor clasei conducătoare, avidă
de putere, cum spune Marshall McLuhan:
“Cȋnd
o nouă tehnologie apare ȋntr-o societate, aceasta nu se va opri din a infiltra
acea societate pȋnă cȋnd nu va umple pȋnă la saturaţie fiecare instituţie.” Marshall McLuhan, Understanding Media
Dar istoria
nu se repeată, doar rezonează. E posibil ca, dacă stăm prea pasivi şi nu luăm
atitudine fermă ȋmpotriva sufocării libertăţii de exprimare, atunci, această
revoluţie tehnologică va fi una diferită de cele anterioare. Cei aflaţi la
putere vor ȋnvăţa cum să folosească ȋn avantajul lor noua paradigmă tehnologică
şi, ȋn loc să ne elibereze pe noi, noile tehnologii vor fi instrumentul cu care
ne vor ȋngropa ȋn iadul totalitarismului tehnocratic global.
“Opinia
publică! Nu ştiu cum o definesc sociologii, dar mi se pare evident că nu poate
consta decȋt ȋn interacţiunea opiniilor individuale, exprimate liber şi
independent faţă de govern sau de o opinie partizană. Cȋtă vreme nu există
opinie publică independentă ȋn ţara noastră, nu există nici o garanţie că nu ne
putem trezi, din nou, cu exterminarea a milioane şi milioane de oameni, fără
motiv, iar asta poate ȋncepe ȋntr-o noapte, oricare, poate chiar la noapte.” Aleksandr
Solzhenitsyn, The Gulag Archipelago”
“Michael
John Parenti (born September 30, 1933) is an American political scientist,
academic historian and cultural critic who writes on scholarly and popular
subjects.” https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Parenti
Is the Mainstream Media a Threat to Freedom and Sanity?
Categories:
Freedom vs Tyranny, Videos https://academyofideas.com/2021/11/mainstream-media-a-threat-to-freedom-and-sanity/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu