Anul fără vară

Vulcanii au ultimul cuvȋnt. Viaţa pe Pămȋnt e ciclică.

1816, cea mai rece vară ȋnregistrată vreodată ȋn scripte, determinată de cea mai puternică erupţie vulcanică, de cȋnd ne ştim. Erupţia a avut loc ȋn insula Sumbawa, Indonezia (pe atunci, colonie olandeză), avȋnd drept consecinţă o vreme anormală, numită “iarnă vulcanică”.

Vulcanul Mount Tambora a produs, ceea ce se consideră a fi, ȋn zilele noastre, cea mai puternică erupţie vulcanică din istoria consemnată a umanităţii. A atins apogeul pe 10 aprilie 1815 şi a aruncat cenuşă şi vapori (din pȋnza freatică) ȋn atmosferă, cam 4-6 luni la rȋnd iar, cu totul, a activat vreo trei ani. Temperatura medie globală a scăzut atunci cu 0,4° – 0,7°, cea mai rece ȋnregistrată ȋntre anii 1766 şi 2000.

Cenuşa s-a răspȋndit ca un nor, ȋn toată lumea, creȋnd, cu adevărat, o schimbare climatică şi vreme extremă. De fapt, cantitatea imensă de cenuşă vulcanică şi magmă aruncată ȋn atmosferă, a fost atȋt de densă, ȋncȋt s-a prăbuşit ȋnapoi ȋn crater şi lava s-a revărsat, cu viteză incredibilă, pe suprafaţa pămȋntului. Cenuşa de aproape patru metri a acoperit totul pe o rază de 161 Km. Au murit 11 000 de oameni. Populaţia pămȋntului, ȋn anul 1815, era de aproximativ un milliard.

Ce ne-am mai aerosolit ȋn ultimii ani!

O asemenea erupţie vulcanică de proporţii colosale are ȋntotdeauna un impact global. Dioxidul de sulf emanat ȋn atmosferă ȋntȋlneşte vapori de apă, formȋnd nori de aerosoli sulfuroşi, care plutesc deasupra norilor de ploaie formaţi natural. Deci, nu pot fi “spălaţi”.

După erupţia vulcanului Tambora, un nor imens de cenuşă amestecată cu gaz a blocat razele soarelui, a răcit pămȋntul şi, ȋn anul următor, a provocat perturbări incredibile, nu ce vorbim acum, asupra climei şi vieţii pe Pămȋnt.

“Iarna vulcanică” a ȋnsemnat, ȋn mod real, vreme extremă şi a făcut ca anul 1816 să rămȋnă ȋn anale drept Anul fără vară. Fiindcă, ȋn acea vară, fenomenele meteorologice au fost ca iarna: furtuni de zăpadă şi ȋngheţ. Se-nţelege că a fost un dezastru de neoprit pentru agricultură, urmat de foametea cu care ne ameninţă ăştia acum. Fiindcă şi ei tot cu aerosoli sulfuroşi dau, ţintind aceleaşi anomalii climatice.

100 000 de oameni, se estimează că au murit de foame, boli şi violenţe rezultate din răscoale şi bătălia pentru supravieţuire. La peste 8 mld, cȋţi suntem acum, ţinȋnd cont şi de marile densităţi de populaţie, ne aşteptăm să le iasă de 64 de ori mai bine. Cel puţin.

Emisfera nordică a fost cea mai afectată de erupţia vulcanului, adormit de secole, dar influenţa dezastrului climatic s-a ȋntins şi spre cea sudică.  Multe fenomene neobişnuite şi atipice, ştiţi?

Ȋn Africa, regiuni cu nivel de precipitaţii sub cele normale sau chiar anormale, cum ar fi curenţii nordici puternici şi grindina ajunse ȋn Cape Town, Africa de Sud, unde au perturbat serios transportul naval. Ȋn Asia, sezonul musonic a adus inundaţii catastrofale, plus lapoviţă şi ninsoare, ȋngheţ ȋn timpul verii, agricultură distrusă, foamete.

Foametea nu se-ntȋmplă doar din cauza distrugerii recoltelor, ci şi pentru că transportul pe apă, de exemplu, este perturbat. La fel, frigul ȋndelungat duce la penuria de combustibil pentru ȋncălzirea locuinţelor. Probabil d-aia vor să interzică fosilii, inclusiv lemnele de foc. Alterarea climei este, ca şi virusul de laborator, metoda perfectă de ucidere ȋn masă. Crize suprapuse, deh! Pentru salvarea planetei.

Ȋn India, a ȋntȋrziat sezonul musonic iar consecinţa firească a fost că, atunci cȋnd a venit, s-a prăvălit torenţial, răspȋndind şi holera de lȋngă Gange, din Bengal, pȋnă la Moscova. Nu-i aşa, schimbările climatice vor face ca răspȋndirea bolilor să fie normă?

“Avertisment: Vin tornade şi furtuni cu grindină” – văd acum pe ecran.

Ȋn Europa, frig şi ploi exagerat de abundente care au distrus recoltele, cu consecinţele previzibile, ȋnfometarea populaţiei urmată de revolte massive, dar şi imprevizibile, epidemia de tifos. Ȋntre 1816 şi 1819, 1,5 milioane de oameni s-au ȋmbolnăvit şi 65 000 au murit numai ȋn Irlanda, pe fondul răspȋndirii bolii.

Pentru că, efectele catastrofale s-au ȋntins ca o plagă pe mai mulţi ani. Centrul Meteorologic din Anglia, cel mai vechi din lume, a raportat “al 11-lea cel mai rece an din 1659 [de cȋnd se fac statistici lunare], dar şi a treia cea mai rece vară şi cea mai rece lună iulie ȋnregistrate. Rȋurile mari din Europa au provocat inundaţii massive, consecinţă atribuită evenimentului [erupţia vulcanică], la fel ca şi ȋngheţul din august. Ȋn Ungaria a căzut o ninsoare brună, colorată de cenuşa vulcanică; ȋn nordul Italiei, tot anul a căzut o zăpadă roşie.” https://en.wikipedia.org/

Prin comparaţie, ȋn prezent, nu se ȋntȋmplă nimic. Nimic, ȋn afară de experimente meteorologice - tornade cu iodură de argint, rachete de alungat norii, aerosoli sulfuroşi – ca să le spunem doar pe cele recunoscute official.

Distrugerea a peste 400 de baraje ȋn Europa, fără ca populaţiile să fie anunţate, avȋnd drept consecinţă, de pildă, inundaţiile ucigătoare din Spania, plus incendiile provocate - ȋn Franţa, 9 din 10 au fost dovedite ca fiind puse de mȋna omului, evident, nu poţi să-i prinzi pe toţi – au continuat genocidul ȋnceput ȋn pandemie. Şeful OMS a spus atunci că e un “virus ȋmpotriva umanităţii”. Ca să n-avem vorbe la process. Chiar, ar trebui să dăm ȋn judecată pe cineva!

Ȋn primăvara şi vara lui 1816, estul Statelor Unite a fost acoperit de o “ceaţă uscată”, pe care nici vȋntul, nici ploaia n-au dispersat-o. Clive Oppenheimer, vulcanolog, professor la Cambridge, a caracterizat fenomenul ca fiind “un văl de aerosoli sulfuroşi ȋn atmosferă”.

“Temperaturile au scăzut sub nivelul ȋngheţului, aproape ȋn fiecare zi din mai. Pămȋntul a ȋngheţat pe 9 iunie; pe 12 iunie, enoriaşii congregaţiei Shakers au fost nevoiţi să replanteze culturile distruse de frig. Pe 7 iulie, a fost atȋt de frig ȋncȋt tot ce-au plantat s-a oprit din creştere.

Salem, Massachusetts, Dr. Edward Holyoke un observator al fenomenelor meteorologice şi astronom amator – pe cȋnd se afla ȋn Franconia, New Hampshire, a scris pe 7 iunie: “extrem de frig. Pămȋntul ȋngheţat bocnă, zăpadă viscolită ȋn timpul zilei. Țurţuri de peste 30 cm ȋn umbra după-amiezii”. După o acalmie, pe 17 august, Holyoke notează o schimbare bruscă, de la vară la iarnă, pȋnă pe 21 august cȋnd o cultură amărȋtă de fasole şi porumb au fost ucise.” https://en.wikipedia.org/

Asta tot preconizează apostolii apocalipsei. Doar că, cei patru călăreți originali ai apocalipsei erau Ciuma, Războiul, Foametea și Moartea. Deci, nu crize suprapuse ca acum.

Şi ȋncă ceva: ȋn urma erupţiei vulcanice epocale, din 1815, temperatura medie globală a scăzut cu 0,4° – 0,7°. Acum se vorbeşte de ȋncălzirea planetei cu 1°, două, trei grade, de parcă ar fi temperatura din dormitor. E o atragere de atenţie pe care au făcut-o specialiştii care nu mint.

Cum va fi vremea ȋn 2025 şi ȋn 2027

https://freefrompress.blogspot.com/p/cum-va-fi-vremea-in-si-n-2025.html

“The year 1816 is known as the Year Without a Summer because of severe climate abnormalities that caused average global temperatures to decrease by 0.4–0.7 °C (0.7–1 °F).[1] Summer temperatures in Europe that year were the coldest of any on record between 1766 and 2000,[2] resulting in crop failures and major food shortages across the Northern Hemisphere.[3] 

Evidence suggests that the anomaly was predominantly a volcanic winter event caused by the massive eruption of Mount Tambora in the Dutch East Indies (modern-day Indonesia) in April 1815.”  https://en.wikipedia.org/wiki/Year_Without_a_Summer

“Injection of aerosols into the stratosphere by volcanoes is a major cause of short-term climate change.”  https://en.wikipedia.org/wiki/Eruption_column

Lacul Toba, tot din Indonezia, s-a format ȋn urma unei erupţii vulcanice de acum vreo 74 000 de ani

“Indonesia's Lake Toba, formed by a volcanic eruption around 74,000 years ago. In the new study, researchers uncovered fragments of glass from the eruption at an archaeological site in northwest Ethiopia, pointing to the volcano's global impacts. Goh Chai Hin / AFP via Getty Images

Around 74,000 years ago, a massive supervolcano called Toba erupted in Indonesia, creating the largest known natural disaster in the last 2.5 million years.” https://www.smithsonianmag.com/smart-news/stone-age-people-survived-a-supervolcano-eruption-by-adapting-to-dry-periods-archaeologists-suggest-180984024/

“Sulfate aerosols

Sulfate aerosols are tiny particles, either in liquid or solid form, that are suspended in the atmosphere, primarily originating from anthropogenic sources such as sulfur impurities in fossil fuels like coal and natural gas. They contribute to a phenomenon known as global dimming, which can partially offset global warming by reflecting sunlight back into space while allowing infrared radiation to pass through. This dual role highlights the complexity of their impact on climate change. Natural sources also play a role in the sulfur cycle, including emissions from volcanic eruptions and organic decay, with significant climatic effects.”  https://www.ebsco.com/research-starters/earth-and-atmospheric-sciences/sulfate-aerosols

“Stratospheric aerosol injection (SAI) is a proposed method of solar geoengineering (or solar radiation modification) to reduce global warming. This would introduce aerosols into the stratosphere to create a cooling effect via global dimming and increased albedo, which occurs naturally from volcanic winter.”  https://en.wikipedia.org/wiki/Stratospheric_aerosol_injection

Clive Oppenheimer (born 1964) is a British volcanologist, and Professor of Volcanology in the Department of Geography of the University of Cambridge. https://en.wikipedia.org/wiki/Clive_Oppenheimer

The University of Cambridge is a collegiate public research university in Cambridge, England. Founded in 1209, the University of Cambridge is the second-oldest university in the English-speaking world and the world's third-oldest university in continuous operation. https://en.wikipedia.org/wiki/University_of_Cambridge

Meteo. Clima. “Vine urgia”  https://dexterpopescublog.blogspot.com/2025/11/meteo-clima-vine-urgia.html

Rezumat generat de AI

Injectarea de aerosoli sulfuroși în atmosferă este o metodă experimentală de geoinginerie (sau inginerie climatică) concepută pentru a reduce încălzirea globală și a modifica temporar aspecte ale vremii prin reflectarea unei părți a radiației solare înapoi în spațiu.

Această tehnologie mimează efectul erupțiilor vulcanice majore, care eliberează cantități mari de dioxid de sulf (SO₂) în stratosferă, scăzând temperatura globală.

Cum funcționează modificarea vremii prin aerosoli

Reflexia luminii solare: Aerosolii acționează ca niște oglinzi minuscule în stratosferă (la o altitudine de 15-20 km), reflectând lumina solară înainte ca aceasta să ajungă la suprafața Pământului.

Scăderea temperaturilor: Prin reducerea cantității de energie solară care ajunge la sol, se produce un efect global de răcire.

Modificarea modelelor de precipitații: Răcirea stratosferică și reducerea radiației solare pot modifica circulația maselor de aer, influențând direct unde și cât de mult plouă.

Efecte secundare și riscuri majore

Deși poate reduce temperaturile globale, această metodă prezintă riscuri climatice semnificative:

Perturbarea musonilor: Poate reduce precipitațiile în regiuni dependente de musoni (cum ar fi Asia de Sud și părți ale Africii), afectând siguranța alimentară a miliarde de oameni.

Subțierea stratului de ozon: Aerosolii sulfuroși pot accelera reacțiile chimice care distrug ozonul stratosferic, crescând expunerea la radiații UV nocive.

Ploi acide: Odată ce aerosolii coboară în troposferă, aceștia pot contribui la formarea ploilor acide, deși cantitățile estimate sunt mai mici decât cele provenite din poluarea industrială istorică.

Efectul de „șoc de terminare”: Dacă injectarea de aerosoli este oprită brusc în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, planeta s-ar încălzi extrem de rapid, într-un ritm mult prea accelerat pentru ca ecosistemele să se poată adapta.

Doriți să aflați mai multe despre proiectele actuale de cercetare din acest domeniu sau despre cum diferă această metodă de insămânțarea norilor pentru provocarea ploilor?

Rachetele anti-grindină: Culmea privatizării: Schimbări climatice private  https://antipresa.blogspot.com/2025/06/rachetele-anti-grinfina.html