Bun. Ia să vedem cam ce găsi dl. Morbos în arhivă!
Păi, în primul rând, prea multe sertare. De-asta era nevoie
de un arhivar, ca să facă întregul împărțit în două. Sigur, pe la anul 2016, asta
ar fi sunat ca dracu’ dar în vremea dl. Morbos, lucrurile se simplificaseră
mult, după Logica Nouă, și se îndreptau fără reticență și aproape fără
antagonism către pacea de o mie de ani.
Se cerea deci, o arhivare utilă generațiilor următoare iar,
pentru asta, Mr. Morbos folosea metoda holbării fără comentarii sau deducții ci
numai prin depozitarea, într-un sertar sau altul, a paginilor în funcție de
cuvintele cheie. Asta, în prima fază, după care urmau simplificări successive
bazate pe similitudini, potențialități de convertire valorică, adeziuni bazate
pe sondaje de opinie și tot așa.
Până atunci, însă, mai era! Asta pentru că, pe măsură ce
înaintai în trecutul calculatorului nu puteai decât să te-ngrozești. Sertarele
se înmulțeau până când nu puteai să le mai cuprinzi cu privirea fixă iar mintea
îți zbura aiurea ceea ce era extrem de obositor dar și inefficient. Era la fel ca- își dădu seama Dl. Morbos
printr-o scânteiere atavică- diferența dintre avizierul de la intrarea în bloc
și cartea de telefoane după vremuri sau ca scenariile de la Uniwood și
literatura clasică.
Multe cuvinte ca niște picățele pe o pânză de necuprins care
își schimbau culoarea în funcție de unghiul de abordare. Nu înțelegeai nimic.
O lume atât de divizată, nu e de mirare că cineva s-a gândit
să facă ordine în ea!
Un miros dulce de piersică, lavandă și E45 îi semnală D-l
Morbos că soția sa venise de la serviciu, o grădiniță pentru copii de la unu la
trei ani unde D-na Morbosa preda educația sexuală. Chestii soft, ca pentru
vârsta lor: jucării de pluș sub formă de organe genitale, dementalizarea conștiinței
de ideea păgână că sexul copilului ar fi evident la naștere ș.a.
În treacăt, trebuie spus că soția D-lui Morbos era doar de
patru-cinci ori femeie deoarece era o ființă relativă, nedesăvârșită. Pierduse
startul de multe ori în viață: startul la cumpărături, startul la mastectomie
profilactică, înscrierea la concursuri tv., pozarea nud pentru o cauză umanitară,
revoluția sexuală a cimpanzeului pitic etc. Era supraviețuitoare a doar trei
cancere și nici atunci nu înfruntase boala cu necesarul curaj ba chiar, spre
rușinea ei, prima dată a vrut să se sinucidă, la aflarea diagnosticului,
probabil iar ultima dată, la cancerul de piele, când a fost scufundată în baia
de medicamente anti-cancer (după o metodă veche de sute de ani când bolnavii de
pojar erau scufundați în apă fiartă) D-na Morbosa era să piardă lupta cu viața.
În fine, să ne întoarcem la fișierele istoriei cât D-na
Morbosa trece în bucătăria moleculară!
Deci, avem în ordinea Ordinii mondiale: Microciparea cu transmițători de parametrii ai stării de sănătate fizică și psiho-senzorială, Legalizarea și Unificarea Raportorilor- care, până la un moment dat, activaseră incognito, în presă, ONG-uri, cabinete medicale, cercetare sociologică ș.a., ADN-ul exclusivist- zorii copilului mai perfect- Eradicarea violului-care s-a reușit grație introducerii în pachetul obligatoriu de sănătate a minunatei Viagra pentru femei, The New Normal…așa, ăăă… Curățenia, Epoca Placebo pentru o cauză dreaptă, Întregul, Epoca Îngerilor… trebuie să mai sărim peste timp… și ajungem în anii 1990 (de fapt, mai devreme un pic) atunci când a început Lupta Voastră cu subcapitolele Prietenii tăi, Vitaminele tale în fiecare zi, Sănătatea ta contează pentru noi, Vino și tu, Alătură-te campaniei, Televiziunea ta, Ştim că-ți place, Telefonul tău cu care schimbi destine etc.
Ajuns în anii “90, atunci când a picat Cortina peste Războiul
Rece, Dl. Morbos simți că-l ia cu frig și se opri descumpănit: Oh, Lord! O
lume plină de miscelanee!
