Pedeapsa cu moartea

PEDEAPSA CU VIATA

A ieşit recent din îngheţ subiectul pedepsei cu moartea, un ciot de care ne lovim, din cînd în cînd, atunci cînd realitatea ne oripilează.

Este un subiect de OTV din cel puţin două motive: odată pentru că nu-şi mai are rostul avînd în vedere că în Europa s-a abolit şi apoi pentru că nu este o soluţie. Subiectul a fost deschis pornind de la cazul criminalului de la coafor, probabil de S. Prigoană la Rtv, şi a fost continuat aseară la R. Turcescu. Cel puţin în cazul agentului Vlădan, nici măcar nu-şi avea rostul pentru că, pînă la pedeapsa cu moartea pe care a aplicat-o dezaxatul din răzbunare, un şir întreg de idioţi iresponsabili şi-au adus aportul la această tragedie.

Ăsta, Vlădan, a fost angajat cu pile, făcut poliţist fără şcoală, cadorisit cu permis de port-armă, deşi avea antecedente de violenţă, pentru ca, în final, victimele să fie condamnate prin neluarea în considerare a reclamaţiei soţiei, care a spus că nebunul o omoară. Măcar nu l-au ţinut sub observaţie, pentru că aşa ar fi ştiut că tembelul a stat 3 ore în faţa coaforului cu pistolul pregătit. Ar trebui să existe şi o pedeapsă cu moartea, morală, pentru autorii morali!

Problema e că subiectul, odată ajuns în presă, se deteriorează din superficialitate sau cu intenţie.

Protveul l-a denaturant de-a dreptul, aşa cum a făcut în cazul Mădălina Manole, pentru că, acolo se spun poveşti, nu adevăruri. Sau cum se promovau ei : “Am făcut din ştiri un spectacol!”. Aşa se face că, doar de la Protv reieșea că asasinul avea o viaţă dublă ce n-a dat de bănuit colegilor şi şefilor. În timp ce toată presa dădea declaraţiile vecinilor care au avut conflicte violente cu el, Protveul dădea declaraţia unui singur vecin care-l credea liniştit. O minciună care lucrează în favoarea celor de la Poliţie de la care postul o să primească exclusivităţi dacă n-or fi chiar neamurile lor p-acolo.

La alte televiziuni, subiectul a fost stors de rating altfel, prin discuţia despre pedeapsa cu moartea la B1 și prin promisiunea neţinută a Rtveului de a dezvălui cine l-a adus pe dezaxat în Poliţie. S-a dovedit că toată lumea l-a moştenit, nimeni nu l-a născut.

La B1 s-a bătut monedă pe mila creştină versus pedeapsa capitală. Mila era în studio, reprezentată de A. Pora şi D. Turturică iar pedeapsa a intrat prin telefon reprezentată de C. T. Popescu. Trebuie spus că, în afară de abordarea religioasă, pedeapsa cu moartea mai e contestată pe motiv de eroare judiciară dar şi pentru că face din cel care o pune în aplicare, un… călău.

În privinţa asta, C. T. Popescu a fost categoric, adică a zis că el e de accord să-l execute pe cel care se califică pentru “suprimare”, declaraţie care i-a oripilat pe cei doi creştini din studio. Păcat că subiectul a fost abordat acum şi nu pe un caz de pedofilie deşi, avînd în vedere cîţi se simt cu musca pe căciulă, putea să nu prindă. Chiar de curînd, Parlamentul a refuzat să legifereze sterilizarea chimică a pedofililor din care cauză va fi prima dată cînd nu vom vota. Pedofilii, într-adevăr, se încadrează la suprimare şi cred că s-ar găsi călăi, iar pedofilia este o crimă împotriva umanităţii. Nu există pedofil care să nu recidiveze deci, atunci cînd sunt eliberaţi, sunt trimişi cu bună ştiinţă să facă victime. Aşa, din milă creştină şi pentru perpetuarea fenomenului.

Pînă la pedeapsa cu moartea însă, S. Prigoană a zis că nici pedeapsa pe viaţă nu se mai regăseşte în noul cod penal deci nu e de mirare că îi vine omului să-i omoare pe criminali cu mâna lui. Deoarece asta înseamnă că, din momentul cînd nenorocitul îşi recapătă libertatea, noi toţi ceilalţi ne-o pierdem, ceea ce s-ar putea să ne califice pentru autoapărare.

Faptul de a executa un pedofil sau un criminal cu sînge rece însă, este o greşeală, pentru că nu merită să te încarci de povara executării unui rebut uman, a unui individ defect care nici nu merită să fie atins.

Dar, să sari de crestinism in sus de cîte ori se cere moartea ăstora, înseamnă să fii incapabil să empatizezi cu victimele vii sau moarte ale acestor dezaxaţi.

În legătură cu cazul Vlădan, am tot văzut la televizor cum că motivul crimei ar fi gelozia, un fel de termen generic pentru toate omorîciunile dintre parteneri. În televizor, unde şi violul e doar o batjocură, gelozia vine din dragoste, deci egal love. Nimeni n-a abordat subiectul partenerului dezaxat care nu admite să fie părăsit, mai ales că, e o modă în ultima vreme ca bărbații să-şi omoare chiar copiii din răzbunare. În schimb, televiziunile au spus poveşti chiar şi în cazul celui care şi-a omorît copilul şi socrii, după care s-a sinucis, numai și numai ca s-o distrugă pe nevasta care l-a lăsat. Dar, Presa l-a tot pus pe criminal în postură de victimă şi au tot bîrfit-o pe ea, pînă cînd, nişte rude au ieșit în față şi au spus că dezaxatul cocoloșit de televizoare a scos-o, odată, pe femeie în curte şi-a vrut să-i dea foc.

Bîrfirea partenerului care vrea să iasă din relaţie este nu doar o abordare creştinească, pentru că respectă blestemul din ceremonialul de căsătorie Pînă cînd moartea ne va despărţi, dar este şi politically correct, această cenzură care limitează libertatea de conştiinţă. Am observat că, dintre toate femeile criminale abuzate pe care le-am văzut pe Discovery, doar cea care l-a omorît pentru că el voia s-o părăsească, a fost achitată.

Slavă Domnului că, măcar la radio, nişte băieţi tineri, sănătoşi la cap explicau că dragoste cu sila nu se poate. Asta după ce, cu o seară înainte, la televizor, unul dintre bătrînii înţelepţi ai țării care, cînd nu se plimbă gratis cu troleul, dau interviuri le televiziuni, zicea cam aşa despre Vlădan:

-Era un om cumsecade.

-Dar o bătea, întreba reportera?

-O bătea mereu.