miercuri, 30 noiembrie 2016

Program tv, arhiva II

Exodul mamelor
selfie stupidity




miercuri, 23 aprilie 2014
PROGRAM TV-STIINTA PROSTIEI


"Femeile nu spun nimănui că dorm în același pat cu bolnavul paralizat sau pe o saltea, jos, lângă patul bătrânei pe care o îngrijesc. Liliana, însă, a hotărât că trebuie să se știe că sunt multe femei care dorm în frig ca să facă economie, că sunt jignite, pipăite, speriate. Dar care nu spun nimic... le e rușine." http://www.ziarulromanesc.net/focus/diaspora/3118-obligate-s-triasc-departe-de-copii-exodul-mamelor-mrturii-emoionante-despre-viaa-dur-a-familiilor-distruse-de-imigraie.html
După statisticile românești 82 000 de copii au cel puțin un părinte la muncă în străinătate, după UNICEF sunt 350 000 de copii în această situație.



COPIL INDOCTRINAT LA "ORA REGELUI"


MISIUNEA TVR http://www.tvr.ro/misiunea-viziunea-si-valorile-tvr_4.html#view
-          Furnizăm informaţie onestă, echidistantă şi actuală, care stimulează formarea unei opinii proprii, neinfluenţate, asupra realităţilor româneşti şi internaţionale.
-          Promovăm educaţia, în toate dimensiunile ei.
-          Încurajăm gândirea critică şi implicarea responsabilă a cetăţeanului.
-          Oferim divertisment de calitate, sprijinind producţiile şi producătorii autohtoni.
-          Suntem aproape de publicul nostru, atât prin conţinutul editorial, cât şi în comunicarea directă.




PREOTUL și PSIHOLOAGA
“„Bărbatul este simplu. Femeia este cea care îl complică”, a completat Nicoleta Vascan.”[1]
Nicoleta Vascan si Doru de la Parlament-nuntă după un scenariu haiducesc.[2]
Nicoleta Vascan si-a refacut viata dupa divortul de Doru de la "Parlament".[3]
Sexy-psihologul Nicoleta Vascan şi iubitul ei fac turul bisericilor. Cu ăsta “se apropie cu pași repezi de altar”, de un an de zile se tot apropie „Parcă suntem de-o viaţă împreună. Ce îmi place la el? Că este frumos, bun şi credincios. Nu aş putea sta lângă un bărbat care să nu participe la sfintele taine, care nu intră în biserică", ne-a spus Nicoleta Vascan, supranumită „Sexy-psihologul". [4]
Nicoleta Vascan găseşte explicaţii din punct de vedere psihologic pentru “greşelile” lui Florin Salam.[5]
“Nicoleta Vascan, scarbita de televiziuni! A luptat cu Vica pentru postul de co-prezentatoare (la Antena 2 n.r.), insa a fost lasata balta”[6]
Nicoleta Vascan, supranumita psiholoaga vedetelor, psihologul sexy de la Animus si anima, psiholog creștin-ortodox, a ajuns la TVR, la Universul Credinței, unde, ce glăsuiește ea:  „Biserica este glasul lui Dumnezeu către lume şi dacă copilul alege să meargă la mănăstire în perioada adolescenţei, este pentru că i se concretizează chemarea” și alte asemenea imbecilități.[7]

Cum a adus emisiunea Andreei Marin o amendă-record pentru TVR.
“Marilena Rotaru a făcut afirmaţii precum: "Republica a distrus familie şi valorile culturale naţionale:"; "A vrut poporul român republica, a votat-o? Niciodată!".”

joi, 24 noiembrie 2016

PROGRAM TV. Arhiva.



marți, 19 ianuarie 2016
Televiziuni de ŞTIRI

Momâile au rămas în studio după ce abuzatoarea l-a dat afară fără motiv pe invitat. Cu capul în jos, dar au rămas! Momâile de la C.N.A. …
Politicieni, oameni de afaceri sau ziariști care scriu, cu toții sunt nevoiți să suporte tupeul vedetelor din televiziunile de asa-zise ŞTIRI.

A
șa-zise pentru că nimeni nu le obligă să aibă un adevărat program de știri care să conțină un calup de adevărate știri externe (Obama se ocupă și cu altceva decât să planteze lăptuci la Casa Albă sau să grațieze curcani de Ziua Recunostinței), știri din sport (nu din Becalii și din Borcea), culturale (altele decât cântările religioase ale lui Becali sau despre cântăreața bătută care-și face poze și reclamă c-un ochi vânăt), transmisiuni în direct de la locul breaking news-ului nu din maybach-ul lui Becalii sau din fundul câte unui politician care n-are nimic de spus dar trebuie să răspundă în treacăt la câte-o întrebare tâmpită), știri interne utile nu cretinisme despre gelozeli la vârsta a III-a între “iubiți”.

Dar presa n-are reguli de bun-sim
ț cum n-are nici conștiință ci numai ifose isterice și tupeu să prostească-n față pe oricine. Din când în când mai ridică cineva două degete și roagă frumos monstruozitatea media: cu respect, n-ați vrea să dați la rubrica de Sport și știri din sport nu doar din fotbal care…numai sport nu mai e, fie vorba-ntre noi, pentru că, și când era în pușcărie, tot Becalii umplea rubrica? Imediat zbiară titlurile isterice pe ecrane: Vor să impună programul televiziunilor! Săriți, lume, că se dă în libertatea presei!

luni, 30 mai 2016

D-l Morbos: 2016. INSURECŢIA V.2

https://antipresa.blogspot.com/2016/02/dl-morbos-legea-preventiei-in-sanatate.html

https://antipresa.blogspot.com/2016/02/dl-morbos-legea-preventiei-in-sanatate_17.html

https://antipresa.blogspot.com/2016/03/dl-morbos-haosul-si-simplificareaiii.html

https://antipresa.blogspot.com/2016/03/dl-morbos-8-martie-ziua-femeii-iv.html

https://antipresa.blogspot.com/2016/04/d-l-morbos-2016-insurectia-v.html

https://antipresa.blogspot.com/2016/05/d-l-morbos-2016-insurectia-v2.html


"Am preluat, deci, misiunea într-un moment de impas major, nemaiîntâlnit în experiența noastră de mai bine de patruzeci de ani, moment când lumea se sfârșea din proprie voință iar începuturile săltau de peste tot, lăsau o dâră și apoi dispăreau ca-ntr-o plantație de vulcani noroioși care nu fac nici bine, nici rău, dar produc o schimbare imprevizibilă într-o picătură de vreme, un veac, de-o pildă. În același timp, clocotea o insurecție generalizată în societate iar, în laboratoare, mentalitatea începuse să se dilueze, așa încât, teama era că un gând într-un clocot de țărână fluidă acum, putea distruge Viitorul neted și neabătut.

Insurecția era de mai multe feluri și se manifesta atât în Nomania cât și în T.U. În Turopa se manifesta sub formă de saturație, vizavi de o lume fără granițe, iar în Nomania era, ca de obicei, mult mai complexă si haotică: insurecția politicienilor din Casa Cotorului împotriva anti-corupției care lua dreptul Patrioților la îmbogățire specială, insurecția poporului împotriva celor de mai ‘nainte, îndreptând spre ei insecticidul politic – Independentul, demolarea, de către jucători din umbră, a campaniilor Acceptă provocarea, Acceptă acceptarea implementată cu mult succes de înaintașii mei timp de un sfert de secol, insurecția raportorilor plătiți de noi, ca urmare a atacurilor teroriste din Turopa, care le strica vacanțele, dar și din cauza neacordării cu celeritate a vizelor în USAliens pentru tagma lor iar, peste toate, refuzul globalizării prin renunțarea la emigrare și, în general, printr-o încăpățânare specifică taurului sătul și la propriu și la figurat.

Dementalizarea - practicată cu râvna alergătorului de cursă lungă dar folosind mijloace pașnice care nici un copil n-ar speria, cum ar fi critica dar și lauda pe merit, îmblânzirea prin metode non-violente, de exemplu programe de sensibilizare și îndemnuri precum “șezi blând, popor!”, renașterea speranței prin distrugerea prezentului continuu pentru un Viitor mai bun etc. -  se produsese dar nu se coagulase nimic, ci se făcuse mici fărâme de nu mai putea fi ciugulită nici cu un pluton de găini crescute-n baterii.”

-Oh, Lord! Dl. Morbos era uimit ce de cuvinte erau odată și, peste toate, nici un termen medical, nici măcar cele două obligatorii, nici un diagnostic și încă nici un sondaj de opinie.

luni, 18 aprilie 2016

Dl Morbos: 2016. INSURECŢIA V.1


Era într-una din cele nouăzeci de zile depressive de după dezgheț când vremea se încălzise frumos iar ora se dăduse înapoi cu cinci ore ca să crească consumul de medicamente. D-l Morbos tocmai își făcuse centavaccinul de sezon, între care vaccinul antibătături, cel antialergic la silicon, antifiresc, antiperspirant, antiprimăvară și altele asemenea menite să-l apere pe omul din Viitor de pericolele potențiale din epoca imuno-deficitară.

D-l Morbos înghesui eșantionul de indivizi ai anilor “90 într-un pahar pliant pe care-l întoarse cu susul în jos și-i lăsă pe nomaniaci să se urce unii în capul altora până se vor uniformiza pe verticală, o măsură obligatorie pentru stârpirea comunismului, iar el se concentră pe citirea unui jurnal de campanie de împlântare a democrației.

Își trase chipsurile cu spirulină în poală, activă , cu o atingere sfioasă a degetului mic, fișierul Lordului C, apoi…

O bufnitură și-un zgomot de fiare se abătu în liniștea roz a camerei de lucru. Pentru o fracțiune de secundă, D-l Morbos avu impresia că un tren de mare viteză îi intră în cameră și-i șterge prezentul. Rămase o vreme cu buzele ușor căscate, fără să clipească fiindcă nu mai avea mobilitate în zona ochilor, spre fereastra priveliștii, de unde venea zgomotul infernal. Nu, nu era un coșmar trimis de responsabilii cu decorul (violența de orice fel era interzisă în Viitor) ci, așa cum își dădu seama arhivarul, era un spam video. Ori de câte ori cineva activa fișiere din trecut sau din prezentul de la periferia Viitorului, se expunea riscului de a fi atacat de hackerii sălbatici.

miercuri, 9 martie 2016

Dl. Morbos. 8 Martie. Ziua femeii IV





Două lucruri le-au plăcut “civilizaților”, observă arhivarul, când au aterizat în Nomania: pământul și tenul femeilor. Pământul și femeile, mai deloc fertilizate artificial și cam sălbatice, rodeau, în mod natural, de la mere pădurețe până la copii cu cheia de gât. Nomaniacii le considerau normale așa că, multă vreme, n-au priceput de ce se tot mirau vizitatorii de ceva de la sine înțeles.

Dl. Morbos luă un eșantion reprezentativ de femei și bărbați din anii “90 și-i circumscrise într-un cerc. La momentul respectiv, delimitarea femeilor de bărbați ducea la un rezultat irrelevant dat fiindcă toate instituțiile erau mixte din punctul ăsta de vedere iar firea lucrurilor nu fusese încă pusă la îndoială. Orânduirea comunistă anti-capitalistă din Nomania nu concepea inegalitatea între femei și bărbați dar aștepta în schimb de la ei să se împerecheze și să procreeze. “Ţării, cât mai mulți copii!” era sloganul lui Ucenicescu, adresat periodic femeilor drept “mesaj special”. De aici și sutele de mii de femei moarte, mutilate sau incarcerate în urma avorturilor, așa cum reieșea din vechile arhive unde Insecuritatea notase tot.

Dl. Morbos contemplă o vreme interacțiunea femeilor cu bărbații, nemaiîntâlnită după anii 2000, iar încărcătura sexuală-fie de atracție, fie de repulsie- părea trăsătura principală a grupului dacă nu chiar motivația comună care-i mâna în fiecare zi s-o ia de la capăt. Deși munceau mult, pentru că electrocasnicele erau puține și proaste iar nomaniacii își pregăteau singuri hrana, femeile din trecut își făceau timp zilnic pentru ritualul de înfrumusețare, de parcă erau veșnic în perioada de împerechere. Cu toate astea, dl. Morbos observă că cele mai multe femele din dictatura ucenicistă respingeau avansurile acelor bărbați care, se pare, înțelegeau greșit semnalele și-și permiteau gesturi sau exclamații considerate obscene. Asta și pentru că în vremea dictaturii nu existau zile bine stabilite în calendar cum ar fi Ziua îmbrățișărilor, Ziua celui mai lung sărut, Ziua în chiloți la metrou și alte asemenea sărbători inspirante pentru dezvoltarea personală în grup.

Timpul însă, și abnegația mentaliștilor, au reparat aceste comportamente dezlânate iar succesul s-a construit cu răbdare începând cu rețeta “cornetul de înghețată” pe care femeile o decupau din ziar crezând că e o rețetă de prăjituri și până la festivalurile moderne de 8 Martie când femeile băgau bani în chiloți bărbaților tocmai în schimbul acelor gesturi considerate odată insultătoare.

Dl. Morbos trecu la etapa următoare și transformă planul în prim-plan. Puse reflectoarele pe cercul în care erau închiși nomaniacii și lumină arena de circ. În tribune începură să se instaleze încet-încet raportorii. La începuturi, indivizii din arenă erau într-un număr covârșitor față de raportorii din tribune. Raportorii, școliți post-comunist peste graniță, își îmbiau publicul cu amabilități gen “Vă mulțumim că vă uitați la noi”, “Cele mai mari premii, la noi le găsiți”, “Spuneți-ne cum stați cu dragostea?”, “Noi, aici la “Surprize! Surprize!” le știm pe toate” ș.a.

Reacția sălbaticilor, în cea mai mare parte, a fost de respingere pentru că share-uitul în public încă nu fusese implementat.

În sfârșit, până când s-a reușit compartimentarea și etichetarea, politically correct, a indivizilor crescuți în dictatura ucenicistă a durat ceva, cert e că, în timpul ăsta, item-ii din arenă s-au împuținat din ce în ce iar tribuna s-a umplut de raportori.

miercuri, 2 martie 2016

Dl. Morbos. Haosul și simplificarea.III



A doua zi D-l Morbos își luă inima-n dinți și porni calculatorul ca să-și reia munca de unde a lăsat-o, adică de la haosul util, anii 1990. Apoi își trecu mâna peste frizele pictate după propriile radiografii medicale ca să facă lumină. Peretele de sticlă dădea într- un câmp din cioburi de maci.

După ce-și clăti ochii cu peisajul de vis stors dintr-o imaginație fermentată ani de zile, slujbașul se întoarse la datorie.

Își puse ochelarii speciali și, o vreme, rămase cu ochii țintă pe derularea pe repede-nainte a clipului cu imagini atât de diverse și în continuă mișcare încât nici timpul nu ținea pasul cu ele, încercând să separe în minte oarece tipare. La prima vedere, părea o lume de pasteluri închise, brăzdată de linii drepte sau frânte în culori categorice. Arhivarul accesă aplicația psiho-senzorială care-l băgă și mai mult în ceață fiindcă mintea lui nu recunoștea markerii corespunzători mulțimii de gusturi și dezgusturi, arome și indiferențe, vorbe și libertate,  furie și râs etc.

Așa că, accesă un progrămel de reducere la esențial. Imediat, ecranul se umplu de module cilindrice, transparente, în care oamenii au fost puși laolaltă și totuși separat, pe criteriul de vârstă, de la cel mare, la cel mic. Asta pentru a se observa câți a trebuit să moară ca să se înfăptuiască democrația de tipar. De tipar și nu de mână fiindcă aia e greu de citit în sondaje.

Mă rog, pe la începuturi a fost o încleștare între democrația originală și cea prefabricată dar, până la urmă, democrația prefabricată, o tehnologie de ultimă oră cu know-how și investitori străini a învins. E drept că și democrația originală a cedat din prerogative după ce privilegiații autohtoni s-au capitalizat parțial, din domeniile statului, urmând ca, în continuare să se baronizeze de pe urma moștenitorilor de drept și a cutumei de “a da dreptul”. Dar, asta-i altă poveste, binecunoscută, iar d-l Morbos nu se ocupa de partea economică ci numai de devenirea omului universal.

La început, tiparul părea ușor de realizat din cauza conflictului evident între generații, agitației și ostilității fățișe față de constrângeri. Închiși fără știrea lor în cilindri, oamenii se certau mult, înjurau, trăiau în grupuri mari, de nevoie, dar se separau în grupuri minuscule în timpul liber iar când rămâneau singuri se retrăgeau în sertarul lor unde se descărcau brusc în tonuri pale, străbătute de milioane de fulgere scurte, de toate culorile, unele nemaiîntâlnite. Conflictul între generații se estompa însă, cu timpul, pentru că, în drumul lor spre vârsta adultă, copiii erau îndrumați agresiv să calce pe urmele părinților iar odată prinși în spațiul comun, mentalitatea li se făcea țăndări de culori. “Prea multă diversitate,” gândi d-l Morbos, “doar că nu e diversitatea care trebuie!”

Singurul moment monochrom era cel de conformism față de autoritate, o tradiție în Nomania, iar d-l Morbos cunoștea teoria capătului de ață cu care spera că va deșira, în final, încrengătura de mentalități. Evident se va ajuta și de jurnalele secrete.

Deocamdată, arhivarul dădu un switch pe sfera labirint și, o vreme, observă comportamentul individual și de grup al indivizilor puși într- o situație ce părea fără ieșire. Ce-i drept, nici nu erau ieșiri suficiente ca să scape toți dar asta era și ideea: nu se poate fără sacrificii! Dar, în “90, nu puteai să le spui asta, necum să le detaliezi, iar formula intermediară timp de un sfert de secol a fost “perioadă de tranziție”.

Timp de câteva ore, oamenii au fost lăsați să se dea cu capul de pereții labirintului, să se îmbrâncească, să se ghemuiască, să înnebunească, să abandoneze, să se urce unii în capul altora ca să sară gardurile, să iasă la liman și apoi s-o ia de la capăt atrași fiind, magnetic, de noi începuturi și speranța ca formă de escapism pentru că era mai mult o fugă de prezent decât încredere în viitor. (Asta a inspirat sloganul pe invers “Viitorul sună bine!”)

Unii dintre ei s-au sinucis dar asta e de la sine înțeles, doar știm că a trebuit să moară oameni pentru ca indivizii să poată fii duși într-o direcție bună. Asta chiar dacă, în sondaje, aceștia răspundeau continuu că se îndreaptă într-o direcție greșită.

Mentalitatea și liniile drepte îi împiedicau pe nomaniaci să vadă pozitivismul traiectoriei commune, globale și tocmai de aceea d-l Morbos nu lucra niciodată cu paralelipipede și segmente de dreaptă unde se putea ascunde individualismul. Chiar și labirintul era format din linii curbe pentru că d-lui Morbos nu-i plăcea ca oamenii să se ascundă în colțuri ci voia să-i forțeze să iasă în față. Acest detaliu însă, în loc să le facă viața mai lină, mai rău i-a obosit și dezorientat pe acești subiecți colțuroși sau recalcitranți cum îi cataloga și vechea dictatură. Epuizarea e un bun început, observă d-l Morbos.

În sfârșit, arhivarul activă ultima aplicație, fără prea mare nădejde că asta l-ar putea ajuta, și sfera labirint se transformă într-un caleidoscop. Subiecții păreau mai relaxați în cioburile lor de sticlă fumurie dar tot indiferenți, autosuficienți, necooperanți și ostili față de bunele intenții. Deodată, d-lui Morbos i se luminară ochii apoși ca mătasea broaștei intrată în descompunere de la încălzirea globală la vederea câtorva accente foarte stridente: găsise al doilea capăt de ață!

Din păcate sau din fericire- ca să lăsăm dreptul la exprimare deschis- acesta n-avu timp să-și savureze victoria- nu-i așa- pentru că peretele tv, l-a care era abonat ca muncitorii la Scânteia pe vremuri-adică obligatoriu- i-a băgat în casă un breaking news. D-l Morbos se întoarse cu scaun cu tot și se înfățișă, dintr-un buton, în fața ecranului, moment în care și d-na Morbosa intră pe ușă exact la timp ca să-și ia în primire fotoliul tv. Speakerița îi asteptă să se instaleze comod în fața televizorului după care le transmise în direct, cu imagini de la fața locului, acțiunea în forță a ANP, de distrugere a plantelor medicinale dintr-o zonă panteistă și împărțirea, insistent dar cu bunăvoință, de flyere cu ultimele diete, medicamente și produse alimentare ultra-moderne, totul coroborat cu acțiunea de propagandă și manipulare pozitivă O lume mai bună pentru tine, de la care se sustrăgeau acești necredincioși retrași din societatea nou orânduită.

Însoțiți de jandarmi universali, purtătorii de cărți religioase și manuale de sex alternativ s-au răspândit în fugă de la dreapta la stânga să le înmâneze copiilor bibliile mântuirii și diversității, pe stil nou, și filmulețe cu avorturi și pornografie- toate după cazuri reale și garantate de United States of Aliens, de unde ne-au parvenit, la un moment dat, și disecțiile de extratereștri.

miercuri, 17 februarie 2016

Dl. Morbos Legea “prevenției” în sănătate II




Bun. Ia să vedem cam ce găsi dl. Morbos în arhivă!

Păi, în primul rând, prea multe sertare. De-asta era nevoie de un arhivar, ca să facă întregul împărțit în două. Sigur, pe la anul 2016, asta ar fi sunat ca dracu’ dar în vremea dl. Morbos, lucrurile se simplificaseră mult, după Logica Nouă, și se îndreptau fără reticență și aproape fără antagonism către pacea de o mie de ani.
Se cerea deci, o arhivare utilă generațiilor următoare iar, pentru asta, Mr. Morbos folosea metoda holbării fără comentarii sau deducții ci numai prin depozitarea, într-un sertar sau altul, a paginilor în funcție de cuvintele cheie. Asta, în prima fază, după care urmau simplificări successive bazate pe similitudini, potențialități de convertire valorică, adeziuni bazate pe sondaje de opinie și tot așa.

Până atunci, însă, mai era! Asta pentru că, pe măsură ce înaintai în trecutul calculatorului nu puteai decât să te-ngrozești. Sertarele se înmulțeau până când nu puteai să le mai cuprinzi cu privirea fixă iar mintea îți zbura aiurea ceea ce era extrem de obositor dar și inefficient.  Era la fel ca- își dădu seama Dl. Morbos printr-o scânteiere atavică- diferența dintre avizierul de la intrarea în bloc și cartea de telefoane după vremuri sau ca scenariile de la Uniwood și literatura clasică.

Multe cuvinte ca niște picățele pe o pânză de necuprins care își schimbau culoarea în funcție de unghiul de abordare. Nu înțelegeai nimic.

O lume atât de divizată, nu e de mirare că cineva s-a gândit să facă ordine în ea!
Un miros dulce de piersică, lavandă și E45 îi semnală D-l Morbos că soția sa venise de la serviciu, o grădiniță pentru copii de la unu la trei ani unde D-na Morbosa preda educația sexuală. Chestii soft, ca pentru vârsta lor: jucării de pluș sub formă de organe genitale, dementalizarea conștiinței de ideea păgână că sexul copilului ar fi evident la naștere ș.a.

În treacăt, trebuie spus că soția D-lui Morbos era doar de patru-cinci ori femeie deoarece era o ființă relativă, nedesăvârșită. Pierduse startul de multe ori în viață: startul la cumpărături, startul la mastectomie profilactică, înscrierea la concursuri tv., pozarea nud pentru o cauză umanitară, revoluția sexuală a cimpanzeului pitic etc. Era supraviețuitoare a doar trei cancere și nici atunci nu înfruntase boala cu necesarul curaj ba chiar, spre rușinea ei, prima dată a vrut să se sinucidă, la aflarea diagnosticului, probabil iar ultima dată, la cancerul de piele, când a fost scufundată în baia de medicamente anti-cancer (după o metodă veche de sute de ani când bolnavii de pojar erau scufundați în apă fiartă) D-na Morbosa era să piardă lupta cu viața.

În fine, să ne întoarcem la fișierele istoriei cât D-na Morbosa trece în bucătăria moleculară!

Deci, avem în ordinea Ordinii mondiale: Microciparea cu transmițători de parametrii ai stării de sănătate fizică și psiho-senzorială, Legalizarea și Unificarea Raportorilor- care, până la un moment dat, activaseră incognito, în presă, ONG-uri, cabinete medicale, cercetare sociologică ș.a., ADN-ul exclusivist- zorii copilului mai perfect- Eradicarea violului-care s-a reușit grație introducerii în pachetul obligatoriu de sănătate a minunatei Viagra pentru femei, The New Normal…așa, ăăă… Curățenia, Epoca Placebo pentru o cauză dreaptă, Întregul, Epoca Îngerilor… trebuie să mai sărim peste timp… și ajungem în anii 1990 (de fapt, mai devreme un pic) atunci când a început Lupta Voastră cu subcapitolele Prietenii tăi, Vitaminele tale în fiecare zi, Sănătatea ta contează pentru noi, Vino și tu, Alătură-te campaniei, Televiziunea ta, Ştim că-ți place, Telefonul tău cu care schimbi destine etc.

Ajuns în anii “90, atunci când a picat Cortina peste Războiul Rece, Dl. Morbos simți că-l ia cu frig și se opri descumpănit: Oh, Lord! O lume plină de miscelanee!

luni, 15 februarie 2016

Dl. Morbos. Legea “prevenției” în sănătate


Dl. Morbos intră în camera de lucru, adâncită într-un întuneric roz, și se așeză. Îți dădeai seama de asta doar din poziția șezut pe care o adopta, dat fiindcă scaunul, biroul și tot mobilierul erau transparente exact ca întreaga viață a eroului din cartierul Viitor nr.11 unde își avea reședința.

Erou, pentru că era primul produs perfect al noii generații aparținând noii ere, primul effect al dezbărării prin schimbarea mentalității de toate legile naturii, atăt de imperfecte. Desigur, Dl. Morbos nu era atât de perfect, cum ar zice unii, precum generațiile ce i-au urmat dar, fiind deschizător de drumuri, își câștigase locul de onoare în istoria minunatei lumi noi. Mai exact, lumea începuse cu el.

Omul, sau ce mai rămăsese din el, și să fi vrut și n-avea cum să-și uite rădăcinile și devenirea pentru că, de-acum încolo, urma a se găsi zilnic în fața computerului instalat în peretele cu frize stilizate ale tomografiilor făcute de-a lungul timpului ori de câte ori științologia îl repara ca să fie o persoană mai bună.

În plus, draperiile nu se trăgeau decât după ce locatarul își trecea amprenta palmară peste frize, funcție de câtă lumină avea nevoie. Astăzi, pentru că era prima zi la noul job, eroul din Viitor a dezvelit pe de-a-ntregul fereastra cât un perete și aproape a fost orbit de lumina galbenă din lanul de rapiță uriașă, modificată genetic de cinșpe ori. S-a văzut, pe camera care-i bătea în ceafă cum, nu atât de perfectul Morbos a întors capul, dintr-un instinct nemotivat, înspre peretele din dreapta, de unde-i venea lumina și mirosul de rapiță caldă de iunie, moment în care a și clipit.

Apoi, profilul slab definit i-a dispărut după camera de supraveghere pentru că și-a întors fața spre peretele de serviciu, cu privirea-n pământ și un pic spre nicăieri, în timp, și s-a apucat de treabă.

Dl. Morbos era educat să fie maxim de efficient. Avusese în viața lui multe slujbe-vremurile cereau să-ți schimbi meseria, cel mai târziu, odată la nouă ani dar acum, la vârsta senectuții, i se ceruse să lucreze ca cercetător-arhivar până la sfârșitul vieții, dat fiindcă omul trăise istoria iar istoria experimentase pe el la greu.
Desigur, “vârsta senectuții” în Viitor nu era tot aia cu “vârsta senectuții” de la începutul mileniului doi. Dl. Morbos făcea parte din generația cu mari așteptări de viață. Nu toți avuseseră norocul lui dar el era un învingător. Adică învinsese cancerul de treizeci și trei de ori și se reparase din punct de vedere esthetic și funcțional de șaisprezece ori.

Desigur, Morbos nu fuma, Doamne-derește, bea numai dacă nu putea performa, își lua vitaminele zilnic așa cum i se spunea la televizor, renunțase la zahăr (cu excepția zahărului din hrana servită prin publicitate), consuma numai droguri prescrise de medic (cu excepția drogurilor ușoare de la hipermarket) și făcea sex regulat, după noile norme.

Eh, nu e de mirare că ducea o viață de învingător!

Va urma!
Romanii, dusi cu forta la medic. Cine nu merge primeste amenda “Masura, sustine ministrul Nicolae Banicioiu, e menita sa depisteze din timp bolile cronice.” Citeste mai mult pe: http://stiri.acasa.ro/social-125/romanii-dusi-cu-forta-la-medic-cine-nu-merge-primeste-amenda-200036.html#ixzz408DO8MNz
“Vicepreşedintele social-democrat Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii, a declarat, vineri, că PSD nu este de acord cu legea liberală a prevenţiei în sănătate, fiind un proiect de amendare a populaţiei.”
Citeste mai mult: adev.ro/o2g84v

miercuri, 3 februarie 2016

Ora de sex obligatorie



Nici n-am scăpat bine de Moș Crăciun și chiloții lui roșii că s-apropie Sf. Valentin. Sfântul ăsta, zice-se, a căsătorit îndrăgostiți într-o vreme când un împărat roman interzisese căsătoria și de aici i s-a tras condamnarea la moarte care l-a trimis direct în panoplia sfinților. Nu e un sfânt autohton dar a fost adus aici de Sf. Marketing și înțeleg că se pliază pe o perioadă de împerechere la păsări. Strict de împerechere a vorba, dacă te uiți la cum intră în călduri toată presa, și mai puțin de cuibărit fiindcă salariile sunt mici și abia ajung pentru cadouașe de-o noapte.

Este deci, un nou sezon de vândut inimioare idioate cu 30 lei bucata și pachete scumpe de vacanță, cu șemineu și Jacuzzi, unde-și duce cât-un politician/afacerist, la a doua tinerețe și frumusețe interioare, prostituata.

Partea proastă la sărbătoarea asta e că “target-ul” este antrenat de mic copil prin “știri”, reclame și filme tâmpite de la Hollywood astfel că, mai nou, și la gimnaziu copiii se simt obligați să dea bani pe nimicuri scumpe făcându-și daruri ca-ntre “iubiți”.
Asta pentru că totul e politică iar bătălia se dă pe copii. Nu doar în Norvegia copiii sunt ai statului care-i dă mai departe unei multinaționale sau ONG-eu ci și în restul lumii. 90% din tot ce se difuzează pe canalele românești, și nu numai, e propagandă care tâmpește iar asta se vede cel mai bine la generațiile crescute de televizor.

Acești copii aparțin “sponsorilor”, psihologilor, vedetelor, fabricilor de medicamente, vânzătorilor de margarină, politicienilor, dezaxaților sexuali și altor asemenea profitori care-i momesc cu “bomboane” și apoi îi bagă la “reeducare”.

“Bomboana” e buna intenție, cum ar fi prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, a abuzurilor asupra minorilor și a copiilor cu copii- iar “reeducarea” îi trimite să “exploreze” ca să se descopere. Totul în ora de sex obligatorie la școală care să se bată-n mentalitate cu aia de religie.

joi, 28 ianuarie 2016

Previziuni Astrologice 2016



“Timpul a expirat!”- singura informație exactă din televizor.

Evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi e o păcăleală? Indicat e “reduceți cantitatea”! Gândește liber!, Fii tu însuți! Vorbește liber!- trucuri mentaliste- trebuie înlocuite cu Găndește realist, științific, disciplinat; nu bate câmpii nici în gând, nici în vorbe! Walk the walk and talk the talk!
Luați un împrumut anul ăsta și plătiți la anul? Adevărul e că ești la scadență încă de când ai luat împrumutul și că trebuie să te-ntinzi cât ți-e plapuma.

Ce-i așteaptă pe români anul ăsta? Aici presa, preotesele și înțelepții repetă în fiecare an aceleași amenințări și/sau inutilități. Adevărul e ăsta: trezirea la realitate, no more fiction, fii cu picioarele pe pământ, nu te baza pe alții (sau aburit de televizor) ci ia problema în propriile mâini,  to do list-ul e musai să fie pus în practică.

Lucrul bine făcut (Iohannis) sau Puterea rostului (Grigore Leșe) acum sunt la modă.
Celebrul “Nu vă fie frică!” al unui papă la fel de celebru, acum este de ținut în minte. “Să fiți deștepți și fără frică!”, al lui Mitică Popescu, ar trebui să devină salut tradițional!

Dacă v-ați uitat la Dan Puric, aflat pe toate canalele în buza lui 2016 cu îndemnul bun de nimic La anul, românii să-și întoarcă fața către Dumnezeu să nu vă supărați când, stănd cu ochii spre cer, o să primiți drept răspuns Ești pe cont propriu! Descurcă-te singur!, fiindcă nu e de rău și nici nu înseamnă că aveți păcate de spălat ci că unele lucruri trebuie și pot fi rezolvate practic și că cele mai multe îngrijorări fie nu sunt reale, fie sunt exagerate!

Pentru c-au ajuns la scadență. Timpul a expirat!

P.S. “Criza” sau “migrația” de acum n-au mai fost de două mii și ceva de ani așa că, orice comparație cu altceva, e degeaba.

“Dragi lupi, padawani şi hobbiţi, mulţi dintre domniile voastre mi-aţi scris şi mi-aţi mărturisit fobiile, fricile, domniilor voastre. Teamă, frică, anxietate, panică – atâtea nuanţe, atâtea trăiri negative. Am citit, de curând, un articol în “L’Express” unde o psihoterapeută la modă dădea sfaturi ridicole despre cum să-ţi controlezi atacurile de panică. Isaac Asimov, avea dreptate, în prima versiune a “Fundaţiei”, care începea astfel: “După ce sociologii şi psihologii au distrus civilizaţia umană...”  asta pentru că unii psihologi, psihiatrii sau psihoterapeuţi sunt mai nebuni decât proprii pacienţi – nu am spus-o eu, ci Carl Gustav Jung.” http://www.evz.ro/horoscopul-lui-dom-profesor-va-este-teama-mie-nu.html
 
“În era Vărsătorului (circa 2 100-4 260 A.D.) se va realiza tot ceea ce este posibil tehnologic. Prima eră laică, după un început sumbru, cu războaie religioase. Ştiinţa înlocuieşte religia. Promisa pace de o mie de ani. Vor fi dezvoltate mult călătoriile spaţiale. În era Vărsătorului, a idealismului nepractic, vor apărea diferite structuri socio-politice de mare amploare, care se vor înfrunta între ele. Unitatea Terrei va fi determinată de cataclisme naturale şi/sau de o ameninţare din spaţiu. Vârsta Vărsătorului mai este denumită şi “New Age”, cu toate că mulţi dau conotaţii diferite, pentru că nu cunosc termenii.” http://www.evz.ro/horoscopul-lui-dom-profesor-marile-zodii-si-precesia-echinoctiului.html