Stirile de la ora 5 sau Barfoteca de aur

Ai zice ca “Five o’clock tea” ar fi sursa de inspiratie dar, cum nu se pune problema ca romanul să bea un ceai la ora asta, cel mai bine este să dai nişte ştiri care să se potrivească cu peisajul. La prima vedere publicul ţintă pare să fie format din cei care n-au nici un fel de amintire de la şcoală. Din păcate, targetul este mult mai diversificat şi se recrutează şi din zona mai “intelectuală” care se dedulceşte la telenovele şi muzică subcultă.
Sigur, ora cinci este aleasă strategic, cam pe cand se-ntorc bărbaţii abţiguiţi acasă şi-şi mai toarnă un păhăruţ să-şi facă poftă de mancare sau alte pofte. In mod normal, la ţară oamenii ar trebui să aibă treabă prin gospodărie dar aici depinde de zonă, cat e de asistată social. In faţa televizorului mai pot fi pensionarii şi acea tipologie de muiere care stă totdeauna in maşină pe scaunul din dreapta cu sacoşa in braţe şi ocărăste toţi “proştii” care s-au găsit să iasă in traffic taman acum cand conduce bărbac’su. Cu toţii gandesc că se uită la unii mai proşti ca ei şi asta îi face să se simtă superiori.

REBRANDUIREA TERMINATORILOR PRESARI sau ANDROIDUL DE PRESA

La sfarşitul săptămanii trecute canalul Realitatea a încercat să se rebranduiască de toamnă, după modelul altor televiziuni, şi i-a ieşit ca nuca în perete, după puterile ei. De fapt, ce-au încercat ei, a fost să devină vedetă peste noapte după modelul gagicilor din talk-show-urile de umplutură.

Ceva asemănător cu încercarea altui nimeni din trust care s-a dat ziarist insultat de Ludovic Orban prin telefon, într-o conversaţie privată. Mai exact, uraţelu’, a vorbit cu pnl-istul despre un “accident” fără victime sau doar cu zgarieturi, nu stim exact pentru că cei implicaţi i-au respins pe presari dand cu painea după ei. E, dac-ar fi fost paine după vremea lui Ceauşescu, altfel vorbeam acum. Cum painea asta “civilizată” nu e acută ci cronică, maine-ai s-auzi!
In emisiunea de-atunci, Turcescu plangea în el de ciudă şi obidă că, într-o conversaţie particulară la telefon, L. Orban l-a insultat. Ca urmare, împreună cu M. Tatulici, s-a-ntrebat trei sferturi de emisiune dacă e deontologic sau nu să dea convorbirea pe post. In final, după ce au mancat si ei niţică publicitate cat să-şi potolească zgomotul din intestine, au dat-o: nu era mai nimic în ea. Da, dar ce era mai important n-a fost înregistrat, aşa că trebuie să-l credem pe cuvant că înjurăturile au existat in afara inregistrării. Hai, lasă-mă!

Săptămana trecută psd-istul Nicolicea ar fi jignit-o pe moderatoarea A. Creţulescu într-o pauză publicitară, iar transparenţii ăştia de la Realitatea s-au gandit să ne arate şi nouă ce li s-a întamplat ca să fie măcar Reality- Show dacă realitate nu e. Din televizor nu prea s-a înţeles asa că am citit pe unde am găsit fiindcă n-au pus mulţi botul la făcătura asta. Deputatul sau ce-o fi el i-a zis fetei că ar fi ras de un proiect de lege propus de el pentru că “aşa te-a învăţat pe tine mă-ta care te-a crescut”. I-a zis urat, dar parcă n-ar fi injurătură de mamă cum spune C.T.Popescu într-un articol despre tennis la PRO Sport. Stiu că n-are nici o legătură cu prefectura dar asta a fost alegerea ziaristului.
Pornind de la mărunţişu’ ăsta, Realitatea a anunţat că are principii, pe care le vor fi citit pe undeva pentru că în mintea lor nu se află, şi că, de acum, nu vor mai invita la emisiuni persoane care nu au o creştere aleasă ca a lor. Asta după ce l-au trimis pe Gigi Becali în Parlamentul European.
La emisiune au participat doi politicieni, T.Meleşcanu a refuzat invitaţia în ultimul moment(ştia el, ce ştia), un professor de journalism, un cercetător care a constatat că vocabularul celor de la Cotidianul este mai sărac decat acum o sută şi ceva de ani şi trei ziarişti: D. Turturică, A. Ursu şi Mircea Marian care şi-a luat ţeapă şi-a venit, după ce refuzase o invitaţie anterioară. “Moderatorul” Mihai Tatulici a sabotat pe rand, fiecare idée sănătoasă a participanţilor, mai puţin a colegului Ursu, prin cunoscuta metodă “muzzle”(bot, botniţă, gură de canal) sau “anything that prevents free speech or discussion”(Webster): o persoană ori nu e lăsată să-şi spună părerea pană la capăt ori i se permite să-şi spună părerea dar, la sfarşit, “botniţarul” prezintă varianta exact opusă şi nu mai dă voie primului să-i dea replica. Mihai Tatulici e maestru la asta. Păcat!
De fapt, toată emisiunea cred c-a fost un pretext pentru atragerea ziaristului de la Ev. Zilei care a fost aşezat strategic în faţa ziaristului mogulizat.
Câinele Vântoriei Lipan, Ursu, n-avea curaj să-l atace frontal pe Mircea Marian aşa că l-a muşcat din spate(de ceafă, da) aruncandu-i insulte ca de la “boier” la “slugă”. Ziaristul a lucrat la Adevărul unde Ursu şi C.T.P au fost acţionari şi “stăpanul” Ursu a avut grijă să-i aducă aminte că ei îl “finanţau” cand lucra acolo. “Cânele cu ochelari” s-a aplecat de cateva ori spre urechile fostului “angajat” şi i-a ronţait nişte insulte, nelăsandu-l să-i dea replica, după care, i-a zis lui Tatulici să treacă la alt subiect să nu se plictisească lumea. In final Mircea Marian a spus că renuntă la a mai da replica, moment în care Tatulici i-a dat şi lui cuvantul. N-am văzut moment mai josnic!

Concluzia a fost,desigur, una optimistă, anume că presa s-ar regla singură prin autocritică, după părerea lui M.Tatulici. Să fim serioşi, cei mai mulţi romani nici nu ştiu ce-i aia, o confundă cu barfa. Nu poţi să schimbi nimic dacă nu înlocuieşti oamenii. Doar dacă ar fi androizi să poţi să-i reprogramezi. Tentativele de a corecta ceva sunt la fel de inutile ca amenzile în restaurantele alea unde jegul e criminal. Dacă nu schimbi angajaţii n-ai schimbat nimic în bine. Sunt oameni care nu cred în “igienă”.

P.S. Apropo de mame, Realitatea cea principiala, a luat un "interviu", daca se poate spune asa, mamei lui Emil Boc, cerandu-i parerea despre Elena Udrea. Asa, ca sa se rada si "elita" lu'Vantu. Avea dreptate Becali: niste hahalere de jurnalisti.

PENTRU SANATATEA DV. INTELECTUALA EVITATI SA COPIATI PRESA SI CONSULTATI DICTIONARUL

Astăzi 16 august 2009, Realitatea cea cultă a incercat să-l transcrie pe Vanghelie şi s-a dovedit a fi mai proastă ca el. Analfabetul a zis de Oprescu că e un “loser” şi televiziunea asta de fandosiţi semidocţi a transcris “looser”. Engleza, chiar dacă pare vorbită de toată lumea, nu e aşa simplă ca minţile lor. Nu totdeauna “oo” se citeşte “u”,ex.-door, şi nici “u” fonetic nu rezultă totdeauna din “oo”, ex.-loser (lu:ze), sau luzăr cum îi spunem noi. “Loose”(liber, dezlegat), se citeşte “lu:s”. In engleză sunt mai multe excepţii decat reguli aşa că, pronunţia se învaţă din dicţionar, de asta există transcrierea fonetică pentru fiecare cuvant în parte. (You stink!).

TARA IN CARE BATE VANTU'

6 August,2009

Cand a caştigat Traian Băsescu alegerile, după ce-a fost boicotat de mai toată presa, a crezut că e invincibil. De fapt, după ce Tucă l-a invitat la emisiunea lui şi apoi l-a dat afară din televiziunea torţionarului comunist, imediat ce-a intrat pe uşă, Realitatea l-a primit pentru că la momentul respectiv avea propriile interese şi B1 l-a susţinut pentru că joacă la alta masă. Oamenii l-au votat pentru că nu voiau să caştige Adrian Năstase, un tip la fel de authentic şi original ca tablourile din propria casă.
In perioada Năstase au dispărut din televiziuni toate emisiunile anchetă, pentru că, dictatorul arivist, copilul corconit al comunismului şi-a îndreptat puşca de vanătoare spre presă şi în acelaşi timp, a desfăcut punga cu bani de la cingătoarea statului şi le-a aruncat nişte galbeni. Cat a stat presa să adune după jos mita, fără s-o mai incerce în dinţi, că doar nici ea nu dă mai departe lucruri adevărate şi verificate, s-a încheiat mandatul. Cand se încheie un mandat, presa analistă politic, nu toată (cei de la social chiar au treabă), se orientează spre cine dă mai mult. E normal, doar fiecare organ de presă e o societate comercială, o afacere, de-asta nu trebuie să-şi ia aere de putere în stat. Aşa cum vanzătorul ambulant îţi bate la uşă şi încearcă să-ţi vandă cate o porcărie ieftină pentru care trebuie să plăteşti taxe poştale de zece ori mai mari, aşa presa îţi intră în televizor încercand să-ţi vandă tot un fals pentru care plăteşti publicitatea direct în magazin. Si metoda e aceeaşi: vanzătorul din uşă are două produse şi, înainte să-i închizi uşa în nas, pe unul ţi-l pune în mană să-l examinezi, ca să aibă el timp să-şi laude marfa; presa, îţi pune un titlu pe ecran şi anunţă o temă, de exemplu diplomele false ale poporului fals dar toată emisiunea îi întreabă pe invitaţi dacă nu cumva Elena Udrea e de vină şi pentru astea. Stiţi, e ca la vopseaua aia de păr ieftină: orice culoare şi-ar alege femeile astea, ţara e plină de păr roşu.
Chiar şi Alina Gorghiu a rezistat eroic(la emisiunea lui A.Ursu), deşi are o reputaţie anti- PDL de apărat, ceea ce dovedeşte că are calităţi certe dacă nu acceptă să se facă de ras. In fond, pentru presă e simplu, ea nu se compromite niciodată pentru că e deja acolo. Oricum, la momentul ăsta, politicienii nu sunt mai jos decat presa.
Cum spuneam, cam de multişor, ce-i drept, Traian Băsescu s-a crezut invincibil. Drept urmare nu şi-a mai controlat discursul, a făcut gafe monumentale(aia cu Becali la masă a fost oribilă) şi, încet-încet, a pierdut puţin cate puţin din vigoare pentru că s-a risipit în discuţii cu presa, care puteau fi evitate, multe fiind doar un prilej de taclale.
Acuma, sigur că noi nu ne aşteptam s-avem un preşedinte pentru noi cei niciodată reprezentaţi în ţara asta de nimeni, dar, cand T.Băsescu a pupat mana popii în Parlament, am ştiut şi mai bine unde suntem, adică tot în evul mediu. Totuşi, cand a spus că Emil Constantinescu n-a lăsat nici o urmă ca preşedinte, oricat de nepoliticos a fost, am crezut că măcar el ştie ce face.
Astăzi, totuşi, după aproape cinci ani, nici el nu stă prea bine cu moralul şi, deşi în alţi termeni, mai c-a zis că l-au învins structurile. E dezamăgit de popor care poate că nici nu vrea luptă împotriva corupţiei, e dezamăgit de govern că nu reformează statul şi tot aşa, parcă nimic nu mai are rost.
Binenţeles că n-are, credeţi că noi, după 20 de ani de distrugere continuă, am crezut că ne reformăm într-un an?
Păi, dacă Preşiedinta Asociaţiei Magistraţilor crede că Putiere Judecătoreasca e atunci cand judiecătorul îşi dă ce salariu vrea, credeţi că noi ne mai simţim vexaţi că nu ştiu americanii să arate Romania pe hartă?
Cand o şefă de la neonatologie spune că nu e sigură dacă o fată gravidă la 11 ani a fost violată sau nu şi cand englezii rad de metoda de avort pe care vroiau s-o aplice doctorii romani, credeţi că noi nu ştim în ce hal de înapoiere ne aflăm?
Cand, timp 20 de ani, pensionarii ăştia de tip nou au reuşit să păstreze lista de coadă făcută de ei sfidand bonurile de ordine şi chiar au dat metoda mai departe tinerilor?
Cand ţara s-a umplut de proşti cu diplome de avem mai mulţi angajaţi la stat decat la privat care nici rahat nu dau pe omul contribuabil cand are nevoie de ei,credeţi că noi nu ştim că Ceauşescu încă mai bantuie şi mai procreează?
Cand poporul ăla care vă pupă mana merge de cateva ori pe an să se roage la oase, credeţi că noi ne închipuim că trăim în Star Trek?
Nu, noi ne punem contra doar aşa de amorul artei… războiului. Putem noi să abandonăm în faţa starvurilor vii care put a Ceauşescu? Sau în faţa bişniţarilor şi “elitei” comuniste? Sau în faţa primarului Kitch On The Beach(sau alte sinonime)?
Păi, dacă şi Vantu , aşa cum tarăşte el un picior, a caştigat continuu timp de 20 de ani şi nu i-a trecut nimeni pe dinainte. Chiar pe vremea lui Constantinescu a reuşit să fie girat de CEC, ca să nu mai rămană nici un pensionar cu vreun leu la ciorap, fiindcă securitatea l-a informat că mai sunt bani la populaţie. A lăsat cadavre în urmă şi acum e guru, i-a hipnotizat pe unii jurnalişti exact ca pe Maria Vlas, cum îi hipnotizează ăia cu alba-neagra pe amăraţii care se-ntorc în ţară cu Atlassib, compania aia care opreşte în toate parcările întunecate şi, cand ajunge la graniţă se-nvarte ore întregi prin Ungaria pană se schimbă tura la vamă şi intra ăia cu care au ei de împărţit ţigări, bani etc. După ce îi fac să-şi dea singuri banii din portofel, criminalii ăştia puşi pe urmele romanilor şi în străinătate, îi lovesc cu degetele peste frunte să-i trezească la realitate. Oamenii încep să se-nvărtă înnebuniţi ca muştele date cu insecticid după care îşi dau seama că au rămas fără bani şi-ncep să zbiere. Aştia, de la Realitatea, deocamdată parcă sunt daţi cu insecticid, cand îşi vor reveni…nu ne interesează.
Acum, e drept că şi poporul cu care se îmbrăţişează Traian Băsescu, mai degrabă pune bani la FNI decat să meargă la susţinerea votului uninominal. De-asta poate ar trebui să fie mai orientat şi spre alte sectoare sociale ca să nu-şi dea seama prea tarziu unde a greşit şi să ţină în final cel mai bun discurs din viaţa lui ca Adrian Năstase care se lăţise pe toată ţara că nici la mormantul lui Stefan cel Mare nu mai puteai să ajungi pană nu treceai de el şi de nevastă-sa.
Aşa că D-le Băsescu, ce ne interesează pe noi ce vrea poporul, (dacă vrea să fie filosof, să fie filosof că facultăţi sunt garlă). Dacă vrea să dea “dreptul” la stat şi ca să aibă şi odrasla cea proastă diplomă fără s-o merite, să dea. Dar dacă nu vrea luptă anticorupţie atunci o s-o aibă pentru că noi o vrem.

Interviul Radio Romania Actualitati

Cand Traian Băsescu a dat un interviu la Radio Romania Actualităţi, Realitatea l-a preluat aproape pe tot. I-a căinat pe birocraţii care vor trebui daţi afară, in principal. Apoi a preluat o informatie greşit: TB ar fi zis ca tine PSD-ul in braţe. L-au pus pe unul de la PSD să comenteze această afirmaţie si acela, normal a aruncat si el cu niste insulte, după cum e obiceiul, în fond trebuia să se apere. După asta s-au corectat: TB a zis că mai ţine o vreme alianţa de la guvernare in braţe, nu PSD-ul. E, asta e, doar nu e illegal ca presa să mintă. Si-au mai omis un lucru, cel mai important: preşedintele a explicat cum sifonează Vantu bani de la stat. Asta am aflat de la Evenimentul Zilei care, de cand şi-a făcut emisiune la B1, le-a suflat şi bruma de alfabetizaţi care n-aveau pe ce canal să schimbe. Zău asa, cum e sa lucrezi pentru unul care a furat banii oamenilor. Stiţi ca unii s-au sinucis? Sau pentru unul care a turnat-o pe verişoară-sa la securitate? Dar cand patronul lor spiritual e patronul însuşi iar icoana făcătoare de minuni e cardul cu mii sau zeci de mii de dolari…Apropo de asta, astăzi, (4 iulie 2009) fata care a transmis de la Codlea despre o icoană adusă de prin Bulgaria a zis “icoană făcătur…” apoi s-a corectat. Era mai corect prima dată.
In comisia de presă Udrea au mai prestat tot la Realitatea între 11:00 şi 12:00, următorii: “ Mie mi se par că lucrurile…”-R. Negoiţă, datornicul de zeci de milioane de dolari care se străduieşte să-şi ascundă un defect de vorbire; “Vizavi, faţă de noi…”-Calimente, PNL.
Apoi au venit ştirile unde o fată se căznea să ne transmită de la moartea unuia care era comemorat cu mancare, băutură şi muzică-toate în exces. Ea ne povestea cată cheltuială se făcuse şi ne explica şi de ce s-a aruncat cu bani (în afară de faptul că erau nemunciţi): omul trebuia să se ducă pe cea lume cu fast “în ciuda morţii prin care a trebuit să treacă”.

Vineri, 17 iulie,17:10
Laura Chiriac intră în direct cu L.O.Vasilescu , o etranjeră care şi-a găsit brusc ideologia la PSD după ce i s-a desfiinţat partidul, care stătea undeva în soare. Inainte să-i pună întrebarea cu răspuns sugerat (despre T.Băsescu, desigur), angajata lui Vantu zice: “Stim că sunteţi în căldură…”. Mai vorbeşte şi tu la casetofon şi apoi ascultă ce naiba zici!

CINE OFERA AJUTORUL, DETINE CONTROLUL

Deşi puţină lume îşi mai aduce aminte, primul lucru umilitor după”89 a fost organizarea unui spectacol cu strangere de ajutoare, intr-una din ţările astea civilizate, pentru Romania. A fost oribil. Oamenilor le era ruşine şi nu înţelegeau de ce trebuie să le dea cineva pomană, mai ales că Ceauşescu nu mai era să ne facă “porţia”. Toată străinătatea simţea nevoia să fie bună la suflet şi se căuta de căte un bănuţ să facă o faptă bună.
O parte din ajutoare soseau în fabrici, altele erau vandute în magazine, uleiul de măsline, de exemplu. In fabrici, tot cuconetul la care nu te-ai fi gandit se repezea să sorteze pomana alegandu-şi ţolendrăraia mai bună după care chema eşalonul doi care la randul lui racaia în ce a mai rămas şi dădea şi peste lucruri nespălate iar, la sfarşit, erau chemaţi ăia cu cinci-şase copii ca să cureţe locul.Cine vroia să ia ceva dar n-ar fi vrut să fie singurul, mai convingea pe cineva care ajungea să regrete imediat că s-a băgat în cloaca lor. Ideea era să fie toţi egali la pomană, nu cumva să se ţina cineva cu nasul pe sus. Celor care n-ar fi luat în ruptul capului ceva li s-au impărţit cu forţa bomboane de care fiecare a scăpat dandu-le unor copii săraci sau aruncandu-le.
Apoi, emisiunile cu ajutoare pentru săraci au început să se dea in serial. Nişte jegoşi cu o droaie de copii îşi expuneau sărăcia la televizor iar oamenii îi ajutau, după posibilităţi, care cu bani, care cu ce aveau prin casă. Cu timpul, ajutaţi şi de cate un dezastru, unii au reuşit să scape de toate corcoaţele şi vechiturile pentru că aşa se cumpără la romani “indulgenţe”. Oamenii se simţeau buni şi lăcrimau iar cand cineva a trimis unei fete o rochie de mireasă a fost jale naţională. Mai rău a fost cand familia căinată a cheltuit toţi banii fără ca măcar să-şi plătească intreţinerea şi-a venit să mai ceară alţii; In casa lor toate ţoalele primite stăteau claie peste grămadă nespălate şi jegul şi sărăcia se reuniseră.

Duminică, Realitatea, ştiri ora18:00
O reporteră ne povesteşte din avion că pe drumul de întoarcere de la mare se circulă bine pentru că majoritatea turiştilor au plecat de dimineaţă din cauza ploii. In acelaşi timp, plaja este plină ochi, zice ea, este practic un “muşuroi” de oameni. După ce îti revii din şoc îţi dai seama că a bătut campii gandindu-se la cuvantul “furnicar”. Mai bine să rămană ele la cele cateva expresii pe care le-au invăţat pentru că intre cele cateva bucăţi de meditaţii e blank.

Insulta si egocentrism mascat

In editorialul din 16 iulie 2009, C. T. Popescu observă cum preşedintele Băsescu s-a făcut ca plouă in cazul Ridzi motivand ca are lucruri mai importante de făcut, discutat etc. Binenţeles că e cel puţin neserios din partea preşedintelui care,asa cum ştim cu toţii, se bagă in vorbă in legătură cu orice subiect.
Problema lui C.T.Popescu este mai degrabă cu “fanii” lui T.Băsescu. Imediat ce a pierdut alegerile A. Năstase, ziaristul a constatat că noul preşedinte are fani lucru nemaiintalnit păna atunci, spunea el, pentru că nici măcar I.Iliescu n-avusese. Ba, eu cred c-a avut şi incă mai are aşa cum şi “cel mai iubit dintre jurnalişti” are. Fanii lui T.Băsescu sunt consideraţi a avea o memorie de trei secunde cat peştele care după ce a ajuns la capătul acvariului a uitat traseul. Adevărul e că d-l ziarist ultracitit nu s-ar adresa niciodata unor reduşi mintal, el, de fapt, îi insultă pe cei care nu-l ascultă pe el. Nu ştiu caţi fani are preşedintele dar ştiu că antifani PSD, acest partid care e moartea capitalismului şi-a democraţiei, sunt destui. De fapt, tot articolul e doar un pretext pentru o fraza din finalul articolului “marele democrat anticommunist, garantul presei libere”. Asta arata că d-l Popescu nu vrea şi nu vrea să recunoască faptul că a susţinut un partid şi-un candidat care făcuseră aproape toată presa să tacă. Nu e nimic rău în a susţine pe faţă un politician dar să fie pe faţă. Te-ai înşelat, get over!

Filosofia de "teanel"

Presa a luat, in sfarşit, la cunoştinţă că universităţile particulare scot proşti pe bandă rulantă care se angajează la stat, că doar nu-şi inchipuie cineva că o firmă particulară ar angaja, să zicem, un jurist cu studii la privat. Securiştii lui Ceauşescu au continuat tradiţia şcolarizării la locul de munca, de pe vremea cand te trezeai cu cate o neştiutoare de carte că are diplomă de bacalaureat şi era la un pas de o facultate muncitorească. Măcar atunci erau caţiva “aleşi”, acum, practic, cei cu studii la stat sunt înlocuiţi de cei cu o capacitate mai mică de a învăţa. Probabil d-aia d-na Preoteasa vrea să scoată 80% din programa şcolara, să le facă loc.

Intelectualii singuri cuci

La noi intelectualii stau separat: separat unul de altul şi separaţi de problemele societăţii. Ca Biserica. Aţi văzut cat e de superioară (ştiu), ea nu se amestecă cu săracii, nu dă bani la cerşetori, doar ia. Aici, trebuie să menţionez că mi s-a părut extraordinar că o ziaristă a luat atitudine. Asta, n-ar face niciodată intelectualii romani. Ei cred că “proştii” nu pot fi conduşi decat cu frica de Biserică. Apoi, după Revoluţie, n-auzeai decat troiţă şi intelectual.

A cincea roata de la caruta

Un loc inţesat de jurnalisti, politicieni, analisti,nimenisti etc. insirati pe scaune incomode in care-ti trece os prin os mai ales daca nu te ridici după ele toata ziua. Se anunţă o zi plictisitoare, ca totdeauna. Fiecare stă in asteptare ca la montaj artistic cu poezioara invăţată şi cu mintea relaxata, pregătită să dezbată apa in piuă. Intr-un colţ se afla un televizor la care butonează un copil.
- Un pic… dde atentie, suntem in direct si vă invit să incepem această şedinţa în grup cu ştirile zilei. Să incercăm să fim imparţiali. Prima informaţie …
-Domnul Băsescu este in spatele acestei informaţii pentru că are la dispoziţie Serviciile Secrete. Este, de asemenea şi-n faţa ei pentru c-a ieşit public să-şi spună părerea. De fapt el este interfaţa dintre public şi presă pentru că iese tot timpul să explice legi, situaţii subminând astfel autoritatea presei.

GAZE LA MAREA NEAGRA

TERAPIE DE GRUP

Un loc inţesat de jurnalisti, politicieni, analisti,nimenisti etc. insirati pe scaune incomode in care-ti trece os prin os, mai ales daca nu te ridici după ele toata ziua. Se anunţă o zi plictisitoare, ca-ntotdeauna. Fiecare stă in asteptare ca la montaj artistic cu poezioara invăţată şi cu mintea relaxata, pregătită să dezbată apa in piuă. Intr-un colţ se afla un televizor la care butonează un copil.
- Un pic… dde atentie, suntem in direct si vă invit să incepem această şedinţa în grup cu ştirile zilei. Să incercăm să fim imparţiali. Prima informaţie …
-Domnul Băsescu este in spatele acestei informaţii pentru că are la dispoziţie Serviciile Secrete. Este, de asemenea şi-n faţa ei pentru c-a ieşit public să-şi spună părerea. De fapt el este interfaţa dintre public şi presă pentru că iese tot timpul să explice legi, situaţii subminând astfel autoritatea presei.
- Bine, domnule. Ii rog pe cei care au ceva de spus in continuare să facă pauză la virgula şi să se oprească la punct. Nu invers. De asemenea nu mai schimbaţi accentul iar daca rostiti ceva in engleza nu mai ch…ch…ch…iti, poate se uită si elevi la noi, să nu le stricăm educaţia. Acum, că tot e ora patru, să îi invităm pe cei doi amfitrioni, Laura Chiriac si Cosmin Prelipceanu, mă iertaţi că nu prea pot s…să vă deosebesc, aveţi vreo ştire d-aia breaking news?
-Sigur că da, spun ei intr-un glas, azi dimineată reporterii noştri l-au surprins pe Traian Băsescu spunându-i cuiva la ureche cuvintele “…nenorocim populaţia…”, aşa că ne-am gandit să informăm corect poporul că va fi nenorocit. Doamna Câmpeanu ,ce credeţi că a vrut să spună D-nul T. Băsescu cu nenorocirea populaţiei?
-Eu nu cred,zău, că e aşa .Aţi văzut doar că se referea la inflaţie: adică să nu mărim inflaţia că nenorocim populaţia…
Toata expresivitatea androginică a moderatorilor stă acum in uitătura lor furioasa şi-n cotul aşezat ameninţător pe masă. Ca totdeauna, cei doi gesticuleaza fără nici o legătură cu subiectul, doar cu intenţia de a-ţi băga telepatic degetele in ochi.
-Da’, ia spuneţi, doamnă, ce-a facut PNL-ul cu banii, de-a rămas aşa o gaură in buget?
Doamna a incercat să spună ceva dar D-nul Tudose a simţit nevoia să intervină:
-Haideţi să ne calmăm şi să trecem mai departe. D-nul Ursu, ce subiect deosebit aveţi de discutat?
-Eu vreau să-l intreb pe D-nul Patriciu ce părere are despre faptul ca Traian Băsescu “s-a luat” de Banca Natională?
-Eu nu discut politică v-am spus inainte să mă chemaţi.
-Ia uite la el! Da ce, noi suntem proşti? Crezi că invitaţii discută despre ce vor ei? Păi, daca-i aşa, ia spuneţi Domnu’ Patriciu, de ce sunteţi uns cu namol de Marea Neagră?
-Când m-aţi chemat aici mi-aţi spus ca subiectul e criza, eu n-am venit aici să discut despre Traian Băsescu.
-Pai ce să facem dom’ne daca vin ştirile peste noi, zice Prelipceanu.
-Gata, gata. Să trecem la D-na Dragotescu. Spuneţi-ne D-na Dragotescu v-aţi mai tratat dependenţa de shopping de second hand?
-Domnule, ca să scapi de o dependenţa trebuie mai intâi să cazi in ea. Aşa că eu cumpăr, cumpăr, cumpăr. In ultima vreme e foarte greu pentru ca il văd pe Traian Băsescu la toate băile de muţime chiar şi la magazin.
-D-na Dragotescu, nu faceţi greşeala să inlocuiţi dependenţa preexistentă cu o altă obsesie!

-Dar eu asta visez,asta pictez. Âu, a fost cutremur? Doamne, ce m-am speriat! Noroc ca noi, jurnaliştii iar am fost nişte eroi şi-o s-avem cu ce ne lăuda. Alo, domnu’ Mărmureanu, credeţi că Traian Băsescu a provocat cutremurul?
-Va rog să nu exageraţi,cutremure de trei grade sunt in fiecare zi. Nu stiu de ce faceţi atâta caz.
-Vreau să spun cutremur in PDL sau nu vă ocupaţi dv. cu astea?
Din nou domnul Tudose este nevoit să intervină atrăgându-i in acelaşi timp atenţia domnului Buşcu că iar işi ţine mâna pe picior in felul acela narcisist, ca să spunem aşa. Domnul Buşcu era in convalescenţă după şocul produs de Traian Ungureanu care “a trecut de partea lui Băsescu”. Acum incerca să convingă pe cine nu reuşea să se retragă la timp, ca domnul Crin Antonescu are discurs si şanse de a ajunge preşedinte.Ca să-şi intreţina pasiunea umblă cu defibrilatorul la el ca să-i resusciteze amintirea fiindcă toată lumea pare să uite de el imediat ce dispare după “sticlă”.
Domnul Tudose îsi aruncă ochii roată să vadă cine nu s-a înscris la cuvănt şi zice:
-Domnule CTP, si-n toată incăperea creşte brusc presiunea atmosferică, incepuse si să ploua iar cerul s-a luminat de-un fulger. Domnul Tatulici a spus ca el nu face politică de caţei aşa ca s-a ridicat şi s-a dus la geam, era prea apasator. In dreptul geamului era o staţie de autobuz cu copertină. Noroiul, canalizările refulate si uneori lumea prea pestrită pentru un nivel minim de civilizaţie dădeau unul din putinele momente cand te bucurai ca ai masina. Domnule CTP, la ce va gân…gândiţi, la nemurirea sufletului?
-Nu dom’ne, ar fi vetust şi de sorginte comunista. Mă gândeam ce trebuie să facă omul in viaţa asta pământeana şi cam laică, ca să-i ajungă cadavrul moaşte.
Abia acum s-a declanşat tunetul anunţat de fulgerul de mai devreme şi Corina Dragotescu iar s-a speriat şi şi-a adus aminte de cât de părăsită s-a simţit ea in iarna aia când a nins o singură dată in Bucureşti si Videanu n-a vrut să iasă în stradă să fie alături de oameni. A şi zis atunci că l-ar fi preferat pe T. Băsescu fiindca el n-ar fi ratat ocazia să socializeze.
-Văd că v-ati upgradat. Vreti să ne speriati? Mai bine uitaţi-vă la un thriller. Dacă stiam aşa,d-nul Popescu…Mai bine aveaţi o problemă cu D-nul Băsescu. Sau aveţi? Toate privirile s-au indreptat spre el pline de speranţa.
-Dom’ne eu n-am o problema cu Traian Băsescu…
-Nici noi,nici noi, au zumzăit cu toţii.
-Vă rog să nu mă mai intrerupeţi. Credeam că toată lumea a băgat de seama că nu-mi place. Că-mi vine câteodată să…
-Order! Order!. Cine vrea să-şi refacă machiajul sau altceva, acum e momentul să luaţi o pauză. Suntem prea mulţi oricum. Domnule Hurezeanu, vor mai fi emisiuni…
-Vroiam doar să spun un lucru: capitalismul nu e perfect pentru că nimeni nu e perfect. Dar să ştiţi că americanii au grad de comparaţie pentru superlativul absolut. Vă rog, domnul Popescu…
-Dom’ne de cand Adrian Năstase ne-a dezamăgit pe toţi pierzând alegerile si am rămas doar cu antipatia pentru Traian Băsescu, balanţa s-a dezechilibrat. De când a ieşit Obama preşedinte mă simt mai bine. Pentru că vedeţi, eu trebuie să echilibrez simpatia pentru o persoană cu antipatia faţă de alta şi invers. Totuşi preşedintele Băsescu trage prea mult în jos de talgerul lui. Din cauza lui mă bântuie o intrebare: daca poporul ăsta in integralitatea lui vrea să se facă filosof, de ce se pune, dom’ne, Traian Băsescu contra?

Toţi au rămas pe gânduri neştiind ce să răspundă. Domnul Tatulici privea o adunătura de tineri”filosofi” imbrăcati in junk-uri shoppinguite din târguri si oboare, că vorba- aia, ce rost are să te-mbraci de la Viviene Westwood când poţi s-arăţi a căutător in gunoi şi cu bani mai puţini. In leşteava din stradă, pe fondul unei muzici care orăcăia din telefon, se transmitea realitatea insăşi nederanjată de coşurile de gunoi pe care nu le goleşte nimeni niciodată şi sigur nepreocupată de salvarea balenelor. Era un fel de cooing autohton unde doi baieţi încercau să atragă atenţia unei fete: unul chema un câine la el… să-l scuipe,ce credeaţi, iar celălalt o-ntreba pe reprezentanta sexului frumos dacă vine unche-su in dormitorul ei s-o pipaie prin locurile pe care le indica el spre exemplificare. Ea, se-nţelege, rădea ca proasta gândind probabil că trebuie să existe undeva un viitor mai bun: un bătrânel cu pielea moale si cardul indestulător.
Ziua era pe sfărşite, timpul trecuse degeaba şi măcar niste concluzii trebuiau trase. Domnul Tudose face o ultimă incercare:
-Totusi, de ce vorbiţi toată ziua de Băsescu. N…nu e sănătos. Care e cauza …
-Pentru că publicul vrea să-l vada la televizor, e simplu.
-Toata ziua,doamna. Asta-i tortură, unde aţi invaţat-o?
-La Adrian Păunescu. El le făcea aşa la cenaclu pe stadioane. Dacă el anunţa o melodie si lumea cerea alta el o punea pe aia până când publicul îl implora să revină la propunerea iniţiala. Eu nu sunt aşa de rea dar mă doare sufletul când unii cumpăra ziarul nostru spunând că-l iau pentru carte, zice ea cu o “impostatie” de limba muiata-n miere cu lămâie. Noi vrem să conducem, ce Dumnezeu, că d-aia suntem a cincea putere…
-A patra, dom’ne, ce naiba.
-Âu, da? Da’ de ce am zis eu a cincea?
Nimeni nu mai avea chef s-asculte, mai ales că se făcuse o zăpuseala insuportabilă pentru că nu mai erau bani nici de aer condiţionat iar geamul nu putea fi deschis că se făcea curent. Ăla mic devenise şi el agitat şi, ca un copil care descopera prima data un cuvânt urât dar care-i place cum sună, repeta intr-una: “Băse”, “Băse”, “Băse”. Deşi s-a retras la un moment dat de la această şedinţa de presă în grup, domnul Cristoiu se întoarce nervos şi-l apucă pe cel mic de urechi spunându-i:
-Da’ mai lasă-mă dracu’ cu Băsescu al tău ca eu trebuie să discut subiectele la zi că d-aia am învăţat mai multă carte decât tine!
Ăla mic nu se dădea dus şi, de necaz, a-nceput s-apese pe toate butoanele telecomenzii cu o mâna iar cu cealalta incearca să facă o maşinuţa să meargă cu 200/h unde n-avea voie decât cu 130; asta la noi in tară, ca in străintate n-avea el atâta tupeu.
-Să dăm legatura la Meteo, zice o speakeriţa, să vedem daca plouă.
-Se poate, doamnă, o vedeta ca dv. să nu-şi dea seama că apa asta care curge pe geam nu e de décor?
-Vai, domnule, zice ea ducându-si mâna la gură, mă faceţi să râd.
-N-o faceţi să râdă, s-au auzit mai multe voci.
-Pot să mai zic si eu ceva, să-mi termin ideea, zice domnul Popescu.
-Am vrea si noi să vorbim despre criză. Numarul şomerilor creşte in fiecare zi…
-Din păcate spatiul de emisie s-a terminat, spune o moderatoare cu dinţii strânşi să nu-i cadă prunele din gură. Mâine, doamnelor si domnilor, vă aşteptam cu alte subiecte interesante şi noi…
-Ca doar n-o sa iesim pe teren? Apropo, de unde să cumpărăm nişte E-uri sau hormoni de creştere pentru rating?
- Mai bine nişte publicitate de la guvern.
-Bâ… bâă…bâ…bunăoara…tuşă de final.
-Aveţi dreptate. E atât de inutil! Domnul Tudose hotăreşte să taie nodul gordian, că de desfăcut… si deschide fereastra. Spaţiul deschis si atmosfera incărcata de current, continuu, alternativ, etc. dau ghes vocilor interioare:
-Eu sunt mogulul vostru. Eu vă fac rating. Adica eu vă fac, eu vă termin. Ziarişti împuţiţi, insultă, insultă etc.




Joi, 9 iulie, 2009

Ieri un copil de doi ani şi ceva a căzut intr-un puţ american. O întâmplare pe care am mai văzut-o, din nenorocire. C.Prelipceanu şi L. Chiriac s-au deplasat la faţa locului să mănance şi ei o paine deşi, la drept vorbind nu le-a ieşit nici de un posmag. Repetau intr-una aceleaşi câteva fraze: familia n-avea curent electric şi tatăl “a părăsit-o pe fetiţă” ca să-şi incarce mobilul prin vecini; deşi familia e săraca copiii sunt bine îngrijiţi (ăştia cred că numai ei se spală);aici se află echipe de salvatori, echipaj Smurd, familia e săracă, săracă,săracă… şi ăsta a devenit un leitmotiv pe toata transmisia. Dumnezeu ştie de când transmiteau ei acelaşi lucru. In acelaşi timp deasupra dezastrului bâzâia elicopterul Realităţii şi din el transmitea, nu contează cine, aceleaş platitudini.
Deznodămantul e trist pentru toată lumea dar sfaşietor pentru familie. Cei care au avut un eveniment tragic in familie ştiu cum e. Numai ăştia din televizor ori sunt clonaţi ori extratereştrii ne-au invadat planeta. Finalul tragic a lăsat reporterii cu subiectul nedezvoltat după tipic: noi v-am transmis in direct şi-n exclusivitate, ia spune tu, cutare, cum v-ati mobilizat,sacrificat, am salvat, nimicuri,etc. şi alte laude de sine de care nu pasă nimănui
.Era vreo cinci şi pănă la şase n-aveau cu ce umple timpul, in plus ei n-ar scoate mai mult de două vorbe nici dac-ar transmite un cutremur din China. Au mai repetat de câteva ori ceea ce noi vedeam pe ecran şi pricepeam mai bine ca ei, după care ne-au spus că ei înţeleg că familia este îndurerata şi de-asta n-o intervievează imediat ce le-a fost luat copilul mort din curte. In plus, după cum tot ei ne-au spus, jandarmii s-au aşezat pavăză să nu dea presa năvală. (Bă, voi sunteţi sănătosi?) După asta ne-au adus aminte că e vorba despre o familie săracă şi de data asta au adăugat şi neinstruită (faţă de ei nu cu foarte mult) apoi vedeta Laura a spus din nou că le respectă intimitatea şi îi lasă să se “bucure” dacă se poate spune aşa, după care s-a corectat că probabil îi ieşiseră ochii din cap lui Cosmin şi-a zis că nu e un cuvant potrivit(nu,zău!)
A mai spus că jurnaliştii nu se pot apropia(dacă nu erau jandarmii vă daţi seama că-i tăbărau), deşi presa le-a fost de ajutor pentru că datorită ei s-au mobilizat autorităţile. De atâta ajutor să ai tu parte!