luni, 15 iulie 2024

10 semne că e un prieten fals


The flatterer: Flatterers shower you with compliments and praise, but their intentions are not genuine.
  https://www.verywellmind.com/signs-of-a-fake-friend-7775483

10 semne că e un prieten fals. Cum să-l miroşi de la o poştă

“Prietenii falşi sunt cei care pretind că le pasă de tine dar nu interesul tău ȋl au ȋn vedere.

Cunoscuţi drept falşi prieteni sau prieteni doar la bine nu şi la rău, sunt cei care tind să se poarte ca nişte prieteni doar cȋnd au un beneficiu, spune Aimee Daramus, PsyD, psiholog clinician la Clarity Clinic, Chicago.

Prietenii adevăraţi pot fi o sursă valoroasă de sprijin emoţional şi practic.

De fapt, cercetările arată că, a avea buni prieteni ȋnseamnă nivel scăzut de stress şi sănătate fizică şi psihică mai bună.

Ȋn acelaşi timp, să te bazezi pe falşi prieteni poate fi o experienţă dură, fiindcă s-ar putea să nu-ţi acorde sprijinul, empatia şi loialitatea de care ai cu adevărat nevoie. “Cȋnd ai nevoie de ceva, brusc, nu mai sunt interesaţi”, spune Dr. Daramus.

Ȋn acest articol, explorăm semnele, cauzele, impactul şi tipurile de falşi prieteni. Vom cere, de asemenea, experţilor, ponturi despre cum să le facem faţă.

Cum ne dăm seama că e un fals prieten

vineri, 12 iulie 2024

Scrisul de mȋnă face piciorul frumos

NOVEMBER 23, 2022 – De ce scrisul de mȋnă e ȋncă cel mai bun mod de a reţine
informaţia

La tastatură merge mai repede dar scrisul de mȋnă rămȋne ȋn memorie

“Imaginaţi-vă asta: e o zi de lucru ȋntr-o companie financiară de procesare a datelor şi am ca sarcină de serviciu completarea unui system de colectarea datelor de maximă importanţă. Ȋn acest caz, eu sunt inginerul de date care trebuie s-o ȋndeplinească dar ȋmi lipsesc informaţiile necesare pentru a o duce la bun sfȋrşit. Informaţiii auzite ȋntr-una dintre şedinţe, ȋntr-o discuţie de scurtă durată. Mi-am luat cȋteva notiţe, ȋn format digital, dar nu-mi mai amintesc detaliile tehnice necesare să-mi termin treaba. Nu era nimeni disponibil să-mi răspundă la ȋntrebări. Atunci mi-a picat fisa: ar fi trebuit să-mi notez de mȋnă, ȋn timpul şedinţei.

Dacă mi-aş fi luat notiţe de mȋnă, aş fi avut cȋteva surse diferite, tangibile, care mi-ar fi fost de ajutor ȋn găsirea informaţiilor lipsă, dar de maximă importanţă: o memorie mai bună a şedinţei, detaliile lipsă ale discuţiei avute şi chiar notiţele care m-ar fi ajutat să-mi amintesc mai bine evenimentele, doar uitȋndu-mă pe foaie. Ce mi-am notat din taste, deşi folositor, nu m-a ajutat să reţin şi să-mi amintesc informaţia din şedinţă ȋn acelaşi fel ȋn care ar fi făcut-o scrisul de mȋnă.

E greu de ţinut documentele ȋn ordine, la nivel micro şi macro, pentru o ȋntreagă organizaţie sau chiar pentru o echipă, zi după zi, cu atȋtea sarcini, programe, proceduri şi fluctuaţii din partea clienţilor. Dar, ca indivizi care consumă informaţie nouă minut de minut, putem ȋnvăţa ce avem nevoie prin retenţia informaţiei, memoria cognitivă, ȋnţelegerea textului şi o memorie vizuală şi tactilă dobȋndite doar prin notarea de mȋnă.

Scrisul de mȋnă rămȋne, ȋncă, cea mai bună metodă de a ȋnvăţa şi a reţine informaţia.

Scrisul de mȋnă determină o mai bună ȋnţelegere a textului

miercuri, 10 iulie 2024

Conformismul. Stop supuşeniei ȋn faţa conformării sociale! Foloseşte-ţi creierul, ȋn schimb


Stop submitting to social conformity and use your brain instead
https://unixdigest.com/articles/stop-submitting-to-social-conformity-and-use-your-brain-instead.html

“De cȋte ori te găseşti de partea majorităţii, e timpul să te reformezi (sau să iei o pauză şi să reflectezi). – Mark Twain

“Fie că avem de-a face cu tehnologia, cu religia, cu ştiinţa sau orice altceva, nimic n-a făcut mai mult rău speciei umane, ȋn general şi individualizat, decȋt supuşenia [complianţa] ȋn faţa conformităţii sociale, ȋn locul utilizării propriului intellect nativ!

Conformismul este, după Wikipedia, acţiunea de a-ţi potrivi paşii, credinţele, comportamentul după normele şi politicile stabilite de grup sau de a gȋndi la fel cu grupul.

De mai bine de treizeci de ani, ȋn industria tech (şi ȋn general, ȋn societate) n-am văzut nimic mai devastator decȋt această conformare oarbă cu trendurile, propaganda şi “regula majorităţii”.

Orice face majoritatea şi orice ȋi mȋnă pe oameni cu prea mult entuziasm e, de regulă, ceva de proastă factură. Probabil, din cauză că oamenii care tind să devină “religioşi” ȋn legătură cu asemenea chestiuni, sunt adesea foarte nesiguri pe ei şi copleşiti emoţional, iar cȋnd văd că cineva e ȋmpotriva a ceea ce ei urmează cu sfinţenie, li se face teamă că ceva ar putea periclita poziţia lor socială. Ȋn care se află nu pentru că ei ȋnşişi ar fi meditat mult şi bine la ce au de făcut, ci pentru că, pur şi simplu, au fost “discipolii orbi” ai altora.

Nu vorbesc despre greşeli, cu toţii greşim. Şi nu mă refer la a fi “intelligent” sau “deştept”, nu despre asta e vorba. Nu intră ȋn discuţie nici ceea ce ȋnseamnă a avea o opinie. Mă refer la probleme factuale, la a ȋnţelege - prin cercetarea fenomenului - pentru ca, apelȋnd la propriul creier, să extragem concluziile logice – de exemplu, că soarele e fierbinte şi focul arde.

Mare parte din tehnologie e ştiinţă pură. Nu e nevoie să ȋnţelegi tot - cȋtă vreme ȋnţelegi principiile de bază, poţi trage concluzii solide şi corecte. E un fapt concret că poţi construi un website fără JavaScript, fără deployment system şi fără a folosi un framework. Tehnologia din spatele TCP/IP, DNS, HTTP şi a serverelor web sunt ştiinţă pură.

Ori de cȋte ori simţi nevoia să-ţi exprimi opinia pe ceva gen Hacker News, Reddit, Lobster, sau altundeva, mai ȋntȋi, ȋntreabă-te: “Oare spun, ceea ce spun, pentru că eu chiar cred asta, sau o spun pentru că aşa gȋndeşte majoritatea sau altcineva decȋt mine?”

luni, 8 iulie 2024

AI/inteligenţa artificială şi emoţia?

 

AI TECHNOLOGY - Artificial Intelligence in 2024: Can AI feel emotions? Alessandro Beltramin, April 10, 2023

“Poate AI [inteligenţa artificială] să simtă emoţia?

Răspunsul scurt este NU. AI este o maşinărie, iar maşinăriele nu simt emoţia. AI poate simula emoţia, ȋntr-o oarecare măsură, dar nu se poate spune că simt. Emoţiile sunt un amestec complex de răspunsuri psihice şi fizice la stimuli externi, iar maşinăriile nu au, pur şi simplu, conştiinţa, biologia necesare ca să poată experimenta aşa ceva.

Asta nu ȋnseamnă că nu le poate recunoaşte. Programele AI de recunoaştere a emoţiilor au făcut paşi importanţi ȋn direcţia asta. Pot recunoaşte şi răspunde la emoţiile umane ȋntr-un fel care imită empatia. De exemplu, chatbots pot detecta emoţii precum supărarea şi furia dintr-un text şi pot răspunde ȋntr-o manieră care pare ȋnţelegătoare. Soft-uri precum MorphCast Facial Emotion Recognition AI sunt ȋn stare să descifreze emoţii după expresia facial şi le pot integra ȋn scenario diverse, permiţȋnd maşinăriei să reacţioneze ȋn concordanţă cu starea emoţională a utilizatorului.”

Artificial Intelligence in 2024: Can AI feel emotions? https://www.morphcast.com/blog/can-ai-feel-emotions/ 

“Ce ȋnţelegem prin Emotion AI

Emotion AI, numită şi computerul afectiv, este o ramură a inteligenţei artificiale care se ocupă cu recunoaşterea, interpretarea şi răspunsul la emoţiile umane. Implică dezvoltarea de algoritmi şi modele care permit maşinăriei să detecteze indicia ale unei emoţii, să ȋnţeleagă sterile emoţionale şi să răspundă ȋn consecinţă. Prin dotarea aparatului cu tehnici de ȋnvăţare, Emotion AI permite computerelor să analizeze expresii faciale, tipare vocale, semnale fiziologice şi informaţie text, ca să deducă emoţiile umane.” https://asharibali.medium.com/emotion-ai-understanding-and-responding-to-human-emotions-with-machine-learning-315adf92d20e

Noţiuni de bază: Cum ȋnţelege AI emoţiile

joi, 4 iulie 2024

Gȋndirea pozitivă e un nonsens. Stupiditate absolută!

 

"Positive thinking" is nonsense. Total stupidity! by Ema Karachodzhukova

“Vi s-a spus vreodată că trebuie doar să vă “setaţi pozitiv” şi toate problemele dumneavoastră vor dispărea? Sau că, pentru a vă atinge scopurile ȋn viaţă, e sufficient să le “vizualizaţi” şi să adăugaţi un strop de “intenţie pozitivă”?

E o filozofie populară, de cȋteva decenii ȋncoace. Ȋn principiu, graţie unor cărţi precum “Cum să-ţi faci prieteni şi cum să-i influenţezi pe ceilalţi” şi “Gȋndeşte ȋn stil mare şi ȋmbogăţeşte-te”.

Oare, chiar ajută să trăieşti o viaţă mai conectată şi ȋmplinită? Nu prea.

Cartea lui Dale Carneg, Cum să-ţi faci prieteni şi cum să-i influenţezi pe ceilalţi se vinde la fel ca Biblia creştină. Nici o altă carte n-a atins asemenea popularitate. De fapt, Biblia n-ar trebui să concureze, de aceea e oferită gratis, de multe ori.

Ȋnsă, la ȋnceput, cȋnd i-a fost publicată cartea, autorul stătea ȋntr-o librărie ȋncercȋnd să convingă oamenii s-o cumpere.

marți, 2 iulie 2024

Libertatea de gȋndire e sub asediu. Ne mai dorim să fim oameni?


Freedom of thought is under attack – here’s how to save your mind
  https://theconversation.com/freedom-of-thought-is-under-attack-heres-how-to-save-your-mind-124379

“Libertatea de gȋndire se află ȋntr-un punct critic. Descoperirile tehnologice şi psihologice pot fi folosite ȋn promovarea gȋndirii libere. Ne pot proteja lumea interioară, pot reduce subiectivismul mental şi pot crea noi spaţii de gȋndire. Totuşi, statele şi corporaţiile transformă aceste cuceriri ale ştiinţei ȋn arme de restricţionare a capacităţii de gȋndire.

A pierde libertatea de gȋndire ȋnseamnă distrugerea a ceva unic, specific umanităţii. Ȋmpărţim aceleaşi emoţii de bază cu animalele dar, numai noi putem să dăm un pas ȋnapoi şi să ne punem ȋntrebări: “chiar vreau să fiu furios?”, “sunt eu acea persoană?”, “pot fi cineva mai bun?”.

Omul poate reflecta dacă dorinţele, sentimentele, gȋndurile care dau ȋn clocot ȋn interior sunt concordante cu scopurile, principiile şi idealurile sale. Dacă rezultă că sunt ȋn acord, atunci acestea ne aparţin cu adevărat. De aici, putem acţiona cu convingere.

Dar, se poate ȋntȋmpla să ajungem la concluzia că unele gȋnduri care ne vin ȋn cap aparţin unei alte energii, decȋt a noastră. Să zicem că stai şi-ţi faci treaba, cȋnd, deodată, ȋţi vine ȋn minte “Check Facebook!”. Gȋndul ȋţi aparţine sau vine de la Mark Zuckerberg?

Libertatea de gȋndire pretinde demnitate, permite democraţia şi e parte din alcătuirea propriei personae. Ca să le protejăm, mai ȋntȋi trebuie să recunoaştem inamicii.

Trei ameninţări la adresa libertăţii de gȋndire

luni, 1 iulie 2024

198 de metode de acţiune non-violentă


Metode de protest şi persuasiune non-violente

“Declaraţii formale

1.     Discursuri publice

2.     Scrisori sau sprijin din opoziţie

3.     Declaraţii ale organizaţiilor şi instituţiilor

4.     Declaraţii publice angajate (semnate)

5.     Declaraţii de intenţii şi ameninţarea cu acţiunea juridică

6.     Petiţii de grup sau de masă. Comunicare către o largă audienţă

7.     Slogane, caricaturi şi simboluri

8.     Bennere, postere şi comunicare vizuală

9.     Flyere, pamflete, cărţi

10.Ziare şi jurnale

11.Ȋnregistrări radio şi TV

12.Mesaje scrise pe cer sau pe pămȋnt

marți, 25 iunie 2024

Cum să te prefaci c-ai vizionat ceva ce n-ai vizionat

 

How to Act Like You’ve Seen Something You Haven’t

https://www.vulture.com/2011/02/how-to-act-like-youve-seen-something-you-havent.html  By Luke Kelly-Clyne

Cum să te prefaci c-ai vizionat ceva ce n-ai vizionat

“Mă consider o persoană onestă, mai puţin cȋnd mă aflu ȋntr-una din următoarele trei situaţii:

1-Ȋntr-un taxi, 2-La frizer şi 3-Petrecȋndu-mi timpul cu un grup de prieteni care au văzut un spectacol sau un film pe care eu nu l-am văzut

Lipsa de sinceritate, ȋn primele două situaţii, nu mă expune, fiindcă sunt capabil să-mi păstrez un oarecare grad de anonimitate. Probabilitatea de a mă urca in acelaşi taxi de două ori e aproape zero iar frizeria o schimb tot timpul, fiindcă n-am găsit ȋncă un astfel de salon care să nu mă şamponeze extrem de viguros, să mă suprataxeze sau să mă facă s-arăt ca Jerry O’Connell ȋn Stand by Me. Deci, ce mare lucru. De ce să nu devin altcineva pentru cȋteva minute sau chiar o jumătate de oră? E o mică dambla, e adevărat, dar e amuzant!

Ȋnsă, totul se schimbă, cȋnd mă găsesc ȋn al treilea scenariu. Nici un personaj creat spontan nu mă mai protejează. Anonimitatea nu există. Sunt eu ȋnsumi. Dacă am văzut show-ul sau filmul despre care se discută ȋn grup, voi fi inclus ȋn conversaţie, dacă nu, nu. Nu şi nu. Mă fȋţȋi pe scaun, verific mesajele din telefon şi văd că nimeni nu ȋncearcă să dea de mine, apoi ȋncep să rȋd de glumele din show-ul de care vorbeşte toată lumea, dar care sunt şi amuzante. După care mă ridic să-mi iau un pahar de suc de portocale de la bucătărie.

Grupul rămȋne ȋn living, rȋzȋnd, şi cineva strigă la mine “adu-i şi lui o bere”, apoi mă-ntreabă de ce beau suc de portocale chiar ȋnainte să ieşim. Zic “Are vodkă-n el”. Dar n-are şi-ncep să mă simt atȋt de exclus, ȋncȋt mă gȋndesc să rămȋn acasă şi să mă uit la colecţia de programe după cablu, pe care le-am strȋns, ȋn timp şi ȋn secret, pe video-recorder. Ei bine, refuz acestă variantă. Refuz să cred că nu există altă cale. Pentru că există. Ia, fiţi atenţi, la aceste şase ponturi simple!

joi, 20 iunie 2024

Teoria Țapului ispăşitor

 

Se caută un vinovat: Teoria Țapului ispăşitor ȋn psihologia socială

Guilty Wanted: The Scapegoat Theory in Social Psychology  https://psychology-spot.com/scapegoat-theory-social-psychology/

Teoria ţapului ispăşitor explică un fenomen care e destul de răspȋndit la nivel social şi individual: tendinţa de a căuta vinovaţi ȋn cȋrca cărora să punem inclusiv vinovăţiile şi frustrările noastre. Țapul ispăşitor este reprezentat de o persoană sau un grup pe care se dă vina, chiar dacă e nevinovat, pentru a degreva pe altcineva de responsabilitate.

E un fenomen psihologic şi social care a fost replicat de-a lungul secolelor ȋn diferite culturi şi continuă să aibă loc şi-n zilele noastre. De fapt, oricare dintre noi am putea deveni, la un moment dat, ţapul ispăşitor al cuiva. Sau am putea face din altcineva ţapul nostru ispăşitor. […]

Funcţia psihologică dublă a ţapului ispăşitor

marți, 18 iunie 2024

Cele mai populare moduri de-a muri

Teoria Țapului ispăşitor   https://antipresa.blogspot.com/2024/06/teoria-tapului-ispasitor.html


The Most Popular Ways to Die

Fredric Neuman M.D. Fighting Fear

Cele mai populare moduri de-a muri. Ȋnvinge frica

“Ani de zile, am condus o clinică pentru oameni care sufereau de ipohondrie şi alte afecţiuni associate. De obicei, aceşti oameni se ȋngrijorează de o boală care pȋndeşte ȋn invizibil dar care are potential letal, cum ar fi SIDA sau cancer. Pentru că, aceste boli sunt asimptomatice, de regulă, pȋnă să ajungă ȋn stadiu avansat, lipsa simptomelor nu le dă linişte. Visează cu ochii deschişi cum ar fi dac-ar fi să sufere de aşa ceva. Adesea ȋmi spun: “Oare, o fi groaznic să mori din cauza acestor boli?” Sau, o fi mai bine să mori de asta sau de ailaltă?

Pacienţii tind să aibă favorite, cȋnd vine vorba să se ȋngrijoreze de boli, probabil, pentru că cineva din familie a fost bolnav de aşa ceva. Uneori, se concentrează pe o boală anume din raţiuni chiar mai puţine – pentru că au citit despre vreo celebritate de vȋrsta lor care tocmai a dezvoltat această boală. “N-ar fi ȋngrozitor să mori ȋn felul ăsta, de cancer pancreatic, care e incurabil şi se răspȋndeşte, ȋn cȋteva luni, ȋn tot corpul?”

Sau, “N-ar fi groaznic să mori de arsuri pe tot corpul, cu mintea ȋntreagă, conştient fiind că vei muri ȋn cȋteva zile?” Sau, urăsc ideea că aş putea muri ȋn somn, fără măcar să ştiu că voi muri.”

Anumiţi pacienţi, suferind de fobii, ȋşi imaginează moartea ȋn situaţii specifice:

duminică, 16 iunie 2024

Să ştii să-i laşi pe oameni ȋn pace e o artă


 

Cine, dracu’, eşti tu, să-i ȋnveţi pe alţii ce să facă sau să nu facă? Tu eşti, practic, un nimeni. Poartă-te ca atare! N-o lua personal.

Rashi Sanghavi.  The Art of Leaving People Alone 

Să ştii să-i laşi pe oameni ȋn pace e o artă

“Las-o baltă!

Nu eşti cea mai importantă persoană, ultima soluţie din viaţa cuiva. Cine, dracu’, eşti tu, să-i ȋnveţi pe alţii ce să facă sau să nu facă? Ca să nu mai vorbim de considerentele morale.

Tu eşti, practic, un nimeni. Poartă-te ca atare!

Cu cȋt te gȋndeşti şi ajungi să te crezi mai plin de importanţă şi demn de luat ȋn considerare, ei bine, cu atȋt eşti mai nimic.

Uite, de ce:

vineri, 14 iunie 2024

13 semne de netăgăduit că cineva vrea să fie lăsat ȋn pace

 


Pot fi folosite şi de cei care nu ştiu cum să trimită semnalul: Lasă-mă ȋn pace!


13 Undeniable Signs Someone Wants To Be Left Alone - Opinion by Piper Ryan https://www.msn.com/en-us/lifestyle/love-sex/13-undeniable-signs-someone-wants-to-be-left-alone/ar-AA1maDyZ

“Oricȋt de sociabil ar fi cineva, sunt momente cȋnd, pur şi simplu, ai nevoie să ieşi din ritm, solo, ca să-ţi poţi reȋncărca bateriile şi mai apoi să te simţi pregătit să faci faţă ieşirii ȋn lume, din nou. Deci, de unde ştii cȋnd cineva vrea să fie lăsat ȋn pace şi că, probabil, trebuie să eliberezi spaţiul? Caută următoarele semne.

1 – Ți se dau răspunsuri, scurte, dintr-un cuvȋnt

Cȋnd cineva răspunde consecvent cu “mda”, “nu”, “ȋhȋ” şi nimic mai mult, e semn clar că n-are chef de vorbă. Nu e doar un mod de a fi concis, e un mod de a ȋnchide conversaţia. Nu c-ar vrea să fie nepoliticoşi; vor doar să fie lăsaţi ȋn pace. Aceste răspunsuri scurte sunt semnale că nu doresc să continue discuţia, fără să ţi-o zică-n faţă.

2 – Evită contactul visual

Contactul vizual e de bază, ȋn interacţiunea umană. Aşa că, atunci cȋnd cineva, ȋn mod intenţionat, evită să te privească ȋn ochi, ȋnseamnă că nu este interesat. S-ar putea să se uite pe lȋngă tine, să stea cu ochii ȋn telefon sau oriunde altundeva decȋt la tine. Această evitare e un indiciu non-verbal că n-au chef de conversaţie sau interacţiune socială.

3 – Punctează cȋt de valoros e pentru ei timpul petrecut de unul singur

Desigur, [toţi ştim că] e important să mai fim şi singuri, dar dacă cineva ȋţi tot subliniază cȋt de mult ȋi place să stea singur, pare că se străduieşte ȋn exces.

4 – Sunt cufundaţi ȋn alte chestii, ȋn timp ce vorbeşti cu ei

Dacă sunt mai concentraţi pe telefon, o carte, un laptop decȋt pe conversaţie, e semn că vor să fie lăsaţi ȋn pace. Preferă, ȋnainte de orice, să se ocupe cu altceva decȋt să interacţioneze cu tine. Nu e despre atenţie distributivă. E o alegere evidentă de a-şi ȋndrepta atenţia ȋn altă parte, semnalȋnd lipsa de interes pentru discuţie.

“Braţele ȋncrucişate, privirea ȋn altă parte sau corpul ȋntors ȋn altă direcţie, indică blocaj.”

marți, 11 iunie 2024

10 leacuri bizare pentru chelie, din toată lumea


10 Bizarre Cures For Baldness From Around The World

by Will Etheridge - https://listverse.com/2018/09/13/10-bizarre-cures-for-baldness-from-around-the-world/

10 leacuri bizarre pentru chelie, din toată lumea

din  https://listverse.com

“De cȋnd se ştie, o parte din omenire a fost bȋntuită de o problemă: nu ştia cum să oprească căderea părului. Avȋnd ȋn vedere că e o industrie estimată la 3 miliarde de dolari, nu e de mirare că oamenii au inventat tot felul de bizarerii drept tratamente minune ca să resolve această problemă de cȋnd lumea. Din Egiptul antic, pȋnă la omul modern, mulţi au ȋncercat, fără a reuşi, să ȋmpiedice ravagiile ȋmbătrȋnirii, ca să-şi păstreze părul pe cap. E adevărat că aceste leacuri caraghioase n-au funcţionat, dar trebuie să recunoaştem că nici nu duceau lipsă de imaginaţie.

10 – Grăsime de animale

Căutarea, apparent inutilă, a unui leac pentru o hălăciugă bogată, nu e ceva nou. Există dovezi că, ȋncă din Egiptul antic, existau tratamente ȋmpotriva alopeciei. Pentru egipteni, aspectul era un indicator al statutului persoanei şi rolul ei ȋn societate sau nivelul de influenţă politică. Nu e de mirare că bărbaţii care ȋşi pierdeau podoaba capilară, ȋncercau s-o refacă. Edwin Smith Papyrus, cel mai vechi tratat de chirurgie, conţine un remediu antic cu referire la pierderea părului. Papirusul recomandă un tratament constȋnd dintr-un balsam făcut din amestecul de grăsimi de leu, hipopotam, crocodil, pisică, şarpe şi un soi de capră de munte. Omului modern ar putea să i se pară absolut greţos dar este un indicator clar al preţului pe care-l puneau egiptenii pe podoaba capilară.

9 - Xervac

America anilor 1930. Bărbaţii cu ȋnceput de chelie nu era nevoie să caute mult, pentru că exista Crosley Corporation’s Xervac. Inventatorul, Dr. Andre Cueto, a cercetat problema timp de cȋţiva ani şi a ajuns la concluzia că părul cade din cauza reducerii fluxului de sȋnge din scalp. Clientul trebuia să-şi pună pe cap dispozitivul Xervac, o cască ȋn stil bicicletă, mufată la un furtun care ducea la un alt dispozitiv pus pe podea. Xervac exercita, alternativ, presiune şi aspirare ca să mărească fluxul sanguin la nivelul scalpului. Se presupunea că acest process ar conduce la creşterea de fire noi de păr. Cum, ȋn zilele noastre, nu mai există, putem trage concluzia că trebuie să fi fost ȋncărcat cu aer fierbinte.

vineri, 7 iunie 2024

Electorale 2024 – Valiza cu ȋndoieli

Vȋnătoarea de vrăjitoare on-line  https://freefrompress.blogspot.com/2024/06/vinatoarea-de-vrajitoare-on-line.html#more


“-Aici ȋi ȋncolţim sigur, exclamă el.

-Unde?

-La bariera Pettiton. Paznicul barierei e un mocăit fără pereche! Nici dacă baţi cale de aici pȋnă la Londra nu dai de unul ca el! Dan Randall – aşa-l cheamă - ȋl ştiu de ani de zile, de pe vremea cȋnd păzea bariera de la Casterbridge. Ce mai, iapa-i şchioapă, bariera-i la doi paşi, treaba noastră-i ca şi făcută!” Thomas Hardy/Departe de lumea dezlănţuită (Scriitor cu dispoziţie naturală de bun observator al pastoralei tradiţionale)

Egalitarism: egalii cu egalii şi excepţionalii cu excepţionalii

E o felie de orizont de cinşpe minute. Ştii cȋt ȋnseamnă un mers pe jos de cinşpe minute? Ȋnseamnă să te-ntȋlneşti cu linia orizontului de la momentul plecării. Sau să traversezi un mall mai acătării. Fără să intri ȋn magazine, desigur. Sau o puşcărie. Ăsta e oraşul de cinşpe min.

Ȋnsă, odată la patru ani, ȋn cartierul cu o sută şaizeci şi şase de egali, se deschid circumscripţiile. Ȋncepe maratonul alegerilor. Ȋţi iei valiza şi pleci. Te strecori, presupus anonimizat, pe lȋngă avertismentele proferate de scroafa din copac, treci pe lȋngă cilindrul cu fulgere şi-ţi vezi de drum.  

E cald ca-n iad şi se dă cu artificii. Se vorbeşte că dincolo de circumscripţia noastră e mai răcoare. Dar, ȋn cuşca de 15 min., e greu de aflat un secret.  

De cȋnd Google e pornit să-ţi dea numai ce ar trebui să te intereseze, orice căutare ȋţi livrează sute de generări din numai trei domenii.

miercuri, 29 mai 2024

Generaţia TikTok

Partea I-a

Generaţia TikTok https://antipresa.blogspot.com/2024/05/generatia-tiktok-si-aici-sunt-copiii.html#more  

THE FACE - https://theface.com/culture/2girls1bottl3-mixie-munchie-interview-tiktok

Partea a II-a

“După Mixie, cea mai nebunească teorie a fanilor, pe care a auzit-o, e că ele ar fi generate de inteligenţa artificială (AI). “Oamenii nu cred că suntem reale”. Chicotesc. Spre deosebire de alţi influenceri cu conturul pomeţilor sculptaţi, ȋn viaţa reală, fetele alunecă uşor spre platitudinea perfecţiunii digitale. Similar influencerului AI, Lil Miquela, Mixie şi Muncie sunt de o frumuseţe indescriptibilă, veşnic schimbătoare. Gȋndindu-mă la feţele lor, după ce am plecat, a fost ca şi cȋnd ȋncercam să-mi amintesc feţele văzute ȋntr-un vis. Am stat fată-n faţă cu cele mai frumoase făpturi pe care le-am văzut vreodată ȋntr-un McDonald’s, dar, oare, cine erau ele?

marți, 28 mai 2024

Generaţia TikTok. Şi aici sunt copiii dumneavoastră

 

Mixie and Munchie

https://theface.com/culture/2girls1bottl3-mixie-munchie-interview-tiktok

De ce nu se ȋnchide TikTok-ul ȋn occident? Pentru că e la fel de chinezesc precum virusul pandemist.

traducere - partea I-a

Ȋn era mega-share-uitului, Mixie şi Munchi sunt un mister, un mit, un licăr şi-o eroare tehnică, ȋn acelaşi timp. Dar contul lor de TikTok, 2girls1bottl3, este un portal spre o altă lume, deja creată.

O fată cu ochi albaştri, sintetici [lentile de contact], care trage cu ochiul de sub o pălărie enormă ca din blană de urs, mă abordează ȋn McDonald’s. Este nouă şi opt minute, dimineaţa, ȋn sudul Londrei. Fata, cunoscută lumii drept Munchie, a ȋntȋrziat iar co-conspiratoarea ei ȋncă n-a sosit.

vineri, 24 mai 2024

Caritatea ca impostură


Precizare
: Să observăm că, din ce se donează mai mult, din aia, bolnavii şi nevoiaşii care necesită ajutor, sunt mai mulţi. (Nu, nu e de la schimbările climatice!)

Charities Make Things Worse

Why I don’t give, and you shouldn’t either, by Tony Atkinson - https://medium.com/the-curmudgeon/charities-make-things-worse-e9d685c38f88

Caritatea ca impostură 

Partea I-a https://antipresa.blogspot.com/2024/05/caritatea-ca-impostura.html#more

Partea a II-a

“Caritatea face mai mult rău. Eu nu donez şi nici tu n-ar trebui s-o faci!” (Doar ţintit, pentru cunoscuţi)

“Ideologia, sau sistemul personal de principii şi valori, n-ar fi trebuit să intre ȋn ecuaţie. Dar natura tribală a oamenilor e de aşa natură ȋncȋt s-a ȋntȋmplat. Normal, alte grupuri, cu agende specifice, s-au folosit de ideologie, ca să pătrundă ȋn system, să-l denatureze şi să-l compromită, ȋn aşa fel ȋncȋt să servească propriilor interese. Ȋn west, asta a dus la dominaţia ideologiei capitaliste – astfel profitul a devenit sacrosanct. Iar asta a dus la pierderea abilităţilor (native sau dobȋndite), reducerea continuă a forţei de muncă, menţinerea intenţionată a unui bazin de şomeri şi a unui nivel de sărăcie, pe post de ameninţare la adresa angajaţilor – să ştie că pot fi ȋnlocuiţi instant, fără probleme - precum şi folosirea forţei de muncă ieftine şi itinerante, cu scopul de a ţine salariile jos, atunci cȋnd tind să crească prea mult.

Asta ȋnseamnă oameni cărora le e frig şi foame. Cererea constantă a corporaţiilor şi patronilor bogaţi, ca taxarea să fie din ce ȋn ce mai mică pentru ei, a lăsat guvernele cu bani din ce ȋn ce mai puţini şi, ȋn consecinţă, serviciile vitale de care depinde viaţa omului obişnuit livrează din ce in ce mai puţin. Ȋn acelaşi timp, beneficiile companiilor au crescut pe baza taxării minime şi a salariilor ţinute la nivel minim.

Pare cinic şi dur, ce spun acum, dar pȋnă cȋnd oamenii nu vor muri, din ce ȋn ce mai mulţi – cum pare să se-ntȋmple deja - de foamete, frig şi imposibilitatea de a avea acces la servicii medicale, guvernele nu vor fi presate să schimbe nimic. Cȋt organizaţiile de caritate şi fundaţiile se bagă să prevină dezastrul, guvernele se vor mulţumi să nu facă nimic, sau, ȋn orice caz, s-o ţină tot aşa, făcȋnd pe plac corporaţiilor şi miliardarilor.

D-asta nu donez acestor asociaţii caritabile. Aş dona bucuros unui spital care să cumpere cărţi pentru pacienţi, jucării pentru secţia pediatrică şi i-aş plăti pe cei care ȋmping trollere pline cu dulciuri şi bunătăţi prin spitale. Aş dona, de asemenea, celor care cumpără jucării pentru copiii instituţionalizaţi. Dar nu voi dona celor care permit guvernelor să se sustragă de la obligaţia de a asigura nevoile de bază ale populaţiei!

E treaba guvernului să doteze spitalele cu echipament medical, şcolile cu manuale şi biblioteci, să dea locuinţe familiilor cu salarii mici, mijloace de ȋncălzire şi posibilitatea de a-şi cumpăra suficientă hrană sănătoasă. Numai că, guvernele nu mai au nici o responsabilitate, graţie benevolenţilor şi bunilor samariteni care, prin acţiunile lor, pur şi simplu, exacerbează situaţia şi vor face prăbuşirea şi mai rea!

Cȋnd şi de ce donez

joi, 23 mai 2024

Caritatea ca impostură


Precizare: Să observăm că, din ce se donează mai mult, din aia, bolnavii şi nevoiaşii care necesită ajutor, sunt mai mulţi. (Nu, nu e de la schimbările climatice!)

Charities Make Things Worse. 

Why I don’t give, and you shouldn’t either

by Tony Atkinson - https://medium.com/the-curmudgeon/charities-make-things-worse-e9d685c38f88

Partea I-a

traducere -

“Caritatea face mai mult rău. Eu nu donez şi nici tu n-ar trebui s-o faci!” (Doar ţintit, pentru cunoscuţi)

“Caritatea ca impostură

Ȋntr-una din primele scene din A Christmas Carol, Scrooge e vizitat la birou de doi “bărbaţi voinici şi plăcuţi privirii”, care ȋncearcă a-l convinge să facă o donaţie ȋntr-un fond de care se-ngrijeau, “pentru a cumpăra Săracilor cȋte ceva de-ale gurii şi ceva să le ţină cald”. Făceau asta de Crăciun “pentru că e momentul din an cȋnd, mai mult ca alte dăţi, Abundenţa de sărbători te-ndeamnă să Dăruieşti”.

Scrooge precizează că el nu ţine sărbătorile iar, pentru nevoiaşi, are o listă scurtă de opţiuni nu tocmai plăcute, ȋntre care programele sociale de stat, pe care şi el le ȋntreţine (prin taxe); n-are chef să dea mai mult. Aceia care sunt săraci, zice el, să se mulţumească cu ce primesc. După un schimb de vorbe, menite să-i facă pe domnii prezentabilii să pară filantropi şi pe Scrooge, să pară un necioplit, cel din urmă le dă viteză cu fraza “Fiecare om trebuie să-şi vadă de treaba lui şi să nu se bage-n viaţa altora, iar asta e destul.”

Azi dimineaţă, cȋnd făceam cumpărături la Tescos, am fost abordat de o femeie bine ȋmbrăcată - care ȋmpingea un troller plin de alimente de cea mai scumpă calitate - pe culoarul cu conserve, de unde ȋmi luam roşii tocate pentru lasagna.

marți, 21 mai 2024

Elitismul de mucava. Azi “mȋncatul sănătos”

Precizare: Tot ce ni se prezintă sub formă de campanie de conştientizare, nu este altceva decȋt experiment social.

De ce este “mȋncatul sănătos” rău pentru tine: Psihologia catastrofală din spatele ultimul moft ȋn materie de sănătate 
By James Heathers, PhD

traducere –

Partea a I-a https://antipresa.blogspot.com/2024/05/elitismul-de-mucava-azi-mincatul-sanatos.html

Partea a II-a

Moralizarea e aducătoare de bani

“Să recapitulăm. Oamenii au multe ciudăţenii amuzante, iată trei:

-Inventăm reguli magice despre efectul alimentelor.

-Folosim aceste reguli pentru a defini limitele morale.

-Apoi, ne supărăm/suntem dezgustaţi dacă le ȋncălcăm sau depăşim limitele. (Iar uneori ne supărăm cȋnd alţii fac acelaşi lucru.)

Această situaţie se complică din următoarele motive:

Aceia care ȋnţeleg că noi respectăm regulile unu şi trei, de mai sus, se vor folosi de ele ca să facă bani şi/sau să creeze un răspuns emoţional de la tine.

De exemplu, fiţi atenţi la acest pasaj extraordinar care vorbeşte de la sine, din Proteinaholic, unde Dr. Davis (care, vă veţi da seama ȋn scurt timp, e vegan), ȋşi descrie relaţia emoţională cu un simplu cheeseburger:

luni, 20 mai 2024

Elitismul de mucava. Azi “mȋncatul sănătos”

 


Precizare: Tot ce ni se prezintă sub formă de campanie de conştientizare, nu este altceva decȋt experiment social.

traducere –

De ce este “mȋncatul sănătos” rău pentru tine: Psihologia catastrofală din spatele ultimul moft ȋn materie de sănătate By James Heathers, PhD

Partea I-a

“Mȋncatul sănătos [“clean eating”, hrană sănătoasă] nu e altceva decȋt ultima dambla, dintr-un lung şir al moralizării modului de a ne hrăni. Uite, cum să opreşti nebunia şi să-ţi recapeţi normalitatea ȋn relaţie cu hrana cea de toate zilele.

Undeva ȋn viitor, o mȋnă deschide o carte numită O istorie comprehensivă a hranei.

O pereche de ochi citeşte următoarele:

… Ȋn acel moment al istoriei, tehnologia atinsese un nivel fără precedent.

Creaţia şi disiparea informaţiei se schimbase complet, inclusiv informaţia despre hrană şi diete.

A apărut rapid o nouă piaţă de desfacere cu sfaturi despre cum şi ce să mănȋnci.

Doctorii şi cercetătorii se ȋntreceau ȋn diverse brand-uri de diete. Reţetele acestora au devenit din ce ȋn ce mai extreme şi contradictorii.

Publicul a devenit confuz ȋn faţa melanjului de mesaje.

Curȋnd, comedianţii zilei au ȋnceput să ironizeze şovăiala aşa-numiţilor “ȋnvăţaţi” care scriau cărţi ȋn care se contraziceau reciproc.

Cinismul invadase societatea.

Ce-ar trebui să mȋncăm?

Opinia generală era că nimeni nu ştia, cu adevărat, răspunsul.

Deci, ȋn preajma cărui an credeţi că se-ntȋmpla pasajul de mai sus, cu comedianţi cu tot?

Sunteţi pregătiţi s-auziţi răspunsul?

Aşteptaţi.

Vă gȋndiţi la 2009 – 2011?